de Ovidiu Adrian Cioclov

Text câștigător la Concursul de Creație Dramatică - ediția 2020

„Zâmbetul lui Kouros” are ca principale ingrediente nostalgia și umanitatea. În felul în care evoluăm, poate că nu peste mult timp se va obține o hartă genetică completă a fiecăruia dintre noi și, așadar, un posibil dublu al nostru. Întrebarea care se ridică este dacă această dublură va putea prelua și ceea ce ține de intimitate – amintirile, nostalgia, limbajul non-verbal în relație cu iubitul/iubita sau cu copiii etc. Într-o vizită în Grecia am văzut pentru prima dată într-un muzeu statuile Kouros, acestea sunt niște statui antice gigantice, de tineri goi, cu puține expresii ale feței, dar care prin misterul utilității lor par a incapsula povestea unei întregi lumi dispărute. Dar, în cele din urmă, poate că textul vorbește și despre egoism, despre dorința fiecăruia dintre noi de a fi irepetabil. Și asta-i perfect uman, nu-i așa? 

Ovidiu Adrian Cioclov

Regia artistică și interpretarea: Petre Ghimbășan
Scenografia: Oana Cernea

Durata spectacolului: 1 h

Data premierei: 26 decembrie 2020 on-line