Piesă în două părţi de Paul Ioachim

Înzestrată cu un accentuat realism al situațiilor, al personajelor, al limbajului și al dezbaterii propuse, piesa „Goana” aduce în prim-plan o familie simplă, de oameni obișnuiți: tatăl muncitor, pensionar, doi fii și o fiică, toți trei trecuți de vârsta adolescenței, dar neajunși încă la cea a maturității definitive. Aparenta liniște și armonie, starea de echilibru ce domnește de mult timp în familie ascunde o acumulare primejdioasă de tensiuni, frustrări, nostalgii și deziluzii. Evenimentul care declanșează criza și schimbarea este sosirea Stelei, fiica ce plecase să își caute împlinirea pe meleaguri străine. Ea revine învinsă și săracă, iar eșecul aventurii ei ilustrează eșecul unei concepții de viață eronate: credința că fericirea se poate dobândi fără muncă și prin sustragerea de la datoriile sociale și etice elementare. Totuși, ea își asumă riscul de a rupe un ritm stabilit, de a încerca să schimbe un destin ce începea să se permanentizeze. Sosirea Stelei răscolește toate amărăciunile și neîmplinirile adunate în timp. Din acest moment, fiecare membru al familiei este obligat să își reconsidere actele, atitudinile și proiectele de viață.

Întreaga problematică a piesei este subsumată următoarei concepții optimiste a autorului: „Cu toții suntem o familie mare, uriașă. Cu toții gonim spre o viață frumoasă, luminoasă. Voi unde vă duceți?”.

Distribuţia:

Chivu Manta:  Eugen Ţugulea
Sandu:  Ştefan Mareş
Marcu:  Doru Fîrte
Stela:  Mariana Presecan
Florin:  Dorin Presecan

Regia artistică:  Sergiu Savin
Asistent regie:  Ştefan Mareş
Scenografia:  Vioara Bara
Ilustraţia muzicală:  László Attila Csompa
Regia tehnică:  Elena Varlam
Sufleor:  Iuliana Chelu
Lumini:  Vasile Blejan, Iosif Balogh
Sonorizare:  Stelian Panea

Data premierei:  24 iunie 1989