Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Actor

Data şi locul naşterii: 23.09.1929, Bucureşti

Studii: Institutul de Teatru „I.L.Caragiale” Bucureşti, clasa prof.Marcel Anghelescu

Cu certitudine, Ion Mâinea a fost, alături de doi-trei colegi, ani buni, de fapt până la regretabila plecare definitivă, ceea ce se cheamă o vedetă (chiar dacă nu recunoscută ca atare), un maestru, un artist autentic în toată puterea cuvântului.

S-a angajat la Teatrul de Stat din Oradea în anul 1966, şi a rămas aici până la pensionare, jucând ani buni şi după, în ultimii săi ani de viaţă, fiind regizor colaborator la Teatrul pentru copii şi tineret „Arcadia” din Oradea.

Ion Mâinea venea la Oradea după ani buni de activitate remarcabilă la Bucureşti (Teatrul Mic, Teatrul „Ion Vasilescu”) şi la Baia Mare, ca un actor cu o bogată activitate scenică. Foarte serios şi scăpărător de inteligent, cu o sete imensă de cunoaştere, psiholog bun, fin cunoscător şi al culiselor profesiei, Ion Mâinea şi-a construit rapid şi pe merit, un loc de onoare în cadrul instituţiei orădene. Destinat rolurilor principale de mare întindere, capabil să acopere deopotrivă roluri de dramă, tragedie şi comedie, a dovedit, în acelaşi timp, calităţi de regizor, reuşind nu doar să-şi apropie numeroşi tineri, cărora le-a devenit curând mentor şi maestru, insuflându-le respect pentru profesia de actor, ci şi să lucreze cu ei, în calitate de regizor. Mulţi actori tineri au recunoscut acest lucru. Să-i amintim, în treacăt, pe Cristina Şchiopu, Oana Mereuţă, Roxana Ivanciu, Mirela şi Sebastian Lupu, Igor Lungu ş.a. Toţi aceştia – şi mulţi alţii – au mărturisit că îi datorează enorm în plan profesional şi uman. E drept că exigenţa uneori exagerată şi încăpăţânarea i-au făcut pe unii regizori să-l taxeze pe drept „un actor dificil”, dar, în final, ei recunoşteau că rolurile făcute (născute greu, e adevărat) de el, aveau greutate, ţinută, complexitate, într-un cuvânt, purtau marca unui artist adevărat. Indiferent de rolurile încredinţate, fie că interpreta un Director parşiv sau un Avocat (ca cel din „Preşul” de Ion Băieşu), un Înalt personaj (din spectacolul „Omul care...” de Horia Lovinescu), pe Hepaistos („din controversatul spectacol „Critis” de Radu Stanca), pe Britannus (din „Cezar şi Cleopatra” de G.B.Shaw) sau în rolul dificil al unui artist de talia lui Michelangelo (din spectacolul „Michelangelo” de Al.Kiriţescu), Ion Mâinea era, de fiecare dată, cu fiecare personaj, profund, original, interesant. A jucat personaje istorice, celebre, cărora le-a conferit o statură demnă de numele lor: Logofătul Tăut („Apus de soare” de B.Şt.Delavrancea, Stareţul („Vlad Ţepeş în ianuarie” de Mircea Bradu), Kogălniceanu („Hotărârea” de Mircea Bradu), Grigore Ghica în spectacolul emoţionant, multpremiat „Occisio Gregorii...”, Menumorut („Noapte albă” de Mircea Bradu), Ioan („Io, Mircea Voievod” de Dan Tărchilă), Episcopul Szabo („Inima” de Mircea Bradu).  În rolul Stareţului (scrie Radu Enescu) Ion Mâinea a avut „o evoluţie remarcabilă”, iar lui Menumorut i-a conferit „monumentalitate”. A fost interpretul mai multor roluri şi regizorul unor spectacole jucate cu mare succes la sala mare sau în Studio: în „Cerc vicios” interpreta câteva scene de un pitoresc cu totul special, etalând feţele ipocrite ale personajelor maziliene, în „Telegrame” a făcut dovada că poate susţine singur un spectacol de două ore. „Lista spectacolelor de succes, scrie Dumitru Chirilă, începe cu spectacolul «Cerc vicios», cele cinci piese maziliene constituindu-se «în tot atâtea fişe de patologie socială»”.

A fost actorul preferat al tuturor regizorilor foarte tineri sau mai puţin tineri: Alexandru Colpacci, Sergiu Savin, Alexandru Darie, Anca Bradu, Victor Ioan Frunză, dar şi Marietta Sadova, Zoe Anghel Stanca, Nicoleta Toia, Sanda Manu, Ion Cojar, Mihai Fotino, Dan Alecsandrescu, Ştefan Farkas, Szombati Gille Otto.

A jucat cu aplomb, în bună tradiţie clasică sau, dimpotrivă, în stil modern, propus de regizori, personajele caragialiene: Nae Ipingescu şi Chiriac în „Noapte furtunoasă”, Cetăţeanul turmentat în „Scrisoare pierdută”. În regia lui Alexandru Colpacci a interpretat admirabil, cel puţin două roluri: David Osipovici în „Ploşniţa” de Maiakovski şi Dorn – pe care „l-a reliefat cu fineţe şi în crescendo de ton” (scrie Dumitru Chirilă)  în „Pescăruşul” de Cehov, Leontes în „Poveste de iarnă” de William Shakespeare, Căşină – „o mască impecabilă a imposturii” în „Balconul” de D.R.Popescu.

Cu Sergiu Savin a colaborat în cel mai profesionist mod cu putinţă la conturarea unor personaje complexe în registrul dramatic sau absurd – ca cele din „Aniversarea” de Harold Pinter sau „Casa evantai” de Marin Sorescu, sau Darcopol în „Dormind pe un şarpe” de D.R.Popescu, sau în registrul comic (un comic inteligent şi sevos) în spectacolul „Porunca a şaptea” de Dario Fo. Ca să nu mai spunem câte faţete a arătat actorul în personajul interpretat excepţional în spectacolul „Într-un parc... pe-o bancă” de Alexandru Ghelman, alături de o actriţă remarcabilă: Cristina Şchiopu – spectacol pe care îl va aduce el însuşi, ca regizor, pe scenă, după ani buni, oferindu-le  altor tineri prilejul de a „ataca” ofertantele partituri. Ion Mâinea (în „Aniversarea”, un spectacol inteligent, foarte bine finalizat) s-a dovedit iarăşi un actor foarte bun, izbuteşte „să împlinească foarte bine jocul cu drama închisă în el, şi apoi, deschisă, cât îi îngăduie supapa groazei” în acea „construcţie rafinată şi plină de fantezie”.

Cu Szombati Gille Otto a creat câteva roluri principale ce onorează fişele artistice ale amândurora; să-l amintim pe Edgar din „Play Strindberg” de Friedrich Dürrenmatt, rol căruia (avându-i alături pe Simona Constantinescu şi Marcel Popa) i-a dat o consistenţă de neimaginat, („comedia «tragediei căsniciei burgheze» şi-a găsit la Oradea o foarte bună întrupare” (Dumitru Chirilă). A jucat, dovedindu-se egalul lor, nu un „actor de provincie” – alături de Radu Beligan, Mihai Fotino, Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ştefan Bănică, Marin Moraru, Florian Pittiş – în spectacolul „Parada vedetelor”, fiind şi o dublură remarcabilă a lui Octavian Cotescu în spectacolul „A optsprezecea cămilă” de Samuil Alioşin.

Ion Mâinea şi-a înţeles personajele întotdeauna după îndelungi studii, lecturi, discuţii cu regizorii, secretarii literari sau cu colegii. În comedie, actorul aducea un soi de umor bine argumentat, sesizând inteligent, atât limbajul, cât şi situaţiile. A fost un George Dandin voit naiv („Soţul păcălit” de Molière) sau un Lisardo vesel şi petrecăreţ („Casa cu două intrări” de Calderón de la Barca), un Posket viclean („Secretele familiei Posket” de Arthur W.Pinero), un Geronte prudent cu măsură („Vicleniile lui Scapin” de Molière), un Graţiano  prins mereu cu mâţa-n sac („Fântâna Trevi” de Gian Lorenzo Bernini), dar şi profund, complex, măcinat de contradicţii interioare, în Deogracias din spectacolul atât de bine fâcut de tânăra Anca Bradu („Cimitirul păsărilor” de Antonio Gala). A ridicat, evident, nivelul artistic al spectacolului „Zece hohote de râs”, în rolul important şi complex al unui Director de teatru, agasat de lipsa banilor, de mofturile actriţelor şi, mai ales, voalat, de imixtiunea neavenită a „forurilor de partid”.

Profesional, Ion Mâinea a atins culmile cele mai înalte în rolul de extremă dificultate, Salieri, în spectacolul „Amadeus” de Peter Shaffer, în regia lui Alexandru Darie, spectacol cotat ca unul din cele mai bune din ţară, în anul de graţie 1986. În acest rol dificil, de mare întindere, al compozitorului rival al genialului Mozart, Ion Mâinea a dovedit că merită cu vârf şi îndesat atributul de maestru. El a reuşit să întruchipeze magistral mediocritatea, dar şi suferinţa creatorului obişnuit, invidia ce-l roade, comparându-se cu rarele genii răsărite, nu o dată, în te miri ce locuri şi ce fel de fiinţe „josnice”, derizorii, în aparenţă. „Ion Mâinea este un Salieri convingător, umple spaţiul de joc, schimbă măştile cu aplomb, se distanţează de personaj pentru a prelua rolul regizorului” (Ion Calion). De altfel, el a fost invitat, cu monologul devenit celebru, la cunoscutele întâlniri teatrale organizate la Arad de către regretatul Victor Parhon.

(Prezentare de Elisabeta Pop)

Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea

  • Ioan în IO, MIRCEA VOIEVOD de Dan Tărchilă, 1966, r.Ion Deloreanu
  • Banquo în MACBETH de William Shakespeare, 1967, r.Ion Deloreanu
  • Tullius Rotundus în ROMULUS CEL MARE de Friedrich Dürrenmatt, 1967, r.Sanda Manu
  • Scarlat în VEAC DE IARNĂ de Ion Omescu, 1967, r.Ion Deloreanu
  • Manolescu în OPINIA PUBLICĂ  de Aurel Baranga, 1968, r.Ion Deloreanu
  • Interpret în CALEIDOSCOP SATIRIC, 1968, r.Gheorghe Musceleanu
  • Un căpitan al gardei în TARTUFFE de Molière, 1968, r.Marietta Sadova
  • Sergent Kite în OFIŢERUL RECRUTOR de George  Farquhar, 1968, r.Farkas Ştefan
  • Interpret în CALEIDOSCOP CARAGIALE, 1968
  • Hephaistos în CRITIS de Radu Stanca, 1969, r.Miron Niculescu
  • Mareşalul în HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ de Wilhelm Meyer-Förster, 1969, r.Szombati Gille Otto
  • Britannus în CEZAR ŞI CLEOPATRA de G.B.Shaw, 1969, r.N.Al.Toscani
  • Interpret în RECITAL MIHAI EMINESCU, 1969, r.Vasile Pop
  • Michelangelo în MICHELANGELO de Al.Kiriţescu, 1969, r.Szombati Gille Otto
  • Lisardo în CASA CU DOUĂ INTRĂRI de Calderón de la Barca, 1970, r.Nicoleta Toia
  • Alecu în  Cicatricea (Spectacol-coupé CERC VICIOS) de Teodor Mazilu, 1970, r.Ion Mâinea
  • Demeter în  Pălăria de pe noptieră (Spectacol-coupé CERC VICIOS) de Teodor Mazilu, 1970, r.Ion Mâinea
  • Marinescu în  O plimbare cu barca (Spectacol-coupé CERC VICIOS) de Teodor Mazilu, 1970, r.Ion Mâinea
  • Olaru  în Cerc  vicios (Spectacol-coupé CERC VICIOS) de Teodor Mazilu, 1970, r.Ion Mâinea
  • Regia artistică  la CERC VICIOS (Spectacol-coupé) de Teodor Mazilu, 1970
  • Uria în DISPARIŢIA LUI GALY GAY (UN OM  = UN OM) de Bertolt Brecht, 1970, r.Alexandru Colpacci
