Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Cele două piese care au format spectacolul-coupé au ca subiect lupta pentru instaurarea comunismului dusă de către muncitorii feroviari, partizani și gărzile muncitorești. Inspirate din momentul istoric 23 August 1944, piesele surprind întâmplări izolate, de mică anvergură, dar cu semnificația unor acțiuni decisive în mersul războiului. Faptele se desfășoară alert, fiecare secundă este prețioasă. Accentul nu cade pe figura unui erou singular, ci pe rolul mulțimilor, creatoare de istorie.

În piesa „În august cerul e senin”, trei necunoscuți se întâlnesc în podul unei gări dintr-o regiune aflată sub ocupație germană : un bărbat înspăimântat, care deține, fără voia lui un document important, destinat frontului, o tânără partizană sovietică și un profesor pasionat de studiul liliecilor, în realitate un comunist ilegalist ieșit recent din închisoare, care trebuie să facă legătura prin telegraf cu postul de comandă al armatei rusești. Cei trei își îndeplinesc misiunea cu eroism, sub gloanțele germane, murind în cele din urmă simbolic, pentru cerul senin al lunii august, pentru „dimineața însorită a patriei”.

Acțiunea celei de-a doua piese se petrece tot într-o mică gară de provincie. Limbajul cifrat și jocul dublu al personajelor conferă acțiunii o încărcătură polițistă. „Impiegata de mișcare e de fapt o comunistă cu vechime în lupta ilegală de partizani, soră cu „Ciobanul” care, de fapt, e chiar șeful detașamentului coborât din munte cu sarcina expresă de a organiza și conduce explozia unui tren de muniții german. „Călugărul”, care presară cu tâlc în convorbirile lui cu ceilalți protagoniști citate din Biblie, ascunde sub anteriu nu crucea, ci arma și, la momentul potrivit, preia comanda unei trupe de atac. Bîrcă nu e reprezentantul unei fabrici de mătăsuri, ci omul siguranței, iar „muncitorul” Brană e de fapt subalternul său. (…) În timp ce pe  peronul micii gări, partizanii și muncitorii ceferiști, prin semnalizări și ordine scurte, organizează ultimele detalii ale acțiunii lor patriotice, în sala de așteptare, omul siguranței descoperă în „Turista” și „Turistul” din Capitală reprezentanți de frunte ai lumii în folosul căreia își îndeplinește odioasa slujbă. În aceeași sală de așteptare, țăranca împietrită de durere, care se duce să-și îngroape feciorul mort pe front, adaugă peisajului social prezentat de autor o notă de sumbră amărăciune și face să răsune în auzul tuturor protestul și revolta. (…) In final, detunătura produsă de vagoanele de benzină aruncate în aer aduce cu sine destinderea, iar satisfacția victoriei acoperă tragicul inevitabilelor pierderi.”

(Angela Ioan în „Stadiul actual și perspectivele piesei într-un act”, Revista „Teatrul”, nr. 12, anul IV, decembrie 1959)

ÎN AUGUST CERUL E SENIN, de Mihail Săulescu şi Paul Aristide

În distribuţie: 


Dorel Urlăţeanu
Marcel Segărceanu
Vera Varzopov
Grig Schiţcu
Andrei Bursaci

Regia artistică:  Dan Alecsandrescu
Scenografia: Sándor Nagy

GARA MICĂ, de  Dan Tărchilă

Distribuţia:

Caterina:  Cristina Tacoi
Ciobanul:  Ion Marinescu
Şeful gării:  Constantin Adamovici
Acarul Oaie:  Constantin Simionescu
Călugărul:  Eugen Ţugulea
Ţăranca:  Ştefania Popescu
Bîrcă:  Nicolae Toma
Brană:  Valeriu Grama
Juristul:  Jean Săndulescu
Jurista:  Lucy Chevalier
Gyula:  Eugen Nagy
Chicoş:  Ilie Iliescu
Un ofiţer neamţ:   Ioan Pater
Un subofiţer neamţ: Grig Schiţcu
Un soldat neamţ:  Andrei Bursaci

Regia artistică:  Ion Marinescu
Scenografia: Sándor Nagy

Data premierei: 22 august 1959

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP