Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Satiră în două părţi de  Aurel Baranga

„Opinia publică” este una dintre cele mai jucate piese din perioada comunistă în teatrele din România. Titlul piesei este justificat astfel de autor: „… eu cred cu o putere nemărginită în forţa acestui personaj colectiv care nu poate fi indus în eroare şi ale cărui judecăţi sunt, întotdeauna, fără greşeală. Oamenii –adică Opinia Publică – sancţionează cu un simţ al justiţiei care exclude orice eroare”.

Autorul subliniază prezenţa insuportabilă şi periculoasă a non-valorilor (laşitatea, lipsa de răspundere, ipocrizia, demagogia, obtuzitatea, favoritismul) şi necesitatea unei atitudini lucide şi intransigente pentru înlăturarea lor. Într-adevăr, astfel de valori negative sunt rând pe rând compromise, tratate ironic sau caricatural, şarjate polemic.

Ul element inedit al piesei îl reprezintă încurajarea participării cel puţin tacite a spectatorilor: un personaj iese din timpul şi spaţiul convenţional al spectacolului şi se adresează direct publicului din sală, îndemnându-l să ia parte la „dezbatere” şi să găsească o soluţie a conflictului.

În articolul „La o nouă lectură”, din România Literară, nr. 14/2003, criticul Alex Ştefănescu îl consideră pe Aurel Baranga „un I.L. Caragiale produs de cultură comunistă (…). Ambii dramaturgi aduc pe scenă viaţa de fiecare zi, cu insignifianţa ei agitată, cultivă comicul de limbaj, exploatând resursele oralităţii, imaginează qui-pro-quo-uri, stabilesc o complicitate cu publicul, pe deasupra personajelor. Şi totuşi, Aurel Baranga nu reuşeşte să reconstituie strălucirea pieselor lui I. L. Caragiale, fiind moralizator, nu cinic, explicit, nu echivoc, prozaic, nu poetic.”

Distribuţia:

Chitlaru:  George Pintilescu, Eugen Ţugulea
Gina:  Viorica Cernucan
Regizorul de culise:  Grig Schiţcu
Regizorul:  Ion Abrudan
Directorul Cristinoiu:   Vladimir Jurăscu 
Pascalide:  Jean Săndulescu
Turculeţ:  Nicolae Toma
Băjenaru:  Ioan Pater
Ioniţă:  Ion Martin
Dumitraş:  Nicolae Barosan
Manolescu:  Ion Mâinea
Braharu:  Octavian Uleu 
Calamariu:  Ben Dumitrescu
O secretară:  Doina Ioja
Gheorghe Ciorei:  Marcel Segărceanu
Spectatorul Ion Ion:  Valentin Avrigeanu
Soţia lui:  Anca Miere Chirilă
Ministrul Brana:  Gheorghe Musceleanu

Regia artistică:  Ion Deloreanu
Scenografia:  Tatiana Manolescu Uleu

Regia tehnică:  Dalma Simionescu
Sufleor:  Irina Rézműves
Sonorizarea:  Dorel Olea

Data premierei:  16 martie 1968

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP