de Arthur Miller
Traducerea:  Sică Alexandrescu şi Aurel Vasilescu

Inspirată dintr-un caz real, piesa „Vedere de pe pod” înfăţişează un proces de conştiinţă prin tragedia destinului lui Eddie Carbone, docher din Brooklyn. În casa în care locuieşte împreună cu soţia, Beatrice şi nepoata lor, Catherine, sunt primiţi doi imigranţi italieni clandestini, veri ai Beatricei. Între Catherine şi Rodolfo (unul dintre imigranţi) se înfiripă o poveste de iubire, spre disperarea lui Eddie, mistuit şi el de o dragoste semi-incestuoasă pentru nepoata lui. Totuşi, el nu dă în vileag această iubire interzisă nu atât pentru a se ascunde de ceilalţi, cât pentru a se mistifica pe sine însuşi. Pasiunea pentru Catherine este izvorul tragediei şi al sfârşitului eroului. Pierdut, el denunţă Biroului federal de imigrări prezenţa clandestină a celor doi italieni. Dezvăluit ca trădător, Eddie pierde respectul vecinilor, al prietenilor şi al familiei. Într-un final tipic de vendetta mediteraneană, Marco, celălalt imigrant, îl ucide într-o luptă de stradă. Într-o versiune rescrisă ulterior, autorul soluţionează conflictul prin sinuciderea lui Eddie; montarea orădeană preia această ultimă variantă pentru a potenţa conflictul psihologic şi mesajul dramatic al piesei.

Distribuţia:

Louis:  Ion Abrudan
Mike:  Marcel Segărceanu
Alfieri:  George Pintilescu
Eddi:  Vasile Constantinescu
Catherine:  Marilena Negru
Beatrice:  Olga Sîrbul
Marco:  Eugen Ţugulea
Rodolfo:  Boris Petroff, Ion Martin
Ofiţerul:  Jean Săndulescu

Regia artistică:  Valeriu Grama
Scenografia:  Romulus Peneş 
Ilustraţia muzicală:  ing.Lucian Ionescu (Radioteleviziunea Română Bucureşti)
Regia tehnică:  Elena Varlam
Sufleor:  Agy Segărceanu
Lumini:  Alexandru Tóth
Sonorizarea:  Dorel Olea

Data premierei:  4 iunie 1965