Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Stagiunea 2004-2005

de Samuel Beckett
Traducerea:  Gellu Naum

În stagiunea 2005-2006, trupa „Iosif Vulcan” a Teatrului de Stat din Oradea a pus în scenă pentru prima oară cunoscuta piesă a lui Samuel Beckett, „Aşteptându-l pe Godot”. Într-un spaţiu care ar putea fi situat oriunde, doi cerşetori, Vladimir şi Estragon discută, se ceartă, se împacă, au gânduri de sinucidere, apoi intră în vorbă cu alte două personaje bizare, Pozzo şi Lucky, stăpân şi servitor. Cei doi formează un cuplu indestructibil, fiind uniţi unul de celelalt prin frică, ură, milă, dar şi prin puterea obişnuinţei. Ceea ce este surprinzător în această piesă este faptul că nu se întâmplă nimic în timp ce Gogo şi Didi îl aşteaptă pe Godot, care va salva întreaga situaţie. Cu toate acestea, Godot se caracterizează doar prin absenţă, deşi mesagerul său promite în mod repetat că stăpânul său va veni a doua zi.

Scenariu de Mona Chirilă, după Molière şi Mihail Bulgakov
Traducere Bolnavul închipuit:  Tudor Bogdan şi Ştefan Crudu
Traducere Viaţa domnului de Molière:  Natalia Cantemir

„Bolnavul închipuit” este ultima creaţie a lui Molière, în care a jucat însuşi dramaturgul, până în ajunul morţii. Implicit, textul problematizează condiţia artistului dedicat cu trup şi suflet artei sale, devenind astfel un omagiu adus actorului. Personajul principal, Aragan este un ipohondru dependent de medici şi de medicamente, ferm convins că este grav bolnav, aflat în pragul morţii. Din aceste motive, el doreşte să îşi mărite unica fată cu un medic, deşi ea este îndrăgostită de alt bărbat. Printr-un vicleşug, simulând moartea, Argan află că soţia sa e o prefăcută, preocupată doar de banii lui, iar singura care îl iubeşte sincer este fiica lui. Piesa nu este reprezentată în registrul clasic, ci beneficiază de o viziune modernă, din care nu lipsesc aluziile rafinate la adresa moralităţii medicilor, a stării deficitare a sistemului medical, sau a titlurilor obţinute fără merite.

de  Marius Damian

„Într-o seară, la sfârșitul unui spectacol, în cabina devenită casă a unui clown nu din cale afară de talentat (Felippo) sosește o tânără ce pretinde a fi îndrăgostită de circ tocmai pentru că familia ei a deținut odinioară un circ celebru mistuit într-un incendiu. De fapt, respectiva fată e o actriță ocolită de succes care, păstrând nostalgia marelui rol Nina Zarecinaia, e gata, spre a câștiga o bucată de pâine, să joace și într-un spectacol de circ. Rebotezată Felippa, ea îl va cuceri pe Felippo, vor încerca să construiască împreună un număr nou care, nefiind izbutit, îi va costa pe amândoi slujba. Vor urma umilințele, foamea și moartea fetei…” (Mircea Morariu)

Distribuţia:

Fellipa: Oana Rusu
Fellipo: Marius Damian

Regia artistică:  Traian Şoimu

Data premierei: 10.04.2005.

Un scenariu de Mihai Măniuţiu, după Interviuri cu Primo Levi
Traducerea:  Anca Măniuţiu

„Shoah. Versiunea Primo Levi” reprezintă o adaptare a regizorului Mihai Măniuţiu după o serie de interviuri cu Primo Levi, unul dintre cei mai de seamă scriitori italieni ai secolului al XX-lea şi supravieţuitor al lagărului de concentrare de la Auschwitz. „Shoah” înseamnă Holocaust, iar piesa se transformă într-o cutremurătoare mărturie a uneia dintre cele mai mari orori ale omenirii. Primo Levi este atât de marcat de absurditatea acestei pete în istoria umanităţii, încât nu are puterea de a-i urî pe cei vinovaţi. El conştientizează inutilitatea oricărei încercări de a schimba destinul atunci când eşuează în salvarea copiilor dintr-un tren în miniatură, în care revede garniturile morţii. Prezenţele uneori agresive ale celor trei reporteri sunt contrapuse tragismului evocat de interpretarea pe scenă a cântecelor sacre evreieşti. Piesa ia forma unui vis în care trecutul sub forma amintirilor lui Levi se întâlneşte cu viitorul simbolizat de copii; însă este un vis desfăşurat la limita coşmarului, spectacolul conştiinţei unui om care are puterea de a rămâne până la capăt om.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP