Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Actor

Data şi locul naşterii: 10.07.1938, Galaţi

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1962

Absolvent al I.A.T.C., i-a avut dascăli într-ale teatrului pe Irina Răchiţeanu, Radu Beligan şi Ion Olteanu. Coleg de an cu Arşinel. A jucat o vreme pe scenele teatrelor din Turda, Cluj-Napoca, Baia-Mare, dar cea mai mare parte a vieţii sale artistice s-a desfăşurat la Oradea, de unde a şi plecat pentru totdeauna dintre noi. O spunem cu mare părere de rău, fiindcă a fost unul din cei mai talentaţi actori dintotdeauna ai trupei. „Îmi plac actorii – spunea el – care au o structură intelectuală solidă, care colaborează cu regizorii, actorii cu o minte brici. La care, pe lângă talentul nativ, se vede şi talentul minţii”. Inteligent, sclipitor, cu umor şi lecturi excelente, un talent evident pentru scenă, o personalitate puternică, originală, el ar fi putut ajunge numărul unu în orice teatru din România, dacă un păcătos viciu nu l-ar fi împiedicat să fie distribuit cu mai multă siguranţă în roluri principale.

Destinul a voit altfel: a jucat multe roluri, şi mai mari, şi mai mici, tuturor insuflându-le personalitate artistică, frumuseţe lăuntrică, umor, dându-le ceva din bogata sa personalitate. Dar, pentru că nu de puţine ori a pus în pericol – printr-un comportament neadecvat – soarta unor reprezentaţii, a fost adesea ocolit din distribuţii, unde era limpede, locul său era greu de  înlocuit. A fost actorul preferat al regizorului Alexandru Colpacci – cu care a făcut câteva roluri admirabile, în spectacole de certă valoare artistică.

Între anii 1971-2000, anul dispariţiei sale premature, Eugen Harizomenov a jucat peste o sută de roluri, într-o carieră ce s-a sfârşit, oricum, înainte de vreme. Şi-a început cariera artistică cu dreptul: a fost unul din cei mai buni, mai profunzi interpreţi ai lui Esop în spectacolul „Vulpea şi strugurii” (de Guilherme Figueiredo). Şi-a construit personajul – un gânditor autentic! – cu o inteligenţă briliantă, nelipsindu-l de umor, de căldură, de o oarecare şiretenie specifică minţilor geniale. A făcut, tot cam atunci, un Dr.Şmil (în „Apus de soare” de B.Şt.Delavrancea) care a emoţionat prin devotament şi sinceritate. Ion al său (din „Aceşti îngeri trişti” de D.R.Popescu) a cucerit unanim publicul, dar şi pe cronicarii prezenţi în sală. A creat, apoi, sub bagheta regizorală a prietenului său Colpacci, încă destule personaje memorabile: un Bufon deştept, clarvăzător, vesel dar şi plin de tristeţe în priviri (în spectacolul „Regele gol” de Evgheni Şvarţ), un de neuitat Dr.Birt – într-un dialog scăpărător cu Jean Săndulescu (în „Revolta de Caine” de Herman Wouk), apoi, un Diogene („Diogene câinele” de Dumitru Solomon), care a uimit prin complexitate şi seriozitatea abordării unui personaj dificil, cu multe faţete, ca Diogene. A avut umor sănătos, dar şi viclenie, în celebrul rol al lui Ghiţă Pristanda („O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale). A construit un rol dintre cele mai bune, dându-i mult din trăsături ale unor personaje bine cunoscute de el, din lecturi, dar şi din viaţă, în Alexandru („Balconul” de D.R.Popescu), spectacol care a fost socotit un vârf al acelei stagiuni. În rolul de mare întindere – Prisâpkin  (din „Ploşniţa” de Vladamiri Maiakovski) – a făcut o creaţie de zile mari. Şi tot cu Alexandru Colpacci a lucrat, filigranat, am zice, rolul lui Treplev (din „Pescăruşul” de A.P.Cehov). Un Treplev intelectual, scriitor în devenire, sensibil, frustrat, chinuit. Minunat. În „Ţarul Ivan...” de Mihail Bulgakov a găsit foarte multe trăsături specifice ruşilor de o anume condiţie, construind, migălos, un Miloslavski,  hoţ plin de surprize, original şi de mare haz. În rolul revoluţionarului Lunz din superbul spectacol „Spre stele” de Leonid Andreev, a fost revoltat cu măsură, dar şi plin de tristeţe pentru câte idealuri mor în revoluţii...

Cu Sergiu Savin a lucrat, poate mai puţin, dar şi-a înscris în fişa artistică, câteva roluri memorabile, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic: un Giorgetto („Vicleniile dragostei” de G.M.Cecchi) sau un Gropar şi un Comandor de un haz teribil (în „Porunca a şaptea” de Dario Fo), un Zanni Traffichino irezistibil (în comedia „Fontana Trtevi” de G.L.Bernini), dar a fost şi un Vlad II misterios (elogiile spectacolului datorându-se şi lui), în unanim apreciatul spectacol „Casa evantai” (de Marin Sorescu), şi puternic, plin de energie şef de oşti (Maercius şi Marcus, în spectacolul coupé „Frumoasele sabine – Calul în senat” de Leonid Andreev), dar şi un viclean şi imprevizibil Goldberg (în „Aniversarea” de Harold Pinter). În „cuplu contrapunctat cu George Voinese, Eugen Harizomenov execută o paradialectică inteligentă, frizând absurdul” (scrie cronicarul în România literară). A fost un Premier senzaţional, ipocrit şi pervers, şi plin de neprevăzut în „Dictatorul” de Al.Kiriţescu. A jucat, cu acelaşi aplomb şi cu egală dăruire, personaje de dramă sau comedie, roluri mari sau episodice, pentru că a fost un profesionist autentic, împiedicat, doar de păcătosul alcool, să ajungă un adevărat maestru.

Cu regia nu a cochetat – efectiv a avut capacitatea şi darul pedagogic să lucreze cu colegii, să le îndrume paşii pe  scenă. A făcut numeroase asistenţe de regie (la „Apus de soare”, la „Casa evantai”, la „Vicleniile dragostei”, la „Titanic vals” etc.). A semnat regia unor spectacole – la unele semnând şi traducerea pieselor („Nebunele vacanţe...” de Carolyn Green), şi jucând Higgins – plin de umor, inteligent, un răsfăţat al doamnelor – (în „Pygmalion” de G.B.Shaw), „Omul care a văzut moartea” (de Horia Lovinescu), „Tata, fata şi trei crai” (de B.P.Haşdeu), „Un yankeu la Curtea regelui Arthur” (de Mark Twain).

A fost şi unul din actorii apreciaţi de Alexandru Darie. În „Jolly Joker” a interpretat trei personaje pitoreşti, cu simţ al măsurii şi dându-le identităţi diferite. Cu Laurian Oniga s-a aventurat să creioneze un Spiridon–Caragiale cum nu se mai făcuse, original, chiar dacă a fost contestat vehement de unii critici („O noapte furtunoasă”). A fost un Ianke de o veselie debordantă („Tache, Ianke şi Cadâr” de V.I.Popa). A fost un partener egal cu marii actori invitaţi (Radu Beligan, Marin Moraru, Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu, etc.) în „Parada vedetelor” sau în alte spectacole.

N-a lipsit din specolele de poezie, recitalurile devenite tradiţionale la Teatrul din Oradea: spectacolele Eminescu, Mircea Dinescu, Al.Andriţoiu, Romulus Vulpescu, etc., şi, de asemenea, în spectacole de revistă şi cabarete.

A jucat personaje pline de demnitate, importante, a întruchipat personalităţi cunoscute din istorie, sau personaje pitoreşti, unice în felul lor, în piesele prietenului său, dramaturgul Mircea Bradu: Vataul („Noapte albă”), Frizerul („Satul blestemat”), Mehmed („Vlad Ţepeş în ianuarie”), Matei („Întoarcerea tatălui risipitor”), Verbőczy („Inima”).

A jucat numeroase roluri – ce-i drept, secundare – în filme, în regia lui Mircea Drăgan, Francisc Munteanu, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Mărgineanu, a fost doi ani (1994-1996) directorul Teatrului de Stat din Oradea, „rol” în care, din varii motive, n-a excelat.

Încheiem cu cuvintele criticului Ion Cocora: [Eugen Harizomenov] este „un actor concentrat, inteligent şi serios pe rol, sincer în destăinuire”, la care, criticul Mircea Morariu adaugă, cu vădită simpatie: „o personalitate artistică marcantă a Teatrului de Stat din Oradea”.

(Prezentare de Elisabeta Pop)

Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea

  • Dan Zamcea în OMUL CARE … de Horia Lovinescu, 1971, r.Alexandru Colpacci
  • Esop în VULPEA ŞI STRUGURII de Guilherme Figueiredo, 1971, r.Szombati Gille Otto
  • Asistent regie şi Doctorul Şmil în APUS DE SOARE de B.Şt.Delavrancea, 1971, r.Nicoleta Toia
  • Treplev în PESCĂRUŞUL de A.P.Cehov, 1972, r.Alexandru Colpacci
  • Mehmed, Boier tron şi Boier suită Laiotă în VLAD ŢEPEŞ ÎN IANUARIE de Mircea Bradu, 1972, r.Magda Bordeianu
  • Bufonul în REGELE GOL de Evgheni Şvarţ, 1972, r.Alexandru Colpacci
  • Dr.Birt în REVOLTA DE PE CAINE de  Herman Wouk, 1973, r.Szombati Gille Otto
  • George în PREŞUL de Băieşu, 1973, r.Magda Bordeianu
  • Ion în ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI de D.R.Popescu, 1973, r.Alexandru Colpacci
  • Bogdan în O FATĂ IMPOSIBILĂ de Virgil Stoenescu, 1973, r.Szombati Gille Otto
  • Interpret în BĂLCESCU, ÎNCEPUT DE CALENDARE, 1973, r.Dorel Urlăţeanu
  • Şerban Halunga în CITITORUL DE CONTOR de Paul Everac, 1973, r.Nicoleta Toia
  • Coregizor artistic  la GÂLCEVILE DIN CHIOGGIA de Carlo Goldoni, 1974
  • Eugen în SINGURĂTATEA TRĂGĂTORULUI LA ŢINTĂ de Vasile Rebreanu şi Mircea Zaciu, 1974, r.Sergiu Savin
  • Pekny în A ŞASEA PUTERE de Vincenzo di Mattia, 1974, r.Alexandru Colpacci
  • Hector în RĂZBOIUL TROIEI NU VA AVEA LOC de Jean Giraudoux, 1974, r.Szombati Gille Otto
  • Octavian CINE UCIDE DRAGOSTEA? de Petru Vintilă, 1974, r.Sergiu Savin
  • Prisîpkin în PLOŞNIŢA de V.Maiakovski, 1974, r.Alexandru Colpacci
  • Premierul în DICTATORUL de Al.Kiriţescu, 1975, r.Sergiu Savin
  • Timpul în POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare, 1975, r.Alexandru Colpacci
  • Ion Slavici în EMINESCU LA VIENA de Stelian Vasilescu, 1975, r.Ion Mâinea
  • Vataul în NOAPTE ALBĂ de Mircea Bradu, 1975, r.Zoe Anghel Stanca
  • Asistent regie artistică în STEAUA FĂRĂ NUME de Mihail Sebastian, 1975, r.Szombati Gille Otto
  • McCue în BOMBA ZILEI de Ben Hecht şi Charles McArthur, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Alex în BALCONUL de D.R.Popescu, 1976, r.Alexandru Colpacci
  • Zanni Traffichino în FÂNTÂNA TREVI de Gian Lorenzo Bernini, 1976, r.Sergiu Savin
  • Horia în CÂND IARBA ARE CHIP DE OM (ŞI VOR VENI NOPŢI DE DRAGOSTE) de Rodica Padină, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Iosif Lunz în SPRE STELE de Leonid Andreev, 1976, r.Alexandru Colpacci
  • Judecătorul şi Groparul III în PORUNCA A ŞAPTEA: FURĂ CEVA MAI PUŢIN de Dario Fo, 1977, r.Sergiu Savin
  • Sylvestre în VICLENIILE LUI SCAPIN de Molière, 1978, r.Domniţa Munteanu
  • Consumator în ASTĂ-SEARĂ SE IMPROVIZEAZĂ de Luigi Pirandello, 1978, r.Alexandru Colpacci
  • Ulisse în RHESOS (REGELE TRAC) de Euripide, 1979, r.Sergiu Savin
  • Verbőczy în INIMA de Mircea Bradu, 1979, r.Alexandru Colpacci
  • Lefėbvre în MADAME SANS-GÊNE  de Victorien Sardou şi E.Moreau, 1979, r.Szombati Gille Otto
  • Regele cuceritor în INIMĂ DE CRISTAL de Lev Ustinov, 1979, r.Szombati Gille Otto
  • Ghiţă Pristanda în O SCRISOARE PIERDUTĂ de I.L.Caragiale, 1979, r.Alexandru Colpacci
  • Urecheatu în MOBILĂ ŞI DURERE de Teodor Mazilu, 1979, r.Mircea Cornişteanu
  • Valetul în FANTOMA CU BRETELE de Mircea Bereş, 1979, r.Mircea Cornişteanu
  • Doctorul în CUM  S-A FĂCUT DE-A RĂMAS CATINCA FATĂ BĂTRÂNĂ de Nelu Ionescu, 1980, r.Eugen Ţugulea
  • Miliţianul în DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBATULUI MATUR de Tudor Popescu, 1980, r.Mihai Lungeanu
  • Diogene în DIOGENE CÂINELE de Dumitru Solomon, 1980, r.Alexandru Colpacci
  • Bălţatu în CARTEA LUI IOVIŢĂ de Paul Everac, 1981, r.Dan Alecsandrescu
  • Miloslawski în ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBĂ MESERIA de Mihail Bulgakov, 1981, r.Alexandru Colpacci
  • Poliţistul în JOC DUBLU de Robert Thomas, 1981, r.Szombati Gille Otto
  • Asistent regie la CASA EVANTAI de Marin Sorescu, 1981, r.Sergiu Savin
  • Vlad II în CASA EVANTAI de Marin Sorescu, 1981, r.Sergiu Savin
  • Beauperthuis în PĂLĂRIA FLORENTINĂ de Eugène Labiche, 1982, r.Zoe Anghel Stanca
  • Maercius şi Marcus în spectacolul coupé FRUMOASELE SABINE  şi CALUL ÎN SENAT de Leonid Andreev, 1982, r.Sergiu Savin
  • Interpret în CÂTEVA PLECĂRI PRIN TIMP, 1982, r.Cristina Şchiopu
  • Fudulu în SCHIMBAREA LA FAŢĂ de G.M.Zamfirescu, 1982, r.Eugen Mercus
  • Goldberg în ANIVERSAREA de Harold Pinter, 1983, r.Sergiu Savin
  • Asistent regie la TITANIC VALS de Tudor Muşatescu, 1983, r.Ion Cojar
  • Rădulescu-Nercea în TITANIC VALS de Tudor Muşatescu, 1983, r.Ion Cojar
  • Interperet în  ALE VIEŢII VALURI de Tudor Muşatescu, 1983, r.Ion Cojar
  • Interpret în ARTE ŞI MESERIE de Romulus Vulpescu, 1983, r.Cristina Şchiopu
  • Tudor Şerban în ARTA  CONVERSAŢIEI de Ileana Vulpescu, 1983, r.Zoe Anghel Stanca
  • Benea, Stere şi Manea în JOLLY JOKER de Tudor Popescu, 1984, r.Alexandru Darie
  • Interpret în DIVERTISMENT ’84, 1984, r.Gábor József şi Gábor Kati
  • Frizerul în SATUL BLESTEMAT de Mircea Bradu, 1984, r.Sergiu Savin
  • Regia artistică  la TATA, FATA ŞI TREI CRAI (TREI CRAI DE  RĂSĂRIT) de B.P.Haşdeu, 1985
  • Interpret în PARADA VEDETELOR, 1985, r.Petru Popescu
  • Interpret în MAI UN CÂNTEC, MAI O GLUMĂ, 1985, r.Gábor József şi Gábor Kati
  • Matei în ÎNTOARCEREA TATĂLUI RISIPITOR de Mircea Bradu, 1985, r.Sergiu Savin
  • Baraboi în VIS DE DRAGOSTE (VIS DE SECĂTURĂ) de Mircea Ştefănescu, 1986, r.Zoe Anghel Stanca
  • Bălţatu în CARTEA LUI IOVIŢĂ (reluare) de Paul Everac, 1986, r.Dan Alecsandrescu
  • Interpret ZIDIRE ÎN DRAGOSTE   (Spectacol  de poezie Marin Sorescu), 1986, r.Sergiu Savin
  • Leicester Paton în MODA CĂSĂTORIILOR (CARE-I SOŢUL MEU?) de Somerset Maugham, 1986, r.Sergiu Savin
  • Interpret în ANOTIMPUL DISCRET, 1987, r.Sergiu Savin
  • Interpret în MAGNUM MOPHTOLOGICUM, 1987
  • Grămescu în GĂRGĂRIŢA de Ion Băieşu, 1987, r.Radu Băieşu
  • Spiridon în O NOAPTE FURTUNOASĂ de I.L.Caragiale, 1987, r.Laurian Oniga
  • Asistent regie la VICLENIILE DRAGOSTEI (HUHUREZUL) de Giovanni Maria Cecchi, 1988, r.Sergiu Savin
  • Giorgetto în VICLENIILE DRAGOSTEI (HUHUREZUL) de Giovanni Maria Cecchi, 1988, r.Sergiu Savin
  • Regia artistică  la DOR DE EMINESCU, 1988
  • Interpret în LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ, 1988, r.Sergiu Savin
  • Pavel Cristian în CAMERA DE ALĂTURI de Paul Everac, 1988, r.Ion Mâinea
  • Venczel în MOARA DE PULBERE de D.R.Popescu, 1989, r.Ioan Ieremia
  • Interpret în FĂRĂ CENZURĂ, 1990, r.Sergiu Savin
  • Colonelul Lukin în SECRETUL FAMILIEI POSKET de Arthur W.Pinero, 1990, r.Ion Mâinea
  • Traducerea, regia artistică şi scenografia la NEBUNELE VACANŢE LA NEW-YORK de Carolyn Green, 1990
  • Ivan Ivanovici în CĂUTĂM URGENT GINERE COMUNIST (MANDATUL) de Nikolai Erdman, 1991, r.Cornel Mihalache
  • Regia artistică, coloana sonoră şi Henry Higgins în PYGMALION de G.B.Shaw, 1992
  • Comisarul în TREI GEMENI VENEŢIENI de Antonio Mattiuzzi  zis Collalto, 1993, r.Cristian Ioan
  • Regia artistică  la UN YANKEU LA CURTEA REGELUI ARTHUR de Mark Twain, 1993
  • Regia artistică şi ilustraţia muzicală în VENIŢI SĂ LUAŢI LUMINĂ, 1994
  • Excelenţa Sa de Caro în ARTA COMEDIEI de Eduardo de Filippo, 1994, r.Mihai Lungeanu
  • Regia artistică la AU PREZENTUL NU NI-I MARE?, 1995
  • Ianke TACHE, IANKE ŞI CADÂR de Victor Ion Popa, 1995, r.Mihai Fotino
  • Regia artistică  la OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA de Victor Eftimiu, 1996
  • Colonelul în DACĂ DRAGOSTE NU E… de Elena Preda şi Eugen Ţugulea după romanul  lui Marin Preda, 1998, r.Eugen Ţugulea
  • Văcarul în RĂCEALA de Marin Sorescu, 1998, r.Ion Ciubotaru
  • Regia artistică  la ADUNAREA FEMEILOR de Aristofan, 1998
  • Şeful gării în STEAUA FĂRĂ NUME de Mihail Sebastian, 1999, r.Florin Antoniu
  • Regia artistică, versiunea scenică şi decor în ASASINUL SE AFLĂ PRINTRE NOI? (OPT FEMEI) de Robert Thomas, 1999

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP