Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Stagiunea 2010-2011

de Ray Cooney, John Chapman
Traducerea:  Marinela Ioan

Dramaturgul englez Ray Cooney s-a născut în 1932 şi şi-a făcut debutul ca actor aproape accidental, la vârsta de 14 ani. Ulterior, după ce a activat în mai multe trupe, s-a alăturat companiei lui Brian Rix la Whitehall Theatre în 1956, jucând mai mult de 200 de piese în decursul a cinci ani. Din experienţa pe scenă a deprins meşteşugul dramaturgiei, astfel încât prima piesă, scrisă în 1961 în colaborare cu Tony Hilton, a fost un succes imediat. În 1983, Ray Cooney a înfiinţat Compania Teatrului de Comedie, unde au fost montate, în perioada directoratului său artistic, peste 20 de piese.

Adaptare de Anghel Cîrstea, după H.C.Andersen

Fascinanta poveste a nordului înfrigurat prinde viaţă pe scena Teatrului de Stat din Oradea în spectacolul „Fetiţa cu chibrituri” după Hans-Christian Andersen. Piesa redă, în imagini colorate şi cântece, aventurile grupului de copii format în jurul sărmanei Christine, care nu poate decât să viseze la cadourile şi la bunătăţile de care se bucură ceilalţi copii în noaptea magică a Anului Nou. Inserţiile de basm sunt evidente în partea a doua a spectacolului, când, prin flacăra chibriturilor pe care trebuia să le vândă, Christine vede ca prin vis o masă încărcată în toiul unei petreceri, un pom de Crăciun luminos, o păpuşă şi pe prietena ei bogată, Cathlen. În plan real, deşi diferiţi prin educaţie şi rang social, copiii înţeleg sensul solidarităţii, înving adversităţile sorţii şi chiar moartea, demonstrând că omenia şi iubirea sunt calităţile cele mai de preţ. Regizorul piesei, Eugen Ţugulea, îşi propune ca prin emoţia poveştii să stimuleze latura umană a micuţilor spectatori şi să semene sămânţa ce va da roade mai târziu: ideea că mai presus de toate, omul trebuie să fie om.

de Jean-Claude Carrière
Traducerea:  Cornelia Sárközi

„GIRODINA. Un joc care se concentrează asupra unui cuvânt necunoscut. Acest joc este practicat de un bărbat şi de o femeie care se cunosc şi chiar trăiesc împreună. Jocul lor dezvăluie capcane şi pericole, în care înseşi raţiunea şi buna funcţionare a spiritului sunt ameninţate.

UŞA. Un alt joc, între două persoane şi o uşă. Uşa îi cunoaşte bine, trăieşte alături de ei de o vreme; ar dori să intre în viaţa lor, utilizând propriul limbaj, acela de a se deschide şi a se închide. Dar putem noi oare să înţelegem cu adevărat obiectele şi să ne facem înţeleşi de către acestea?

CIRCUITUL OBIŞNUIT. În anumite sisteme politice, denunţarea poate deveni o artă populară. În acest caz, în binecunoscutul exerciţiu al interogatoriului, delaţiunea se perverteşte, se denaturează. Împinsă până la extreme, practicată cu inteligenţă şi logică, ea poate chiar să se întoarcă împotriva celor care au ridicat-o la rangul de sistem social şi să îi distrugă.”  (Jean-Claude Carrière)

de Vajda Katalin, regia Andrei Mihalache

Acţiunea se petrece în orăşelul italian Ancona, într-o veche piaţetă, unde apropierea dintre case şi vulcanicul sânge latin fac imposibile păstrarea secretelor.

Cel mai important om din oraş este bogătaşul Tomao Nicomaco, un Don Juan văduv, aflat la ultima tinereţe. El are o fată, Lucia, bâlbâită şi mioapă pe care doreşte să o mărite cu Giovanni, proprietarul unei cafenele din apropiere. În vecinătatea lor mai locuieşte şi Agnese, patroana unui motel, fosta iubită a lui Don Tomao, o femeie care ştie tot şi spune tot. Aceleaşi "calităţi" le are şi Dorina-menajera, amanta lui Don Tomao. Dar inima tinerei Lucia este subjugată de către Luigi, un cântăreţ ambulant, îndrăgostit şi el la rândul lui de Lucia. Planul lui Don Tomao de a-şi mărita fata cu Giovani cunoaşte o întorsătură neaşteptată odată cu venirea lui Lucrezio, student audient, fost marinar, suferind din dragoste şi cu gânduri sinucigaşe. Victoria se alătură grupului colorat din Ancona, o tânără moldoveancă cu puţine cunoştinţe de limba italiană, cu suflet mare şi viitoare mamă. Tatăl copilului ei este Giovani. Răsturnare de situaţii când cea care era considerată moartă, Drucilla, iubita lui Lucrezio, se reîntoarce în orăşelul natal. Iubirea lor renaşte, Giovani se eliberează de promisiunea unei căsătorii cu Lucia, aceasta din urmă nu se mai bâlbâie în prezenţa lui Luigi, iar Don Tomao, îndrăgostit de Victoria, află că aceasta îi este fiică.

