Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Feerie în cinci acte de William Shakespeare
Traducerea:  Şt.O.Iosif
Traducerea revizuită:  Florin Tornea

Având la bază surse de inspirație multiple – mitologia greco-romană, legendele Evului Mediu și folclorul englez – binecunoscuta creație shakespeariană „Visul unei nopți de vară” este o piesă a cărei temă, în vorbe și în fapte, este dragostea. E vorba de dragostea oarbă, lipsită de rațiune, sinceră și uneori capricioasă. Căsătoria ducelui Theseu cu Hippolyta, regina Amazoanelor, constituie cadrul piesei, a cărei acțiune începe și se termină în palatal ducelui. Conflictul este declanșat de o veche lege ateniană care le dădea cetățenilor puterea să aleagă soți potriviți fiicelor lor, iar în caz de nesupunere, să ceară chiar moartea acestora din urmă. Uzând de acest drept, Egeus îi cere ducelui Atenei condamnarea la moarte a fiicei sale, Hermia, pentru refuzul ei de a se căsători cu Demetrius, vlăstar al unei nobile familii ateniene. Situația inițială ne înfățișează iubirea reciprocă dintre Hermia și Lysander, precum și iubirea neîmpărtășită a lui Demetrius pentru Hermia și a Helenei (prietena Hermiei) pentru Demetrius. Pentru a scăpa cu viață și a-și salva iubirea, Hermia și Lysander hotărăsc să fugă prin pădure spre casa unei mătuși unde legea nemiloasă nu are nicio putere. Ei sunt urmați în taină de Helena și de Demetrius, pătrunzând astfel cu toții pe tărâmul miraculous al

zânelor și al spiridușilor, unde totul devine posibil și legile omenești nu mai funcționează după măsurile cunoscute. Spiridușul Puck și craiul zânelor, Oberon, puși pe pozne, se vor amesteca în relațiile celor patru tineri, folosind un elixir al dragostei, dar, nefiind nici ei scutiți de greșeli, le confundă identitățile. După intervenția lor, atât Lysander, cât și Demetrius o vor iubi nebunește pe Helena, fetele se vor certa, iar bărbații sunt gata să se dueleze pentru dragostea Helenei. Dar lucrurile nu apucă să devină grave, căci o nouă intervenție supranaturală îndepărtează farmecul de pe ochii lui Lysander, care revine la dragostea lui autentică pentru Hermia. Demetrius, însă, rămâne vrăjit și pe veci îndrăgostit de Helena; înțelegând că Demetrius nu mai dorește să îi ia fiica de soție, Egeus nu se mai împotrivește unirii acesteia cu alesul ei, Lysander, astfel încât nunții de la palatal ducal i se adaugă alte două nunți, ce vor avea loc chiar în ziua sorocită morții Hermiei, împărăția zânelor participând cu petreceri și ospețe la bucuria generală.

Distribuţia:

Theseu, ducele Atenei:  Liviu Mărtinuş
Egeu, tatăl Hermiei:  Mişu Vladimir, Ion Martin
Lysander, îndrăgostit de Hermia:  Ion Abrudan
Demetrius, îndrăgostit de Hermia:  George Pintilescu
Philostrat, maestru de ceremonii:  Gheorghe V. Gheorghe, Teodor Buzea 
Quince, dulgher:  Constantin Simionescu
Snug, tâmplar:  Valentin Avrigeanu
Bottom, pânzar:  Ioan  Pater
Starveling, croitor:  Octavian Uleu
Flute, cârpaci de foale:  Grig Schiţcu 
Snout, căldărar:  Marcel Segărceanu
Hipollyta, crăiasa amazoanelor:  Doina Ioja Vasiu
Hermia, fiica lui Egeu, îndrăgostită:  Lucia Mureşan (Teatrul Naţional Cluj-Napoca), Ana Popa
Helena, îndrăgostită de Demetrius:  Simona Constantinescu
Oberon, craiul zânelor:  Ricardo Colberti
Titania, crăiasa zânelor:  Genoveva Matici
Puck, spiriduş:  Sofica Albu Cupşa
O zână:  Pia Gheorghe, Diana Săbăduş
Clownul:  Ludovic Szabó

Regia artistică:  Andrei Brădeanu
Asistent regie:  Jean Săndulescu
Scenografia:  Paul Fux
Ilustraţia muzicală:  ing.Lucian Ionescu (Radioteleviziunea Română Bucureşti)
Aranjament coregrafic:  Pécsi Aurora
Sufleor:  Agy Segărceanu

Data premierei:  3 iunie 1962

 

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP