Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Textul lui Georg Büchner, LEONCE ȘI LENA, spune povestea a doi prinţi, prinţul Leonce din Regatul Popo şi prinţesa Lena din Regatul Pipi. Căsătoria aranjată dintre cei doi urmează să aibă loc iar ambii decid în mod separat să scape de acest aranjament. Totuşi, nu reuşesc să fugă unul de celălalt, întâlnindu-se întâmplător fără să se recunoască şi îndrăgostindu-se. Cei doi decid să le joace o farsă părinţilor şi se întorc în Regatul Popo  pentru a se căsători. Costumaţi în ei  înşişi, realizează că, de fapt, soarta le-a luat-o înainte şi că au îndeplinit chiar dorinţa părinţilor lor. Premiera are loc sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 19 la Sala Mare a Teatrului.

Această poveste complexă despre putere şi obedienţă, iubire şi politică, pusă în scenă de Teatrul Regina Maria, marchează 200 de ani de la naşterea autorului, Georg Büchner. Este un spectacol muzical cu melodii interpretate live de către o mini-orchestră; toate personajele din Regatele Popo, respectiv Pipi, cântă și dansează pe ritmurile muzicii originale, rodul talentatei artiste Ada Milea; echipa de creație a spectacolului este una de excepție: regia și scenariul poartă semnătura lui Mihai Măniuțiu, coregrafia este realizată de Vava Ștefănescu iar de decoruri și costume s-a ocupat Adrian Damian.

Datorită caracterului alegoric, a simplităţii intrigii şi a calităţilor de basm ce caracterizează  piesa ,,Leonce şi Lena”, aceasta a fost oarecum neglijată de către regizori. Piesa, scrisă în anul 1836 şi publicată abia în anul 1850, este totuşi mai mult decât o comedie de inimă uşoară. ,,Leonce şi Lena” a intrat recent în atenţia criticilor şi teoreticienilor de teatru, care redescoperă la fiecare lectură noi sensuri ale unei creaţii literare în aparenţă simple, dar care în spatele comicului lejer de poveste populară ascunde o satiră în tonuri întunecate de pesimism şi plictiseală.

sursă: Modern Drama in Theory and Practice: Volume 3, Expressionism and Epic Theatre, J. L. Styan, Cap. Expressionsim and epic theatre.

Despre viziunea regizorului şi punerea în scenă a piesei ,,Leonce şi Lena”

Piesa  oferă mare libertate artistică regizorilor şi este transformată de către Mihai Măniuţiu şi echipa sa, formată din Ada Milea şi Anca Hanu (scenariu, muzică), Adrian Damian (scenografia) şi Vava Ştefănescu (coregrafia), într-o delectare vizuală şi auditivă.

Spectacolul lui Mihai Măniuţiu este o reinterpretare a textului original, scenariul fiind aproape în totalitate rescris de către regizor şi Ada Milea. Rezultatul este un spectacol muzical plasat într-un decor hippie din anii ‘70 şi cu o vestimentaţie ce respectă această plasare temporală.

Povestea piesei ,,Leonce şi Lena” este redată de Mihai Măniuţiu ca o piesă în piesă, fapt ce subliniază ideea că arta este un artificiu.

În plus, spectacolul are puternice elemente de commedia dell’arte, prin alegerea unui decor ce imită un spaţiu exterior, prin ocazionala introducere a măştilor ce subliniază lipsa de umanism a protagoniştilor, dar şi prin exagerarea personajelor care uneori ajung să fie doar expresia unei dispoziţii, cum e epuizarea melancolică a pesimistului Leonce sau lenea şi atitudinea de bon vivant a lui Valerio. Aceste două personaje sunt inspirate din  Jacques, un lord nemulţumit şi melancolic şi Touchstone, un bufon de curte ce încheagă firul narativ prin comentariile sale inteligente şi ironice, ambii din piesa ,,Cum vă place” a lui William Shakespeare.

“În acest spectacol, al cărui scenariu l-am scris împreuna cu Ada Milea, muzica a fost cea care ne-a condus... Cred în caracterul de divertisment al teatrului, iar aici, acesta este asumat. Acest spectacol este creat sa te facă să te simţi bine, să transmită o energie pozitivă.” – Mihai Măniuţiu, regizor artistic

„Vreau să mulţumesc echipei tehnice. Echipa tehnică este foarte bine organizată şi a fost o reală plăcere să lucrez cu profesionişti.” – Adrian Damian, scenograf

„M-am bucurat că şi scenariul şi tipul de spectacol mi-a oferit terenul pentru un tip de lucru pe care îl practic de mult timp: improvizaţia. Iar actorii au răspuns extraordinar, această metodă de lucru a fost minunat susţinută de ei.” – Vava Ştefănescu, coregraf

„Îmi place personajul pe care îl interpretez. E primul spectacol în care lucrez, cânt cu o formaţie. Mă simt bine în acest rol şi asta este cel mai important. Spectacolul creează o atmosferă în care toată lumea se simte şi lucrează cu plăcere. Aşa că vă aşteptăm pe toţi pentru a ne simţi bine împreună.” – Eugen Neag, actor (Leonce)

×

TOP