Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Actriţă

Data şi locul naşterii: 20.11.1934, Vadu Crişului

Studii: fără studii de specialitate

Anca Miere Chirilă şi-a  început activitatea scenică la Teatrul de Stat din Oradea, ca membru corp-ansamblu, cum se spunea în anii aceia. A jucat toată viaţa pe scena teatrului orădean. Talentată, fără îndoială, ascultând răbdătoare şi (aparent) docilă indicaţiile regizorilor, ea şi-a construit, încet dar sigur, un destin artistic generos, complex, armonios, în deplin acord cu viaţa personală, trăită frumos, alături de un om inteligent şi echilibrat, care a fost soţul ei, eminentul critic Dumitru Chirilă. Comuniunea cu el, ca şi viaţa ei de copil orfan (a crescut la orfelinat), i-au fost de mare folos, ea ştiind să pună preţ pe modestie, pe muncă, pe devotament, pe prietenie. Rar mi-a fost dat să văd un om, o actriţă, în special, care să pună mereu la îndoială reuşitele artistice, să ceară mereu sfaturi, să aprecieze just contribuţia colegilor la propriile-i succese, etc. A fost toată viaţa un om de un devotament şi o cinste exemplare faţă de scenă şi faţă de prieteni şi colegi. Credincioasă, Anca Miere Chirilă şi-a condus toată viaţa în respectul celor zece porunci.

A simţit o chemare inexplicabilă spre scenă şi, ca tânără asistentă medicală la Spitalul Colentina din Bucureşti, a jucat într-o trupă de amatori. A urmat apoi Şcoala Populară de Artă şi apoi, prin căsătorie, s-a întors pe meleagurile ei natale, şi a păşit sfioasă, pragul unui „teatru adevărat”. A fost în anul 1959, când a dat concurs pentru un post corp-ansamblu, şi a fost admisă. La început i s-au dat rolişoare mai mici, în vederea testării. Era o tânără bine făcută, frumoasă, subţirică, cu o voce excepţională – ceea ce o va ajuta să primească roluri şi în spectacolele de revistă sau în spectacole muzicale. Aşadar, unor roluri mici, ca cel din „Tache, Ianke şi Cadâr” de V.I.Popa (O servitoare), un rol în corul din spectacolul „Poveste din Irkutsk” de Alexei Arbuzov şi cel a unei iubite a lui Serdiuk din acelaşi spectacol, Ana în „...Escu” de Tudor Muşatescu, Gospodina în „Măria Sa, Bărbatul” de Fehér Klára, Femeia III în „Mihai Viteazul” de Octav Dessila, Un  alegător în „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, etc., i-au urmat, încet-încet, roluri din ce în ce mai mari, unele chiar principale, cum aveau să fie cel al Chiriţei. Pe Chiriţa, Anca Miere Chirilă a interpretat-o de două ori (în 1969 şi în 1989), cu aceeaşi vitalitate şi succes. Cronicarul notează (în 1989) că jocul ei a fost „plin de vitalitate, a fost simpatică, plină de drăgălăşenii, ridicolă, finalmente şi vulnerabilă, dar jocul ei agreabil a stârnit hohote de râs”. Amanta din „Rechizitoriul” (de Keskin Yîldîrîm) şi Meg din „Aniversarea” (de Harold Pinter), au fost două roluri excepţional rezolvate sub bagheta regizorală a lui Sergiu Savin. „Duritatea aparentă a regizorului, relaţiile tensionate din repetiţii, au avut consecinţe fericite: actriţa, iubită mult de Sergiu Savin, a reuşit, îndrumată de el, incredibile creaţii scenice. De altfel, în „Casa evantai” – unde a jucat rolul Tincăi II – a fost remarcată de cronicari, alături de Ion Mâinea, Eugen Harizomenov, Alla Tăutu, Eugen Ţugulea, Ion Abrudan, etc.

Cu Alexandru Colpacci – care o aprecia, şi el şi ţinea mult la actriţă – a creat câteva personaje memorabile: unul a fost în spectacolul „Ploşniţa” de Vladimir Maiakovski, în „Ţarul Ivan îşi schimbă meseria” de Mihail Bulgakov sau în „Astă-seară se improvizează” de Luigi Pirandello. Personajelor interpretate, ea le-a adăugat o notă pitorească, netemându-se niciodată de o posbilă cădere în ridicol. Şi asta, pentru că ştia, avea un simţ extraordinar al păstrării măsurii. Şi avea acel bun simţ pur şi simplu, care lipseşte uneori tinerilor actori. A jucat şi roluri aparent mici (Bocitoarea, Doica în „Satul blestemat” sau „Noapte albă”, ambele de Mircea Bradu), dar mereu a fost remarcată prin ţinuta, prezenţa şi participarea ei emoţională.

S-a scris mult despre ea în două roluri de relativ mică întindere, dar cărora ea le-a dat un relief aparte: în „Apus de soare ” de B.Şt.Delavrancea – spectacol în care regizoarea Nicoleta Toia i-a adăugat partituri, câteva cântece populare emoţionante, de o duioşie ce încălzea sufletele publicului, şi în „Occisio Gregorii...”, unde juca cu o simplitate încărcată de vibraţie autentică, rolul unei mame cu copiii agăţaţi de poala ei. Profesorul Ion Olteanu a intuit capacitatea ei de a crea, cu mijloace simple, caractere puternice, vii. Victor Parhon a scris elogios despre „Apus de soare”, subliniind „forţa emoţională a cântecelor, expresiv potenţată de interpretarea actriţei Anca Miere Chirilă”. Un alt cronicar scrie despre Horholina din „Occisio Gregorii...”: „spectacolul a avut o excepţională solemnitate, pe care comentariul muzical susţinut de Anca Miere Chirilă l-a amplificat”.

A jucat în comedii, cu o imensă poftă de joc. În „Gaiţele” (de Al.Kiriţescu) a fost o Lenă extrem de vioaie, de convingătoare. Deşi juca alături de Maud Mary şi Lili Mihăilescu – scrie un cronicar – „a reuşit cu brio, fără decalaj valoric, între experimentatele sale colege”. A fost o Chiriachiţă exemplară în „Titanic vals” (de Tudor Muşatescu), realizat de prof.Ion Cojar. A fost, în „Preşul” (de Ion Băieşu), un personaj de un haz irezistibil, autentic (acelaşi pe care la Bucureşti îl juca Stela Popescu). A jucat, rând pe rând, rolurile Ziţei şi al Vetei din „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale, a cântat şi a spus foarte frumos şi inteligent cuplete în toate spectacolele de revistă, a susţinut singură recitaluri de poezie (fiind o împătimită recitatoare şi iubitoare de poezie populară („Alină-te, dor, alină”) sau cultă (spectacolul N.Labiş, spectacolul Goga –„Bolnăvit de doruri multe”).

Anca Miere Chirilă a slujit scena şi publicul cu respect, cu devotament şi o iubire care o aşază pe un loc aparte în istoria Teatrului orădean.

(Prezentare de Elisabeta Pop)

Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea

  • Safta în TACHE, IANKE ŞI CADÎR de V.I.Popa, 1959, r.Dan Alecsandrescu
  • Anuţa în O LUNĂ DE CONFORT de Ştefan Iureş şi Ben Dumitrescu, 1961,  r.Ion Marinescu
  • O soră în ULTIMUL TREN de Eugen Mirea şi Kovács György, 1961, r.Dan Alecsandrescu
  • rol în cor în POVESTE DIN IRKUTSK de Alexei Arbuzov, 1961, r.Valeriu Moisescu
  • A doua iubită a lui Serdiuk în POVESTE DIN IRKUTSK de Alexei Arbuzov, 1961, r.Valeriu Moisescu
  • O păstoriţă în NUNTA LUI FIGARO de Beaumarchais, 1961, r.Dan Alecsandrescu
  • Emilia în UN DRAC DE FATĂ de Nicolae Damaschin, 1962, r.Ion Deloreanu
  • Acrivitza în MOFTUL ROMÂN (SEMICENTENAR CARAGIALE), 1962, r.Ion Deloreanu
  • Safta în  CONUL LEONIDA (SEMICENTENAR CARAGIALE), 1962, r.Ion Deloreanu
  • Măriuca Sas în COSTACHE ŞI VIAŢA INTERIOARĂ de Paul Everac, 1962, r.Valeriu Grama
  • Sinne în CEI DIN DANGAARD de Martin Andersen Nexö, 1962, r.Ion Deloreanu
  • Gospodina în MĂRIA-SA BĂRBATUL de Fehér Klára, 1962, r.Corneliu Zdrehuş
  • Nastasia în LUCEAFĂRUL de B.Şt.Delavrancea, 1963, r.Ion Deloreanu
  • Florica Ispas în MIRELE FURAT de Ştefan Haralamb şi Stela Neagu, 1963, r.Valeriu Grama
  • Soţia primarului în VIZITA BĂTRÂNEI DOAMNE de Friedrich Dürrenmatt, 1964, r.Sanda Manu
  • Eleonora Gorăscu în SURORILE BOGA de Horia Lovinescu, 1964, r.Ion Deloreanu
  • Maria Paven în HORIA de Mihail Davidoglu, 1964, r.Ion Deloreanu
  • Ana în ESCU de Tudor Muşatescu,1965, r.Dorel Urlăţeanu
  • Interpret în OPERETA, OPERETA!, 1965, r.Gróf Ladislau
  • Femeia III în MIHAI VITEAZUL. CĂLUGĂRENII de Octav Dessila, 1965, r.Ion Deloreanu
  • Lena în GAIŢELE de Al.Kiriţescu, 1965, r.Valeriu Grama
  • Martha Foster în JUPITER SE AMUZĂ de A.J.Cronin, 1966, r.Corneliu Zdrehuş
  • Agripina în SIMPLE COINCIDENŢE de Paul Everac, 1966, r.Valeriu Grama
  • Bufniţa în MUŞCHETARII MĂGĂRIEI SALE ŞI COCOŞELUL NEASCULTĂTOR de Ion Lucian şi V.Puicea, 1967, r.Corneliu Zdrehuş
  • O servitoare în ACT VENEŢIAN de Camil Petrescu, 1967, r.Marietta Sadova
  • Prima vrăjitoare în MACBETH de William Shakespeare, 1967, r.Ion Deloreanu
  • Mistrie în FLOARE DE NU-MĂ-UITA de Valentin Avrigeanu, 1967, r.Valeriu Grama
  • Soţia spectatorului în OPINIA PUBLICĂ  de Aurel Baranga, 1968, r.Ion Deloreanu
  • Interpret în CALEIDOSCOP SATIRIC, 1968, r.Gheorghe Musceleanu
  • Flipota în TARTUFFE de Molière, 1968, r.Marietta Sadova
  • Lucy în OFIŢERUL RECRUTOR de George  Farquhar, 1968, r.Farkas Ştefan
  • Interpret în CALEIDOSCOP CARAGIALE, 1968
  • Iras în CEZAR ŞI CLEOPATRA de G.B.Shaw, 1969, r.N.Al.Toscani
  • Interpret în  TRĂIM ÎN MIEZUL UNUI EV APRINS (Versuri de Nicolae Labiş), 1969, r.Ion Abrudan
  • Chiriţa în CHIRIŢA ÎN PROVINCIE de Vasile Alecsandri, 1969, r.Dorel Urlăţeanu
  • Jenny în MOARTEA UNUI COMIS VOIAJOR de Arthur Miller, 1970, r.Szombati Gille Otto
  • Margonia SALATĂ DE CAPETE de Ilie Păunescu şi Paul Aristide, 1970, r.Mihai Raicu
  • Interpret în ALINĂ-TE DOR, ALINĂ – 1970, r.Corneliu Zdrehuş
  • Joiţa în GĂRGĂUNII DRAGOSTEI  (spectacol coupé) de Iosif Vulcan, 1970, r.Dorel Urlăţeanu
  • Ziţa în O NOAPTE FURTUNOASĂ, 1971, r.Mihai Raicu
  • Tanţi în INTERESUL GENERAL de Aurel Baranga, 1971, r.Marietta Sadova
  • Doamnă invitată la cocktail în OMUL CARE … de Horia Lovinescu, 1971, r.Alexandru Colpacci
  • Ilinca în APUS DE SOARE de B.Şt.Delavrancea, 1971, r.Nicoleta Toia
  • Doamnă de la curte în REGELE GOL de Evgheni Şvarţ, 1972, r.Alexandru Colpacci
  • Filofteia în PREŞUL de Ion Băieşu, 1973, r.Magda Bordeianu
  • Interpret în BĂLCESCU, ÎNCEPUT DE CALENDARE, 1973, r.Dorel Urlăţeanu
  • Sevasta Jinga în CITITORUL DE CONTOR de Paul Everac, 1973, r.Nicoleta Toia
  • Interpret în HOP ŞI NOI ÎNTR-O REVISTĂ, 1974, r.Dorel Urlăţeanu
  • Interpretare şi regie în BOLNĂVIT DE DORURI MULTE, 1973
  • Domnişoară de onoare, Precupeaţă, Vânzătoare de ziare şi Infirmieră în PLOŞNIŢA de V.Maiakovski, 1974, r.Alexandru Colpacci
  • Tereza Schöner în VIAŢA E CA UN VAGON de Paul Everac, 1975, r.Szombati Gille Otto
  • O doamnă de la curte în POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare, 1975, r.Alexandru Colpacci
  • Interpret în TOT MAI CITESC MĂIASTRA-ŢI CARTE, 1975, r.Alexandru Colpacci
  • Doica în NOAPTE ALBĂ de Mircea Bradu, 1975, r.Zoe Anghel Stanca
  • Doamna Grant în BOMBA ZILEI de Ben Hecht şi Charles McArthur, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Femeia în MAREA GARĂ NOUĂ de Victor Frunză, 1976, r.Szombati Gille Otto
  • Doamna Pauli în APPASSIONATA de Aurel Gh.Ardeleanu, 1976, r.Sergiu Savin
  • Bătrâna în SPRE STELE de Leonid Andreev, 1976, r.Alexandru Colpacci
  • Maica Superioară în PORUNCA A ŞAPTEA: FURĂ CEVA MAI PUŢIN de Dario Fo, 1977, r.Sergiu Savin
  • Interpret în PRIMĂVARĂ FIERBINTE după un scenariu de Bokor Andrei, 1977, r.Szombati Gille Otto
  • Pica în PIATRĂ LA RINICHI de Paul Everac, 1977, r.Szombati Gille Otto
  • Interpret în AŞA E VIAŢA, 1977, r.Ion Mâinea
  • Horholina în OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE  EXPRESSA, 1978, r.Ion Olteanu
  • Valentina în ALIBI de Ion Băieşu, 1978, r.Alecu G.Croitoru
  • Nerine în VICLENIILE LUI SCAPIN de Molière, 1978, r.Domniţa Munteanu
  • Cântăreaţa de operă în ASTĂ-SEARĂ SE IMPROVIZEAZĂ de Luigi Pirandello, 1978, r.Alexandru Colpacci
  • Ana în MICII FARISEI de Dimitris Psatas, 1978, r.Szombati Gille Otto
  • Interpreta cântecelor în RHESOS (REGELE TRAC) de Euripide, 1979, r.Sergiu Savin
  • Băciţa în INIMA de Mircea Bradu, 1979, r.Alexandru Colpacci
  • Doamna Bassano în MADAME SANS-GÊNE  de Victorien Sardou şi E.Moreau, 1979, r.Szombati Gille Otto
  • Generăleasa în INIMĂ DE CRISTAL de Lev Ustinov, 1979, r.Szombati Gille Otto
  • Alegător în O SCRISOARE PIERDUTĂ de I.L.Caragiale, 1979, r.Alexandru Colpacci
  • Doamna Tepan în PENTRU PUŢINUL CÂNTEC (spectacol-coupé PICNIC PE CÂMPUL DE LUPTĂ de Fernando Arrabal şi CERŞETORUL SAU CÂINELE MORT de Bertolt Brecht), 1980, r.Magda Bordeianu
  • Croitoreasa în CUM  S-A FĂCUT DE-A RĂMAS CATINCA FATĂ BĂTRÂNĂ de Nelu Ionescu, 1980, r.Eugen Ţugulea
  • Amanta în RECHIZITORIUL de Keskin Yîldîrîm, 1980, r.Sergiu Savin
  • Sudoriţa în INTERVIU de Ecaterina Oproiu, 1980, r.Szombati Gille Otto
  • O cântăreaţă în ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBĂ MESERIA de Mihail Bulgakov, 1981, r.Alexandru Colpacci
  • Cucoana şi O săteancă în SNOAVE CU MĂŞTI de Ion Lucian şi Virgil Puicea, 1981, r.Ion Lucian
  • Tinca II în CASA EVANTAI de Marin Sorescu, 1981, r.Sergiu Savin
  • Virginie în PĂLĂRIA FLORENTINĂ de Eugène Labiche, 1982, r.Zoe Anghel Stanca
  • Veronica în spectacolul coupé FRUMOASELE SABINE  şi CALUL ÎN SENAT de Leonid Andreev, 1982, r.Sergiu Savin
  • Interpret în CÂTEVA PLECĂRI PRIN TIMP, 1982, r.Cristina Şchiopu
  • Manda şi Doamna cu Pussy în SCHIMBAREA LA FAŢĂ de G.M.Zamfirescu, 1982, r.Eugen Mercus
  • Doamna Miller în INTRIGĂ ŞI IUBIRE de Fr.Schiller, 1982, r.Zoe Anghel Stanca
  • Meg în ANIVERSAREA de Harold Pinter, 1983, r.Sergiu Savin
  • Chiriachiţa în TITANIC VALS de Tudor Muşatescu, 1983, r.Ion Cojar
  • Ghionoaia în COBORÂND DINTR-O POVESTE de Valentin Avrigeanu, 1983, r.Zoe Anghel Stanca
  • Revizorul contabil I I în MIRACULOASA CARIERĂ (CARIERA UNUI PUŞCĂRIAŞ) de Tauno Yliruusi, 1983, r.Eugen Ţugulea
  • Bocitoarea în SATUL BLESTEMAT de Mircea Bradu, 1984, r.Sergiu Savin
  • Trandafira în TATA, FATA ŞI TREI CRAI (TREI CRAI DE  RĂSĂRIT) de B.P.Haşdeu, 1985, r.Eugen Harizomenov
  • Interpret în PARADA VEDETELOR, 1985, r.Petru Popescu
  • Interpret în MAI UN CÂNTEC, MAI O GLUMĂ, 1985, r.Gábor József şi Gábor Kati
  • Eta în ÎNTOARCEREA TATĂLUI RISIPITOR de Mircea Bradu, 1985, r.Sergiu Savin
  • Ţiganca, Lysa în VIS DE DRAGOSTE (VIS DE SECĂTURĂ) de Mircea Ştefănescu, 1986, r.Zoe Anghel Stanca
  • Madame Durand-Bénéchol în FLOARE DE CACTUS de Barillet şi Grédy, 1986, r.Farkas Ştefan
  • Doamna Shutterworth în MODA CĂSĂTORIILOR (CARE-I SOŢUL MEU?) de Somerset Maugham, 1986, r.Sergiu Savin
  • Vica în GĂRGĂRIŢA de Ion Băieşu, 1987, r.Radu Băieşu
  • Veta în O NOAPTE FURTUNOASĂ de I.L.Caragiale, 1987, r.Laurian Oniga
  • Chiriţa în CHIRIŢA ÎN PROVINCIE de Vasile Alecsandri, 1989, r.Mihai Raicu
  • Ludmilla Dessario în O PETRECERE DE  POMINĂ de Pierre Chesnot, 1989, r.Laurian Oniga
  • Interpret în FĂRĂ CENZURĂ, 1990, r.Sergiu Savin
  • Madame Olga în  TREI JOBENE de Miguel Mihura, 1990, r.Sergiu Savin
×

TOP