  • Chiriac în O NOAPTE FURTUNOASĂ, 1971, r.Mihai Raicu
  • Richard în TOTUL ÎN GRĂDINĂ de Edward Albee, 1971, r.Marietta Sadova
  • Ion Carapetrache în INTERESUL GENERAL de Aurel Baranga, 1971, r.Marietta Sadova
  • Înaltul personaj în OMUL CARE … de Horia Lovinescu, 1971, r.Alexandru Colpacci
  • Logofătul Tăut în APUS DE SOARE de B.Şt.Delavrancea, 1971, r.Nicoleta Toia
  • Dorn în PESCĂRUŞUL de A.P.Cehov, 1972, r.Alexandru Colpacci
  • Stareţul în VLAD ŢEPEŞ ÎN IANUARIE de Mircea Bradu, 1972, r.Magda Bordeianu
  • Prim ministrul în REGELE GOL de Evgheni Şvarţ, 1972, r.Alexandru Colpacci
  • John Challee în REVOLTA DE PE CAINE de  Herman Wouk, 1973, r.Szombati Gille Otto
  • Avocatul în PREŞUL de Ion Băieşu, 1973, r.Magda Bordeianu
  • Interpret în BĂLCESCU, ÎNCEPUT DE CALENDARE, 1973, r.Dorel Urlăţeanu
  • Isidoro în GÂLCEVILE DIN CHIOGGIA de Carlo Goldoni, 1974, r.Farkas Ştefan
  • Furbringer în A ŞASEA PUTERE de Vincenzo di Mattia, 1974, r.Alexandru Colpacci
  • Gabierul în RĂZBOIUL TROIEI NU VA AVEA LOC de Giraudoux, 1974, r.Szombati Gille Otto
  • Interpret în HOP ŞI NOI ÎNTR-O REVISTĂ, 1974, r.Dorel Urlăţeanu
  • Vartiadis CINE UCIDE DRAGOSTEA? de Petru Vintilă, 1974, r.Sergiu Savin
  • Edgar în PLAY STRINDBERG de Friedrich Dürrenmatt, 1974, r. Szombati Gille Otto
  • David Osipovici în PLOŞNIŢA de V.Maiakovski, 1974, r.Alexandru Colpacci
  • Tovarăşul de la centru în VIAŢA E CA UN VAGON de Paul Everac, 1975, r.Szombati Gille Otto
  • Leontes în POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare, 1975, r.Alexandru Colpacci
  • Interpret în TOT MAI CITESC MĂIASTRA-ŢI CARTE, 1975, r.Alexandru Colpacci
  • Regia, cadrul scenografic şi Tilea în EMINESCU LA VIENA de Stelian Vasilescu, 1975
  • Menumorut în NOAPTE ALBĂ de Mircea Bradu, 1975, r.Zoe Anghel Stanca
  • Walter Burns în BOMBA ZILEI de Ben Hecht şi Charles McArthur, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Căşină în BALCONUL de D.R.Popescu, 1976, r.Alexandru Colpacci
  • Şeful gării în MAREA GARĂ NOUĂ de Victor Frunză, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Graţiano în FÂNTÂNA TREVI de Gian Lorenzo Bernini, 1976, r.Sergiu Savin
  • Prefectul în APPASSIONATA de Aurel Gh.Ardeleanu, 1976, r.Sergiu Savin
  • Directorul în PORUNCA A ŞAPTEA: FURĂ CEVA MAI PUŢIN de Dario Fo, 1977, r.Sergiu Savin
  • M.Kogălniceanu în HOTĂRÂREA de Mircea Bradu, 1977, r.Alexandru Colpacci
  • Pârlea Vodă în SÂNZIANA ŞI PEPELEA de Vasile Alecsandri, 1977, r.Sergiu Savin
  • Interpret în RECITAL OMAGIAL HORVÁTH IMRE, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Interpret în PRIMĂVARĂ FIERBINTE după un scenariu de Bokor Andrei, 1977, r.Szombati Gille Otto
  • Interpret în SUNTEM INDEPENDENŢI ŞI SUVERANI, 1977, r.Eugen Ţugulea
  • Farfuz în PIATRĂ LA RINICHI de Paul Everac, 1977, r.Szombati Gille Otto
  • Regia artistică  la AŞA E VIAŢA, 1977
  • Dacian în CAPUL DE RĂŢOI  de George Ciprian, 1978, r.Sergiu Savin
  • Grigore Ghica în OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE  EXPRESSA, 1978, r.Ion Olteanu
  • Emil Strâmbuleanu în  ÎNCURCĂ-LUME de A. de de Herz, 1978, r.Farkas Ştefan şi Ion Mâinea
  • Regia artistică  la  ÎNCURCĂ-LUME de A. de Herz, 1978
  • Geronte în VICLENIILE LUI SCAPIN de Molière, 1978, r.Domniţa Munteanu
  • Delis în MICII FARISEI de Dimitris Psatas, 1978, r.Szombati Gille Otto
  • Hector în RHESOS (REGELE TRAC) de Euripide, 1979, r.Sergiu Savin
  • Episcopul Szabó în INIMA de Mircea Bradu, 1979, r.Alexandru Colpacci
  • Cetăţeanul turmentat în O SCRISOARE PIERDUTĂ de I.L.Caragiale, 1979, r.Alexandru Colpacci
  • Tufaru în CARTEA LUI IOVIŢĂ de Paul Everac, 1981, r.Dan Alecsandrescu
  • Otto în OSTATECUL Z de Jozef Hen, 1981, r. Tadeusz Pliszkiewicz
  • Vlad I în CASA EVANTAI de Marin Sorescu, 1981, r.Sergiu Savin
  • Marcellus în spectacolul coupé FRUMOASELE SABINE  şi CALUL ÎN SENAT de Leonid Andreev, 1982, r.Sergiu Savin
  • Scipio în spectacolul coupé FRUMOASELE SABINE  şi CALUL ÎN SENAT de Leonid Andreev, 1982, r.Sergiu Savin
  • Vizanti în SCHIMBAREA LA FAŢĂ de G.M.Zamfirescu, 1982, r.Eugen Mercus
  • Von Walter în INTRIGĂ ŞI IUBIRE de Fr.Schiller, 1982, r.Zoe Anghel Stanca
  • Stanley în ANIVERSAREA de Harold Pinter Pinter, 1983, r.Sergiu Savin
  • Interperet în  ALE VIEŢII VALURI de Tudor Muşatescu, 1983, r.Ion Cojar
  • Preotul în MIRACULOASA CARIERĂ (CARIERA UNUI PUŞCĂRIAŞ) de Tauno Yliruusi, 1983, r.Eugen Ţugulea
  • George Dandin în SOŢUL PĂCĂLIT (GEORGE DANDIN) de Molière, 1984, r.Ion Mâinea
  • Regia artistică  la SOŢUL PĂCĂLIT (GEORGE DANDIN) de Molière, 1984
  • Interpret în DIVERTISMENT ’84, 1984, r.Gábor József şi Gábor Kati
  • Piotr Pronin în A  OPTSPREZECEA CĂMILĂ (ÎN TOATE TIMPURILE IUBIREA) de Samuil Alioşin, 1984, r.Victor Ioan Frunză
  • Primarul în SATUL BLESTEMAT de Mircea Bradu, 1984, r.Sergiu Savin
  • El în ÎNTR-UN PARC … PE-O BANCĂ de Alexandr Ghelman, 1985, r.Sergiu Savin
  • Interpret în PARADA VEDETELOR, 1985, r.Petru Popescu
  • Comisarul în CAPCANA de Robert Thomas, 1985, r.Sergiu Savin
  • Alexandru în ÎNTOARCEREA TATĂLUI RISIPITOR de Mircea Bradu, 1985, r.Sergiu Savin
  • Tufaru în CARTEA LUI IOVIŢĂ (reluare) de Paul Everac, 1986, r.Dan Alecsandrescu
  • Antonio Salieri în AMADEUS de Peter Shaffer, 1986, r.Alexandru Darie
  • Raham în MODA CĂSĂTORIILOR (CARE-I SOŢUL MEU?) de Somerset Maugham, 1986, r.Sergiu Savin
  • Doctor Szegilongi Lajos în CELE TREI NOPŢI ALE UNEI IUBIRI de Hubay Miklós, 1987, r.Dan Alecsandrescu
  • Darcopol în DORMIND PE UN ŞARPE de D.R.Popescu, 1987, r.Sergiu Savin
  • Nae Ipingescu în O NOAPTE FURTUNOASĂ de I.L.Caragiale, 1987, r.Laurian Oniga
  • Costel în ZECE HOHOTE DE RÂS de Tudor Popescu, 1987, r.Alexandru Darie
  • Directorul în ZECE HOHOTE DE RÂS de Tudor Popescu, 1987, r.Alexandru Darie
  • Sitaru în ZECE HOHOTE DE RÂS de Tudor Popescu, 1987, r.Alexandru Darie
  • Asistent regie şi Domnul Beadsworth în CUM SE CUCERESC BĂRBAŢII (PENELOPA) de Somerset Maugham, 1988, r.Farkas Ştefan
  • Interpret în DOR DE EMINESCU, 1988, r.Eugen Harizomenov
  • Regia artistică şi Marcel Bondoc în CAMERA DE ALĂTURI de Paul Everac, 1988
  • Gabor în MOARA DE PULBERE de D.R.Popescu, 1989, r.Ioan Ieremia
  • Interpret în FĂRĂ CENZURĂ, 1990, r.Sergiu Savin
  • Domnul Poskett în SECRETUL FAMILIEI POSKET de Arthur W.Pinero, 1990, r.Ion Mâinea
  • Regia artistică  la SECRETUL FAMILIEI POSKET de Arthur W.Pinero, 1990
  • Maxime Martineau  în NICI O ZI FĂRĂ DRAGOSTE (LIFTING) de Pierre Chesnot, 1990, r.Szombati Gille Otto
  • Tatăl în IVANCA de Lucian Blaga, 1991, r.Tudor Chirilă
  • Interpret în ÎNCHINARE POETULUI MIHAI EMINESCU, 1991, r.Sergiu Savin
  • Andrei în ÎNTRE PATRU OCHI (DE FAŢĂ CU TOATĂ LUMEA) de Alexandr Ghelman, 1991, r.Cornel Mihalache
  • Prospero în FURTUNA de William Shakespeare, 1992, r.Tudor Chirilă
  • Deogracias în CIMITIRUL PĂSĂRILOR de Antonio Gala, 1994, r.Anca Bradu
  • Oreste Campese în ARTA COMEDIEI de Eduardo de Filippo, 1994, r.Mihai Lungeanu
  • Herb Tucker, Regia artistică şi Scenografia la POVESTE DIN HOLLYWOOD de Neil Simon, 1995
  • Interpret AU PREZENTUL NU NI-I MARE?, 1995, r.Eugen Harizomenov
  • Tache TACHE, IANKE ŞI CADÂR de Victor Ion Popa, 1995, r.Mihai Fotino
  • Strobylus în PROCES PENTRU UMBRA UNUI MĂGAR de Friedrich Dürrenmatt, 1997, r.Cristian Ioan
  • Agostino Mascariello în JOBENUL de Eduardo de Filippo, 1997, r.Ion Ciubotaru
  • Regia artistică şi scenografia  în ÎNTR-UN PARC … PE O BANCĂ de Alexandr Ghelman, 1998
  • Olaru în DACĂ DRAGOSTE NU E… de Elena Preda şi Eugen Ţugulea după romanul  lui Marin Preda, 1998, r.Eugen Ţugulea
  • Zunis şi Finanţele în RĂCEALA de Marin Sorescu, 1998, r.Ion Ciubotaru
  • Bartholo în BĂRBIERUL DIN SEVILLA de Beaumarchais, 1998, r.Alice Barb
  • Văduvoiul în FANTASTICA ŞI TRISTA POVESTE A CANDIDEI ERÉNDIRA ŞI A NESĂBUITEI SALE BUNICI, dramatizare după nuvela lui G.G.Márquez de Ion Sapdaru, 2000, r.Ion Sapdaru
  • Regia la APOLODOR, PINGUINUL CĂLĂTOR de Gellu Naum, 2002
  • Bunicul în INTRUSA de Maurice Maeterlinck, 2002, r.Mihai Măniuţiu
  • Bătrânul în ELECTRA după Sofocle şi Euripide, 2004, r.Mihai Măniuţiu
  • Regia artistică  la ÎNTR-UN PARC... PE O BANCĂ de Alexandr Ghelman, 2006

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP