Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Actor, artist emerit

Data şi locul naşterii: 23.02.1912, Bucureşti

Studii: Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti, 1941

Dorel Urlăţeanu face parte din pleiada „aleşilor” a actorilor care şi-au început profesia în anii ’30, într-o Românie prosperă şi oarecum fericită, au continuat-o şi după război, apoi au traversat, cu uimire şi, nu odată resemnaţi – sau, dimpotrivă, răzvrătiţi – perioada comunistă. Unora le-a fost imposibil să reziste, să se adapteze, alţii au fost azvârliţi în închisori, câţiva, foarte puţini, au făcut, nu uşor, pactul cu diavolul... Tot astfel, cum unii au devenit eroi, luptând, cu arme specifice artei, împotriva regimului comunist. Dacă ne amintim ce destin a avut un artist ca nemuritorul Constantin Tănase, vom înţelege mai bine cum a apărut şi cum a supravieţuit această generaţie. Dorel Urlăţeanu a fost un actor foarte important, singurul artist emerit din teatrul orădean. El s-a format alături de mari oameni de teatru, personalităţi de marcă: V.I.Popa, dramaturg şi regizor, I.Maximilian, Ion Livescu, George Vraca, Ion Sava, Maria Filotti, Sonia Cluceru, Aura Buzescu, ş.a.

Şi-a început cariera artistică jucând în trupe particulare. A fost, o vreme, şi profesor la Conservatorul din Cluj-Napoca. A venit la Oradea, la foarte scurtă vreme după înfiinţarea secţiei române (1955) şi, încă de la început, a făcut parte din elita trupei. A fost un artist complex, partener excepţional, atât pentru colegii tineri, cărora le-a fost mereu maestru, dar şi pentru regizorii care apreciau inteligenţa, exigenţa şi disciplina, şi, nu în ultimul rând, harul şi cultura artistului, capacitatea de concentrare, seriozitatea. A Interpretat peste 150 de roluri – cele mai multe principale. Jocul său era puternic influenţat de o şcoală teatrală solidă: dascălii săi au fost şcoliţi la Paris, la Viena, la Berlin. Rămân de referinţă roluri „marca Urlăţeanu”: Arhiepiscopul din spectacolul „Ciocârlia” de Jean Anouilh, Inspectorul Gool în spectacolul „Inspectorul de poliţie” J.B.Priestley, Cadâr în spectacolul „Tache, Ianke şi Cadâr” de V.I.Popa, Chirică în spectacolul „Omul cu mârţoaga” de G.Ciprian, Alfred III în spectacolul „Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt, un admirabil Willy Loman în „Moartea unui comis-voiajor” de Arthur Miller, Dr.Jüttner în spectacolul „Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Meyer-Förster (în care, alături de el, a jucat, în câteva reprezentaţii, Florin Piersic, căruia i-a fost învăţăcel, la Cluj-Napoca). A fost Noe, nu doar bătrân, ci şi blând şi înţelept, în spectacolul „Arca bunei speranţe” de I.D.Sîrbu, Spirache în spectacolul „Titanic vals” de Tudor Muşatescu; Profesorului Serebreakov din „Unchiul Vanea” de A.P.Cehov i-a conferit o sobrietate care adâncea încă mediocritatea personajului.

Regizorii cu care a lucrat – Radu Penciulescu, Valeriu Moisescu, Dan Alecsandrescu, Ion Deloreanu – au apreciat energia, inteligenţa şi creativitatea actorului, capacitatea de a aborda deopotrivă roluri de comedie şi de dramă.

Regia n-a constituit pentru Dorel Urlăţeanu un capriciu, un debuşeu, ci o vocaţie. Dovada: spectacolele semnate de el au avut succes, dar nu unul facil, „de public”, cum se spune, ci au fost recunoscute ca valoroase şi din punct de vedere estetic. Unele se adresau şcolarilor („Momente şi schiţe” de I.L.Caragiale, „...Escu” de Tudor Muşatescu, „Poveste neterminată” de Alecu Popovici), altele, spectacole de estradă, publicului larg („Sorcova vesela”, „Sus cortina”), sau spectacole cu piese din dramaturgia clasică sau contemporană („Cerere în căsătorie” de A.P.Cehov, „Cred în tine” de Vadim Korostâliov, „Reţeta fericirii” de Aurel Baranga, etc.). Spectacolele în care juca Nea’ Dorel – cum îi spuneau toţi colegii,  erau întotdeauna marcate de prezenţa meşterului: sobrietate, nu o scorţoşenie, lejeritate ce se voia naturaleţe bine controlată, nu superficială abordare a rolului.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea

  • Regia artistică  la CU DRAGOSTEA NU-I DE GLUMIT de B.Dihovicinîi şi M.Slobodskoi, 1956
  • George de Valera în CLUBUL ÎMPUŞCAŢILOR (NEKRASOV) de Jean-Paul Sartre, 1956, r.Corneliu Zdrehuş
  • Spirache în TITANIC VALS de Tudor Muşatescu, 1956, r.Valentin Avrigeanu
  • Regia artistică  la REŢETA FERICIRII de Aurel Baranga, 1957
  • Chirică şi Asistent de regie în OMUL CU MÎRŢOAGA de  G.Ciprian, 1957. r.Ion Dinescu
  • Regia artistică  la SUS CORTINA, 1957
  • Mihai Drumaru în MASCA LUI NEPTUN de Grinevici-Pantelimon, 1957, r.Dan Alecsandrescu
  • Fainin în INVAZIA de Leonid Leonov, 1957, r.Radu Penciulescu
  • Regia artistică, scenografia şi scenariul în SORCOVA VESELA, 1957, r.Dorel Urlăţeanu,
  • Arhiepiscopul în CIOCÂRLIA de Jean Anouilh, 1958, r.Radu Penciulescu
  • Radu Cristescu în MIELUL TURBAT de Aurel Baranga, 1958, r.Valeriu Grama
  • Regia artistică  la CERERE ÎN CĂSĂTORIE  de A.P.Cehov, 1958
  • Lache în MOMENTE ŞI SCHIŢE I.L. CARAGIALE  – Amici,  1958, r.Dorel Urlăţeanu şi Radu Penciulescu
  • Regia artistică  la  MOMENTE ŞI SCHIŢE I.L. CARAGIALE (31 decembrie 1958)
  • Botkin în ARISTOCRAŢII de Nikolai Pogodin, 1959, r.Radu Penciulescu
  • Leu în ZIARIŞTII de Al.Mirodan, 1959, r.Dan Alecsandrescu
  • Profesorul Serebreakov în UNCHIUL VANEA de A.P.Cehov, 1959, r.Dan Alecsandrescu
  • Părintele Coronil în MONTSERRAT de Emmanuel Roblės, 1959, r.Radu Penciulescu
  • Interpret – ÎN AUGUST CERUL E SENIN de Mihail Săulescu şi Paul Aristide, 1959, r.Dan Alecsandrescu
  • Cadîr în TACHE, IANKE ŞI CADÎR de V.I.Popa, 1959, r.Dan Alecsandrescu
  • Gornostaev în LIUBOV IAROVAIA de K.Treniov K.Treniov, 1959, r.Dan Alecsandrescu
  • Pompilian în PARTEA LEULUI de Constantin Teodoru, 1960, r.Ion Marinescu
  • Arkadi Sciaslivţev în PĂDUREA de A.N.Ostrovski, 1960, r.Dan Alecsandrescu
  • Ligniere în CYRANO DE BERGERAC de Edmond Rostand, 1960, r.Valeriu Moisescu
  • Locotenent Knapp în PASSACAGLIA de Titus Popovici, 1960, r.Dan Alecsandrescu
  • Regia artistică  la RÂSUL PĂMÂNTULUI de Radu Ţenţulescu, 1961
  • Inspectorul Gool în INSPECTORUL DE POLIŢIE de J.B.Priestley, 1961, r.Dorel Urlăţeanu
  • Regia artistică  la INSPECTORUL DE POLIŢIE de J.B.Priestley, 1961
  • Marcu Fuiorescu în MI SE PARE ROMANTIC de Radu Cosaşu, 1962, r. Andrei Brădeanu
  • Regia artistică  la CRED ÎN TINE de Vadim Korostîliov, 1962
  • Figurant şi Omul lui nea Iancu în MOFTUL ROMÂN (SEMICENTENAR CARAGIALE), 1962, r.Ion Deloreanu
  • Regia artistică şi Conu Leonida în  CONUL LEONIDA (SEMICENTENAR CARAGIALE), 1962, r.Ion Deloreanu
  • Florian Papadopol în OAMENI ŞI UMBRE de Ştefan Berciu, 1963, r.Valeriu Grama
  • Pârcălabul Mihu în LUCEAFĂRUL de B.Şt.Delavrancea, 1963, r.Ion Deloreanu
  • Generalul Burgoyne în DISCIPOLUL DIAVOLULUI de G.B.Shaw, 1964, r.Sanda Tîlvan Băltăreţu
  • Anatol în NOAPTEA E UN SFETNIC BUN de Alexandru Mirodan, 1964, r.Ion Deloreanu
  • Alfred Ill în VIZITA BĂTRÂNEI DOAMNE de Friedrich Dürrenmatt, 1964, r.Sanda Manu
  • Împăratul Iosif al II-lea în HORIA de Mihail Davidoglu, 1964, r.Ion Deloreanu
  • Regia aristică la ...ESCU de Tudor Muşatescu,1965
  • Sinan paşa în MIHAI VITEAZUL. CĂLUGĂRENII de Octav Dessila, 1965, r.Ion Deloreanu
  • Richard Drewett în JUPITER SE AMUZĂ de A.J.Cronin, 1966, r.Corneliu Zdrehuş
  • Jonas Goodman în ŞANTAJUL de Irvin Shaw, 1966, r.Corneliu Zdrehuş
  • Portarul în MACBETH de William Shakespeare, 1967, r.Ion Deloreanu
  • Dr.Jüttner în HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ de Wilhelm Meyer-Förster, 1969, r.Szombati Gille Otto
  • Papa Giulio II în MICHELANGELO de Al.Kiriţescu, 1969, r.Szombati Gille Otto
  • Regia artistică  la CHIRIŢA ÎN PROVINCIE de Vasile Alecsandri, 1969
  • Willy Loman în MOARTEA UNUI COMIS VOIAJOR de Arthur Miller, 1970, r.Szombati Gille Otto
  • Noe în ARCA BUNEI SPERANŢE de I.D.Sîrbu, 1970, r.Szombati Gille Otto
  • Regia şi Dr.Ursulescu în GĂRGĂUNII DRAGOSTEI  (spectacol coupé) de Iosif Vulcan, 1970
  • Regia artistică şi Bunicul în POVESTE NETERMINATĂ de Alecu Popovici, 1971
  • Paciurea în OMUL CARE … de Horia Lovinescu, 1971, r.Alexandru Colpacci
  • Doctorul Cesena în APUS DE SOARE de B.Şt.Delavrancea, 1971, r.Nicoleta Toia
  • Judecătorul în PROCESUL ADAM ŞI EVA de Rudi Strahl, 1972, r.Szombati Gille Otto
  • Necker în VLAD ŢEPEŞ ÎN IANUARIE de Mircea Bradu, 1972, r.Magda Bordeianu
  • Dr.Forrest Lunden în REVOLTA DE PE CAINE de  Herman Wouk, 1973, r.Szombati Gille Otto
  • Bătrâneanu în O FATĂ IMPOSIBILĂ de Virgil Stoenescu, 1973, r.Szombati Gille Otto
  • Regia artistică  la BĂLCESCU, ÎNCEPUT DE CALENDARE, 1973
  • Părintele Ilie Udriş MUŞCATA DIN FEREASTRĂ de V.I.Popa, 1973, r.Szombati Gille Otto
  • Bătrânul în SINGURĂTATEA TRĂGĂTORULUI LA ŢINTĂ de Vasile Rebreanu şi Mircea Zaciu, 1974, r.Sergiu Savin
  • Priam în RĂZBOIUL TROIEI NU VA AVEA LOC de Jean Giraudoux, 1974, r.Szombati Gille Otto
  • Regia artistică  în HOP ŞI NOI ÎNTR-O REVISTĂ, 1974
  • Profesorul în PLOŞNIŢA de V.Maiakovski, 1974, r.Alexandru Colpacci
  • Un păstor bătrân în POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare, 1975, r.Alexandru Colpacci
  • Cronicar II în NOAPTE ALBĂ de Mircea Bradu, 1975, r.Zoe Anghel Stanca
  • Constructivescu în MAREA GARĂ NOUĂ de Victor Frunză, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Andrássy în HOTĂRÂREA de Mircea Bradu, 1977, r.Alexandru Colpacci
  • Împăratul în OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE  EXPRESSA, 1978, r.Ion Olteanu

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP