Urlăţeanu, Doina

Tipărire
Detalii
Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă

Actriţă

Data şi locul naşterii: 01.06.1919, Ohaba-Bistra

Studii: Institutul de Teatru

Doina Urlăţeanu a fost, în tinereţe, o femeie foarte frumoasă, ţinuta ei de regină o recomanda pentru roluri de duenă. N-a jucat însă numai roluri principale, poate şi pentru că n-a fost îndeajuns de ambiţioasă, de consecventă, mulţumindu-se cu rolul de soţie ocrotitoare a unui mare artist. Serioasă, sobră chiar, ea a jucat, în schimb, la un nivel mereu peste mediu, roluri mai mari sau mai mici, fericită să se afle în scenă alături de partenerul ei... din viaţă. Au jucat mult împreună, uneori fiind şi pe scenă... soţ şi soţie. A jucat, cu o dăruire exemplară, în numeroase spectacole pentru copii („Sânziana şi Pepelea” de Vasile Alecsandri, „Floricica purpurie” de I.Brausevici - I.Karnauhova, „Fetiţa cu chibrituri” de Angel Cârstea după H.C.Andersen), numeroase roluri mici, episodice, în spectacolele de referinţă ca „Dictatorul” şi „Gaiţele” de Al.Kiriţescu, „Regele gol” de Evgheni Şvarţ, „Cyrano de Bergerac” de Edmond Rostand, „Ploşniţa” de Vladimir Maiakovski, „Astă-seară se improvizează” de Luigi Pirandello”, „Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt, etc., dar şi roluri de mai mare întindere în spectacole ca „Aristocraţii” de Nikolai Pogodin, „Primăvara sinuciderea interzisă” de Alejandro Cassona, „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni.

O actriţă, a cărei seriozitate o recomandă pentru roluri mici, dar importante în economia spectacolului. După pensionare n-a mai jucat, dar a continuat să ţină legătura cu teatrul, având grijă de soţul ei, până la moartea acestuia. Grav bolnavă i-a supravieţuit câţiva ani, plecând, cum obişnuia să spună, „la marea, mult dorita întâlnire” cu iubitul ei soţ.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea