Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă

Regizor artistic

Data şi locul naşterii: 14.05.1969, Cluj-Napoca

Studii: Universitatea Babeş Bolyai, Facultatea de Teatru din cadrul Facultăţii de Litere, secţia regie, 1997

Tânărul regizor clujean Radu Ghiţulescu a fost angajat la Teatrul de Stat din Oradea doar o stagiune, timp în care a semnat regia a două spectacole, amândouă în tandem cu scenograful, din aceeaşi generaţie, Cristian Rusu. În spectacolul „Năpasta” de I.L.Caragiale,  încercarea – declarată – de a „filtra textul caragialean printr-o perspectivă expresionistă” a dat roade doar parţial. Mircea Morariu califică montarea „ca o formulă posibilă de spectacol ce probează calităţile lui Radu Ghiţulescu, pe care doar maturizarea le va certifica cu adevărat. Nici spectacolul „Doctor fără voie” de Molière se pare că n-a întrunit adeziunea criticii, dar nici a publicului, judecând după numărul modest de reprezentaţii.

Actriţă

Data şi locul naşterii: 03.12.1941, Păduroiu, decedată în 2000.

A venit  la Oradea de la Sibiu. Beneficiară a unui fizic scenic plăcut şi o voce caldă, a lăsat o impresie bună în cele nu mai puţin de optsprezece roluri (Elena din „Războiul Troiei nu va avea loc” de Jean Giraudoux, Maria din „Hotărârea” de Mircea Bradu, Mati în „Dictatorul” de Al.Kiriţescu sau Christine din „Fetiţa cu chibrituri” de Angel Cârstea după Hans Christian Andersen – sunt doar câteva) jucate în doar trei stagiuni pe scena teatrului orădean.

A plecat din teatru şi credem că n-a mai jucat nicăieri.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actor

Data şi locul naşterii: 07.10.1953, Roşiori de Vede

Studii: Universitatea de Artă Teatrală Târgu Mureş, 1980: secţia de actorie; 2003: secţia de regie teatru

Tânărul Dan Glasu a venit la Teatrul de Stat din Oradea cu un CV studenţesc foarte bun, ca absolvent al Institutului de Teatru din Târgu Mureş, unde a studiat şi susţinut câteva roluri remarcabile: Richard III, Trigorin, Pampon, Pristanda. Talent autentic, studios, inteligent, Dan Glasu a cunoscut o evoluţie profesională remarcabilă, azi fiind unul din „greii” trupei târgmureşene, fiindcă el s-a întors în oraşul său de baştină, unde azi este şi dascăl de actorie. A debutat cu entuziasm în rolişorul unui alegător din „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, mândru că regizor este Alexandru Colpacci şi fericit că ia parte la primul său turneu în Grecia.

Actor

Data naşterii: 31 ianuarie 1989

Studii: University of West London, Drama – Acting for Stage and Media 2009-2012 

Activitate teatrală:

  • Dracula în DRACULA, regia Nick Rawling, Compania: Arthur C. Theatre, 2012
  • Joseph Schmitz în THE FIRE RAISERS, regia Emmett Tamms, Compania: Davis, 2011
  • Various în MUSICAL THEATRE,  regia Paul Morrison, Compania: Arthur C. Theatre, 2011

Actriţă

Data şi locul naşterii: 24.07.1931, Bucureşti

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1955

Cochetând mai mult cu filmul, a trecut, pasager, prin teatrul orădean, lăsând urme palide prin cele două roluri: Ana în „Tache, Ianke şi Cadâr” de V.I.Popa (la reluare) şi Flora în „Mofturile Belisei” de Lope de Vega. Apoi a dispărut din peisajul teatral.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actor, regizor artistic

Data şi locul naşterii: 21.01.1932, Giurgiu

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1955, clasa prof.Al.Finţi

A început ca proaspăt absolvent, la Teatrul din Galaţi, iar din 1957 a venit la Oradea, împreună cu regizorul Valeriu Moisescu şi revenirea lui Radu Penciulescu, unde va rămâne până în vara anului 1968. A jucat mai multe roluri importante, sau mai puţin, inima şi calităţile îndemându-l mai ales spre regie. După ce a realizat, alături de Radu Penciulescu, regia excelentului spectacol „Ciocârlia” de Jean Anouilh, s-a dedicat acestei discipline, semnând regia artistică la încă cincisprezece premiere: „Gaiţele” de Al.Kiriţescu, „Mielul turbat” de Aurel Baranga, „Oameni şi umbre” de Ştefan Berciu, „Vedere de pe pod” de Arthur Miller etc. 

Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 28.01.1960, Simeria

Studii: Institul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, 1984, secţia de grafică

Adriana Grand a debutat modest, ca pictor executant, la Teatrul de Stat din Oradea, ca de altfel şi colega ei, Lia Perjovschi. Amândouă aveau să devină adevărate personalităţi în lumea teatrală românească. Deşi absolvente de facultate, ele au ales aceste posturi din lipsă de ceva mai bun, la ora aceea. Şi, ce-i drept, n-au stat prea mult pe aceste posturi, fiind transferate pe posturi de scenograf. Adriana Grand a avut norocul să fie remarcată de regizorul Victor Ioan Frunză, cu care a început o colaborare extrem de frumoasă, care durează, iată, de peste două decenii. Între timp, cei doi au devenit soţ şi soţie, fapt ce a contribuit, încă şi mai mult, la cimentarea relaţiei lor profesionale.

Actor

Data şi locul naşterii: 10.07.1938, Galaţi

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1962

Absolvent al I.A.T.C., i-a avut dascăli într-ale teatrului pe Irina Răchiţeanu, Radu Beligan şi Ion Olteanu. Coleg de an cu Arşinel. A jucat o vreme pe scenele teatrelor din Turda, Cluj-Napoca, Baia-Mare, dar cea mai mare parte a vieţii sale artistice s-a desfăşurat la Oradea, de unde a şi plecat pentru totdeauna dintre noi. O spunem cu mare părere de rău, fiindcă a fost unul din cei mai talentaţi actori dintotdeauna ai trupei. „Îmi plac actorii – spunea el – care au o structură intelectuală solidă, care colaborează cu regizorii, actorii cu o minte brici. La care, pe lângă talentul nativ, se vede şi talentul minţii”. Inteligent, sclipitor, cu umor şi lecturi excelente, un talent evident pentru scenă, o personalitate puternică, originală, el ar fi putut ajunge numărul unu în orice teatru din România, dacă un păcătos viciu nu l-ar fi împiedicat să fie distribuit cu mai multă siguranţă în roluri principale.

Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 06.03.1940, Ianova

Studii: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, prof. Mihai Tofan, Alexandru Brătăşanu, Paul Bortnovski

Pictor scenograf cu studii foarte bune la Institul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, Maria Haţeganu (o vreme, după căsătorie, a semnat şi Birea), şi-a început activitatea profesională la Teatrul de Stat din Oradea încă de la absolvire (1965), şi a rămas aici toată viaţa, până la decesul ei, survenit, din păcate, când încă ar mai fi putut lucra. A semnat decorurile şi costumele a zeci şi zeci de spectacole la cele două secţii ale teatrului. În ultimii ani ea a lucrat aproape exclusiv pentru secţia maghiară, de care s-a ataşat cu devotament. Fiica ei, Florina Bellinda a urmat şi ea Facultatea de Arte Plastice, şi astăzi este angajata Teatrului orădean, tot la trupa maghiară. E un fel de ştafetă emoţionantă, pe care mama a predat-o fiicei, în ideea continuităţii.

Regizor artistic

Data şi locul naşterii: 31.10.1971, Măguri Răcătău

Studii: Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1998, regia,  la clasa Cătălinei Buzoianu

Se pare că pentru tânăra regizoare Alina Hiristea, Teatrul de Stat din Oradea nu a fost o instituţie, un loc prielnic afirmării sale profesionale. Poate să fie la mijloc o incapacitate de comunicare cu trupa sau o nepotrivire a unora cu alţii... Cert este că tânăra şi aparent fragila artistă a rămas doar două stagiuni la Oradea (2000-2002). Remarcăm faptul că opţiunile sale în materie de repertoiu au mers spre autori importanţi şi spre piese de valoare: Goldoni („Slugă la doi stăpâni”), I.L.Caragiale („Conul Leonida”), Oscar Wilde („Bună seara, domnule Wilde!”), Jean Paul Sarte („Uşi închise”), Albert Camus („Neînţelegerea”), Witold Gombrowicz („Ivona, principesa Burgundiei”). Am spus „de valoare”, dar acest lucru presupunea şi un talent regizoral pe măsură, ori, lipsa de experienţă, tinereţea ei şi-au spus cuvântul: spectacolele nu s-au ridicat, decât în două-trei cazuri, la nivelul artistic impus de texte.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP