Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Autor:  William Shakespeare
Traducerea:  Ion Frunzetti şi Dan Duţescu

Aparținând primei perioade de creație shakespeariene, „Comedia erorilor” este cea mai scurtă și printre cele mai senine comedii ale dramaturgului englez. Aegeon, negustor din Siracuza, este condamnat la moarte pentru că a pășit pe pământul Efesului, care se află în război cu Siracuza. Cu mulți ani în urmă, Aegeon și-a pierdut familia în timpul unei furtuni pe mare și de atunci și-a căutat-o pretutindeni. De la această tragedie familială pornesc firele unei acțiuni trepidante, în care coincidențele joacă rolul covârșitor. Cei doi fii ai bătrânului Aegeon, frați gemeni, au fost despărțiți de soartă încă din copilărie. Tot soarta le rezervă o reîntâlnire accidentală: Antipholus din Efes și Antipholus din Siracuza, împreună cu slujitorii lor (gemeni și ei, firește), Dromio din Efes și Dromio din Siracuza, se găsesc în același timp în Efes, spre stupoarea cetățenilor și a rudelor. Aceștia cred că Antipholus și Dromio au înnebunit sau sunt stăpâniți de duhuri rele, de vreme ce se deplasează dintr-un loc într-altul ca prin farmec, sunt iritați și nu pricep nimic din ceea ce li se întâmplă. Confuziile identitare culminează cu bătaia nemeritată a ambilor slujitori, arestarea lui Antipholus din Efes și iminenta distrugere a căsniciei acestuia cu Adriana.

Când tensiunea pare să atingă punctul maxim, stareța din Efes, Emilia, descurcă toate ițele. Ea se dovedește a fi soția demult pierdută a lui Aegeon, alături de care își va regăsi fericirea. La rândul său, Aegeon dobândește iertarea ducelui din Efes, iar piesa se încheie cu imaginea familiei reunite proclamându-și bucuria de a fi din nou împreună.

Distribuţia:

Solinus:  Septimiu Pop
Aegeon:  Eugen Ţugulea
Antipholus din Efes:  Alexandru Fierăscu, Eugen Nagy
Antipholus din Siracuza:  George Tomescu
Dromio din  Efes:  Ion Vîlcu
Dromio din Siracuza:  Jean Săndulescu
Baltazar:  Mişu Vladimir
Angelo:  Constantin Simionescu
Un negustor:  Valentin Avrigeanu
Al doilea negustor:  Marcel Segărceanu
Pinch:  Gheorghe V. Gheorghe
Emilia:  Ştefania Popescu
Adriana:  Alla Tăutu
Luciana:  Cristina Tacoi
Luce:  Doina Ioja Vasiu
O curtezană:  Lulu Popescu
Ofiţerul:  Grig Schiţcu
Un călău, Un zapciu şi alţi însoţitori
Acţiunea se petrece la Efes.

Regia artistică:  Corneliu Zdrehuş 
Decor:  Gheorghe Oriold 
Costume:  Hortenzia Mottl
Maestru de scrimă:  János Szántay

Regia tehnică:  Agneta Segărceanu
Sufleor:  Cornelia Brezeanu

Data premierei:  6 octombrie 1956

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP