Comedie în două părţi de Beaumarchais
Traducerea: Valentin Lipatti
Contele Almaviva, îndrăgostit în secret de o frumoasă tânără pe care a întrezărit-o la Madrid, pune la cale, împreună cu bărbierul Figaro, odinioară valetul său, o stratagemă prin care să își întâlnească și să își cucerească iubita, pe nume Rosina. Pentru a se asigura că fata îl iubește cu adevărat pe el și nu averea sa, Contele își asumă falsa identitate a unui student sărac, numit Lindor. Vestea că tutorele Rosinei, bătrânul doctor Bartholo, o va lua de soție a doua zi, îi face pe cei doi să grăbească succesiunea întâmplărilor. Cu ajutorul lui Figaro, inventiv și descurcăreț, Contele pătrunde în casa lui Bartholo deghizat în soldat, respectiv în Alonzo – înlocuitorul profesorului de muzică al Rosinei și, în pofida vigilenței bătrânului tutore, cei doi tineri reușesc să schimbe câteva bilețele și cuvinte de dragoste. La miezul nopții are loc o nouă întâlnire secretă, în cadrul căreia cei doi îndrăgostiți se căsătoresc fără să stea pe gânduri, în prezența unui notar ajuns din greșeală în casa lui Bartholo. Dincolo de trama prin care dragostea este repusă în drepturile sale firești, „Bărbierul din Sevilla” trăiește, peste secole, prin vigoarea tiradelor, verva dialogului, logica argumentării și armonia ideilor, dar și prin energia nesecată a lui Figaro, care, făcându-și prin această piesă prima apariție pe scena literară, a devnit, în timp, un adevărat arhetip.
Distribuţia:
Contele Almaviva: Daniel Vulcu
Bartholo: Ion Mâinea
Rosine: Paula Chirilă
Figaro: George Voinese
Don Basile: Ion Abrudan
La Jeunesse: Mariana Vasile
L’Eveille: Sebastian Lupu
Notarul: Alexandru Cornea
Alcadele: Ion Ruscuţ
Fetiţa lui Figaro: Loredana Fodor
Regia artistică: Alice Barb
Scenografia: Vioara Bara
Ilustraţia muzicală pe teme din opera Bărbierul din Sevilla de Rossini: Alice Barb, Florian Chelu şi Sorin Domide
Regia tehnică: Florin Popescu
Sufleor: Iuliana Chelu
Lumini: Iosif Balogh, Sorin Precup
Sonorizare: Sorin Domide
Data premierei: 17 decembrie 1998
