Piesă în două părţi de Alexei Arbuzov
Traducerea:  Emma Beniuc

Subintitulată „o piesă despre oameni și evenimente de la mijlocul secolului XX”, „Poveste din Irkutsk” se încadrează în preocupările dramaturgului sovietic de a defini conștiința comunistă și de a reda realitatea socială contemporană lui în URSS. Piesa combină modalitățile teatrului antic (intervențiile corului) și mijloacele teatrului modern, dând naștere unei construcții dramatice din care nu lipsesc lirismul și emoția. Eroii piesei sunt tineri membri ai echipei de construcție a hidrocentralei de pe râul Angara, în Siberia. Un loc important în piesă îl ocupă rivalitatea dintre Victor și Serghei. Conflictul dintre ei nu se rezumă numai la rivalitatea amoroasă pentru a câștiga dragostea Valiei, casieră la un magazin alimentar; în relația lor se ciocnesc două principii de viață distincte, de unde și abordarea diferită a iubirii: pentru Victor, Valia este mai mult o parteneră de amuzament, astfel încât relația lor e lipsită de profunzime. Dimpotrivă, Serghei vede potențialul Valiei, partea ei bună, dincolo de aparenta superficialitate și neseriozitate. El crede cu tărie că dragostea lui plină de încredere și de răspundere o va transforma, fapt care îi și asigură iubirea sinceră, matură a Valiei. Cei doi se căsătoresc și au doi gemeni, Fedia și Lenocika, dar fericirea lor este efemeră. Plecat la scăldat într-o zi caldă de vară, Serghei se îneacă salvând de la moarte doi copii, murind așadar ca un

erou. Șeful de echipă și colegii lui Serghei demonstrează o extraordinară solidaritate cu văduva Valia, a cărei viață a rămas atât de pustie: o vreme, ei îi oferă salariul lui Serghei, apoi o invită să li se alăture pe excavator, pentru a învăța o meserie care să îi permită să își întrețină singură familia. Finalul piesei îl înfățișează și pe Victor schimbat: înțelegând că a greșit în legătura sa cu Valia, el dobândește un nou simț al responsabilității, o nouă demnitate și capacitatea de a judeca lucrurile în esența lor. El o ajută pe Valia, îi dă de înțeles că nu a uitat-o niciodată, că o va urma oriunde și că o va aștepta atât timp cât va fi nevoie.

Distribuţia:

Valea:  Vera Varzopov
Larisa:  Geta Iancu
Serdiuk:  Constantin Adamovici
Serghei:  Liviu Mărtinuş
Victor:  Ion Marinescu
Rodik:  Radu Reisel
Denis:  George Pintilescu
Afanasi Lapcenko:  Ioan Pater
Zinka:  Sofica Albu
Maia: Oana Diamandi
Niura: Simona Constantinescu
Chefliul: Jean Săndulescu
Fetiţa cu franzela:  Alina Vasilescu
Îngrijitoarea:  Doina Ioja Vasiu
Primul tânăr:  Grig Schiţcu
Al doilea tânăr:  Gheorghe V. Gheorghe
Anton:  Radu Cristinel
Lera:  Anna Körner
Prima iubită a lui Serdiuk:  Doina Urlăţeanu
A doua iubită a lui Serdiuk:  Anca Miere Chirilă
Lioşa:  Mihai Vasilescu
Corul:  Valeriu Grama, Ilie Iliescu, Anca Miere Chirilă, Nicolae Toma, Doina Ioja Vasiu, Gelu Ivaşcu, Maria Balog, Doina Bocioc, Maria Gago, Eva Szabó 

Regia artistică:  Valeriu Moisescu
Decor:   arh.Paul Bortnovschi 
Costume:  Lidia Bortnovschi
Muzica:  Lev Solin 
Coregrafia:  Tóth Kovács Ilona

Regia tehnică:  Dalma Simionescu
Sufleor:  Elena Varlam

Data premierei:  14 mai 1961