de  Eduardo De Filippo
Traducerea:  Horia Gârbea

Piesa «La Grande Magia» ne poartă în lumea iluziei, joc derutant în care realitatea îşi pierde sensul ordonator, căpătând noi şi multiple valenţe. În Hotelul Metropol de pe Riviera Italiană, Otto Marvuglio, magician ambulant, prezintă o scamatorie prin care Marta, soţia lui Calogero di Spelta dispare fără urmă. În realitate, Marta profită de această stratagemă pentru a fugi cu iubitul său la Veneţia, iar magicianul va disimula adulterul ascunzând realitatea sub masca iluziei. Ce-i rămâne de făcut soţului înşelat? Acceptarea adevărului sau convingerea că soţia sa este într-adevăr victima unei magii şi că la un moment dat se va întoarce, neschimbată? „Prin «La Grande Magia» am dorit să spun că viaţa este un joc şi că acest joc are nevoie de a fi sprijinit de iluzie, care, la rândul său, trebuie să fie alimentată de credinţă; am mai vrut să spun că fiecare destin se împleteşte cu firul altor destine într-un joc etern: un mare joc din care nu ne este permis să descoperim decât nişte detalii neînsemnate.” (Eduardo de Filippo, 1949)

de William Shakespeare

Cea mai celebră poveste de dragoste din istoria universală – „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare – care a cunoscut nenumărate montări, ecranizări şi adaptări – a fost jucată pe scena Teatrului Regina Maria din Oradea, într-o versiune pe înţelesul tuturor. Dueluri, deghizări, neînţelegeri, tragedie şi romantism se împletesc într-o poveste ce ne îndeamnă să nu ne îndoim nicio clipă de puterea dragostei.

de Pierre Sauvil
Traducerea:  Carmen Mocanu

Într-o seară, în apartamentul doctorului Benjamin Bertholin îşi face o apariţie intempestivă tânăra Josiane Desrumaux. Asumându-şi falsa identitate a unei foste paciente a medicului, tânăra se instalează în casa acestuia, obligându-l prin şantaj să o găzduiască. Ea răstoarnă ordinea şi tabieturile medicului pasionat de Mozart şi de şah, care refuză orice idee de familie, de responsabilitate sau de relaţii constante.

Răsturnarea spectaculoasă a situaţiei survine după o vreme de convieţuire, când este revelată adevărata identitate a fetei. O piesă despre asumarea responsabilităţii propriilor fapte, despre armonia şi dificultăţile vieţii alături de cei apropiaţi şi despre recuperarea timpului pierdut.

Dramatizarea: Mirela Niţă Lupu

Moş Crăciun există ! Pur şi simplu există şi va exista atâta timp cât vor fi copii pe această lume.

Moş Crăciun a promis că vine anul acesta un pic mai devreme la Oradea, pentru toţi copiii prieteni ai teatrului. Ultima ediţie a acţiunii „Sămbăta e ziua copilului” din anul acesta este marcată de un eveniment aşteptat de toţi copiii : Crăciunul. Cu această ocazie, va avea loc spectacolul „Vine Moş Crăciun”, în care Magii vor anunţa vestea cea minunată a naşterii Fiului lui Dumnezeu. Crăciunul este o Sărbătoare a bucuriei şi a iubirii. Este o ocazie fericită de a fi alături de cei dragi şi de a împărtăşi cu aceştia minunea naşterii Domnului Iisus.

Copiii prezenţi la spectacol vor avea parte de brăduţ şi de colinde frumoase. Tot ceea ce trebuie să facă este să aplaude şi să râdă pentru ca Moşul să găsească drumul spre ei. El va veni cu un sac mare încărcat cu surprize.

un scenariu de Dan Mirea

Una dintre cele mai cunoscute şi iubite poveşti de către copii, „Vrăjitorul din Oz” a reuşit să seducă generaţii întregi de copii de-a lungul timpului. Scris la începutul secolului, mai precis în 1900, „Vrăjitorul din Oz” a devenit cu timpul o poveste nemuritoare, fiind considerat, de altfel, primul basm american modern. Peripeţiile lui Dorothy – o fetiţă din Kansas, aruncată de o tornadă pe meleaguri necunoscute – sunt faimoase în întreaga lume, cunoscând numeroase dramatizari şi ecranizări. Deşi au trecut mai mult de 100 de ani de la lansarea acestei cărţi, copiii din întreaga lume sunt încă fascinaţi de minunata lume a lui Oz.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP