Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Spectacole

de Elise Wilk

Un liceu din zilele noastre. Ziarele de scandal ar spune că e un liceu „de fițe”. Directorul ar spune că e un liceu „cu renume”. Fata Deprimată ar spune că e un liceu „fucked up rău de tot”. Băiatul bătăuș ar spune că e un liceu „destul de cool”. Până la urmă e un liceu ca toate celelalte. Până când apare Denis, un elev nou. El schimbă ierarhiile, devenind preferatul fetelor și liderul băieților. Carismatic, rebel și autentic, Denis devine rapid mai influent decât Penteu, șeful clasei. Denis e singurul care se revoltă, nu acceptă presiunea falsă a părinților, are curaj să-l înfrunte pe directorul școlii care predă lecția după carnețel. Denis exercită fascinație și asupra lui Agave, psiholoaga școlii. O fascinație care o face să uite de tot. Chiar și de fiul ei Penteu, care are nevoie de ea. Până când lucrurile o iau razna.

Distribuția:

Agave - Angela Tanko
Directorul - Pavel Sîrghi
Femeia de serviciu - Consuela Egyed
Denis - David Constantinescu
Penteu - Alin Stanciu
Fata frumoasă - Calița Nantu
Fata premiantă - Daniela Purcărea

de Constantin Cubleșan

Spectacolul „Isprăvile lui Păcală” este o frescă a satului românesc de la finele secolului al XIX-lea. Dorind să scape de foame și de sărăcie, Păcală pornește din sat în sat încercând să-și găsească un rost în viață. El se va întâlni cu oameni leneși, lacomi, sau zgârciți, ba chiar și cu draci în carne și oase, va trece prin peripeții haioase dar va reuși de fiecare dată să iasă la liman cu bine, salvat fiind de șiretenia și istețimea sa.

Cu: Florian Silaghi, Alexandru Pop, Andrei Fazecaș, Zentania Lupșe, Igor Lungu, Ionuț Șerban, Rin Tripa, Florin Stan, Consuela Egyed, Bianca Segărceanu, Dan Turcuț, Viorel Sabău, Peter Papp

Regia artistică: Petre Ghimbășan
Scenografia: Csuri Emese
Muzica: Ovidiu Iloc

Regie tehnică și lumini: Peter Papp
Sonorizare: Lucian Obadă 
Costumieră: Anna Cellino
Mânuitori decor: Daniel Turcuț, Viorel Sabău 

Durata sepctacolului: 1h 15 min

Premiera: 9 februarie 2019

*Spectacol nerecomandat copiilor sub 9 ani!

de Andreea Costea, regia Igor Lungu

În urma cererilor venite de la părinţi, la Polul Nord se organizează ad-hoc o şedinţă de salvat poveşti. Asta pentru că fără poveşti, toată magia Crăciunului dispare, iar Moş Crăciun rămâne fără celebra sanie cu care aduce cadouri în fiecare an. Pentru a salva situaţia, Moş Nicoale şi Moş Crăciun conving personajele negative din poveştile pentru copii să facă fapte bune.

Spectacolul Sania lui Moş Crăciun îşi propune o foarte scurtă incursiune în poveşti ale copilăriei, ca Ursul Păcălit de Vulpe, Cei trei purceluşi şi Capra cu trei iezi, pentru a vedea ce înseamnă o faptă bună şi cine ar trebui să o facă, pentru a readuce magia Crăciunului pe pământ.

Distribuția:
Florin Stan - Moş Crăciun
Florian Silaghi - Moş Nicoale
Armanca Serac - Spiriduşul
Zentania Lupşe - Vulpea
Igor Lungu - Lupul
În alte roluri: Alexandru Pop, Rin Tripa, Florian Silaghi, Andrei Fazecaș

Regia: Igor Lungu
Scenografia: Mădălina Baciu
Muzica: Ovidiu Iloc

Data premierei: 8 decembrie 2018

de Gellu Naum, un spectacol de Ion Mâinea, sub coordonarea artistica a lui Sebastian Lupu

Apolodor e un pinguin tenor în corul unui circ, în Calea Moşilor, căruia i se face foarte dor de familie şi de ceilalţi pinguini cu care trăia la Polul Nord. Astfel,  porneşte la drum lung ca să-i găsească, trecând, bineînţeles, prin nenumărate peripeţii şi întâlnindu-se cu personaje care mai de care mai minunate, care-l vor ajuta. 

Cu: Igor Lungu, Zentania Lupșe, Florian Silaghi

Regia artistică: Sebastian Lupu
Scenografia: Oana Cernea
Picturi:  Mădălina Baciu

Regie tehnică și lumini: Peter Papp
Sonorizare: Obadă Lucian
Costumieră: Cellino Anna
Mânuitori decor: Turcuț Daniel, Sabău Viorel

Premiera: 4 noiembrie 2018

*Spectacol nerecomandat copiilor sub 5 ani!

Niciun pețitor de rang nobil nu reușește să o impresioneze pe frumoasa Fiammetta. Drept pedeapsă pentru mândria ei, regele hotărăște să o mărite pe prințesă cu primul cerșetor care-i va cere mâna. Cum se va schimba viața Fiammettei după plecarea din palat? 

Cu: Consuela Egyed, Patrick Negrean, Zentania Lupşe/ Armanca Serac, Alexandru Pop


Regia artistică: Hanyecz Debelka Róbert
Scenografia: Albert Alpár 
Muzica: Csernák Zoltán Samu
Regie tehnică și lumini: Peter Papp
Sonorizare: Obadă Lucian
Costumieră: Cellino Anna
Mânuitori decor: Turcuț Daniel, Sabău Viorel

Data premierei: 23 septembrie 2018

*Spectacol nerecomandat copiilor sub 6 ani!

Bunătatea este întotdeauna răsplătită. Așa că, Zâna cea Bună vrea să îi îndeplinească iscusitului tâmplar Geppetto cea mai mare dorință a lui: aceea de a avea un copil.

Prin urmare, îi trimite un buștean fermecat din care Geppetto ciopleşte într-o clipită un băiețel de lemn care prinde viață. Numele lui este Pinocchio și își dorește foarte mult să devină un copil adevărat. Pornește bucuros spre școală, locul unde își poate îndeplini visul, însă drumul lui se va dovedi unul plin de peripeții, pericole, dar și de învățăminte.

Va reuși oare să devină Pinocchio copil adevărat? Teatrul Arcadia va răspunde la această întrebare printr-un spectacol plin de farmec în care bucuria imaginii, a muzicii și a dansului se împletesc fericit cu cea a virtuozității și a emoției interpretării.

Cu cât cunoști mai multe povești, cu atât devii mai bogat”

Acesta este motto-ul actorului și regizorului Igor Lungu, care se află la al doilea proiect dedicat minunatelor povești tradiționale ale popoarelor învecinate. După succesul spectacolului „Povești populare rusești”, urmează ca folclorul maghiar să ne dezvăluie câteva dintre frumoasele basme care au circulat în Câmpia Panonică.

Poveștile redate – „Lupul șugubăț”, „Omul sărac și vulpea păcălită”, „Ursul și pisica” și „Iepurașul lăudăros” – sunt scurte istorisiri în care plăcerea de joc și umorul se îmbină armonios cu caracterele bine creionate ale personajelor și morala care însoțește fiecare poveste.

Îmbinarea dintre elemente vizuale, muzicale și vestimentare specifice culturii maghiare, ne vor trimite într-o călătorie fantastică în spațiul imaginar și tradițional autohton. În structura acestor elemente vom putea distinge și frânturi comune cu folclorul românesc, fapt care reconfirmă existența multiculturalității încă de pe vremea povestitului la șezători și la vatra satului.

Povestea Cenușăresei, blânda și frumoasa fată care cucerește inima prințului, e prezentată micilor spectatori de către un grup de actori întorși chiar de la palat, unde nunta împărătească încă nu s-a încheiat...

Spectacolul „Gulliver”, produs ca urmare a experienței echipei formate din regizorul de teatru Radu Dinulescu și artistul belgian Armand Richelet-Kleinberg, grafician, muzician și producător de film, propune o îmbinare a universului animației păpușilor cu imaginile 3D stereoscopice. Este un spectacol vizual, non-verbal, fiind, până în prezent,  cel mai elaborat dintre toate producțiile realizate de echipa Radu Dinulescu - Armand Richelet Kleinberg.

Gulliver, un copil din zilele noastre, de vreo 8 - 9 ani, este atât de pasionat de jocurile video, încât ajunge să fie absorbit literalmente în lumea virtuală. Astfel, aterizează într-o altă dimensiune, unde personajele din jurul său sunt minuscule, iar el devine un uriaș virtual.

Inițial interacțiunea cu micuții locuitori din Lilliput nu este una plină de amabilitate, însă Gulliver reușește să se împrietenească cu ei și îi salvează de la două mari pericole: atacul unei armate inamice și un incendiu devastator. În semn de prietenie, prințesa liliputană îi dedică un număr de acrobație pe sârmă - simbol al nobleții liliputanilor.

OMULEŢ este un băieţel năzdrăvan şi curios, care în urma unei căzături pe cinste, reuşeşte să-şi rătăcească părticele din corp. Picioruşele, mânuţele, ochişorii, urechiuşele, gura, chiar şi mereu înfometata burtică se ascund ștrengărește prin pădure şi încep a se ţine de şotii, numai să nu asculte porunca spiriduşului de a se reîntregi. Picioruşele se plimbă voiniceşte, guriţa nu mai tace, ochişorii aleargă după fluturaşi, năsucul adulmecă miresmele pădurii, urechiuşele ascultă curioase, fiecare face ceea ce ştie dintotdeauna să facă, însă umblând însingurate de ici–colo. Totuşi, pentru ca un OMULEŢ să fie întreg e nevoie de fiecare părticică din corpul său, de aceea, după ce aleargă nestingherite prin pădure, se întorc pentru a-i reda băiețelului toate simțurile de care un om are nevoie.

Această joacă pe care spectacolul o propune are un dublu scop formativ, deoarece nu numai că deschide porţile universului teatral unui public atât de tânăr, ci îl şi învaţă, prin intermediul artei, care sunt părţile corpului uman, ce denumire are fiecare şi ce simț o caracterizează. Copiii vor avea parte, astfel, de o călătorie senzorială educativă, iar părinţii posibilitatea de a-i asista în procesul de familiarizare cu elementele spațiului de teatru (public, lumini, sunete, spațiu închis) într-o atmosferă delicată, blândă şi răbdătoare.

"Copilul tău este deja alt individ, un corp diferit ție, o personalitate deja în dezvoltare. Conștientizarea corpului este primul pas către conștientizarea sinelui. Corpul uman este reflexia sinelui. E foarte important ca micuţul de lângă tine să îşi constientizeze corect şi la timp propriul corp. Odată ce el va înţelege că deţine şi controlează o pereche de mânuţe, două picioruşe, un nas, o guriţă şi doi ochişori va dori sa le folosească. Va explora posibilitaţile oferite de acestea şi astfel pentru prima dată va reuşi să-ţi vorbească. " Delia Gavliţchi

Specific basmului, personajul Stan Bolovan trece printr-o serie de aventuri fabuloase, fantastice, şi este pus la încercare prin câteva probe memorabile. În această poveste este reliefat, la fel ca în multe snoave populare, felul în care isteţimea şi îndrăzneala pot compensa şi chiar întrece puterea fizică şi abilităţile nemaipomenite ale unor fiinţe supranaturale.

Stan Bolovan pare a fi o încrengătură între vestitul Păcală şi un tipic Făt-Frumos din legendele româneşti.

Noi abia așteptăm să vă arătăm un basm cum nu s-a pomenit - o poveste românească pe placul tuturor!

În lumea oamenilor mari sunt multe lucruri mărunte care pot părea uriașe unor bebeluși.

Obiecte de zi cu zi ce unora le par banale, în universul copiilor ele pot deveni adevărate mistere ce așteaptă să fie descoperite.

„MIC SAU MARE ?” le oferă celor mai mici spectatori ocazia de a pătrunde în lumea magică a teatrului, pe înțelesul lor. Atmosfera familiară în care sunt primiți, momentele artistice create special pentru ei și fundalul sonor atent selectat, sunt elementele care îi așteaptă pe copiii curioși să facă primii pași în lumea teatrului de păpuși.

Trupa Arcadia vă invită la primul ei spectacol de teatru pentru bebeluși cu vârsta între 0 și 3 anișori.

Spectacolul este o coproducţie multinaţională, cu implicarea unor artişti din România, Cehia, Belgia şi Franţa, care prezintă povestea unui grup de actori ambulanţi opriţi la trecerea unei frontiere. Pentru a rezolva această problemă, ei improvizează pentru poliţistul de frontieră un spectacol de păpuşi despre aventurile lui Aladin. Datorită magiei şi a umorului din piesă, actorii îl conving pe poliţist, dar şi pe spectatori, că şi-au câştigat dreptul de a traversa frontiera.

Arhetipurile de commedia dell'arte, marionetele clasice cu fire şi păpuşile bunaku sunt ingredientele principale folosite pentru a reda fascinanta poveste orientală, totul fiind îmbogăţit de iluzia decorurilor şi a imaginilor 3D.

Teatrul Regina Maria deschide noua stagiune 2014-2015 cu un spectacol inedit al Trupei Arcadia. Actorii aduc pe scenă prima premiera a toamnei – Povești populare rusești, un spectacol în interpretarea noii actrițe a Trupei Arcadia, Bianca Viviana Priceputu, și a cunoscutului actor Igor Lungu.

Ideea, cât și regia acestui spectacol îi aparține lui Igor Lungu. Scenografia semnată de Csuri Emese este una deosebită, artista reușind să readucă la viață păpuși utilizate de teatru în repertoriile anilor ’70, ’80, ’90 și recondiționate acum. Atmosfera specifică lumii rusești relatate în cele cinci povești (Gogoașa, Ridichea uriașă, Vulpea și corbul, Cocorul și vulpea, Căsuța iepurașului) este întărită de coloana sonoră care prezintă muzică autentică. Melodiile și vocea povestitorului îi aparțin actriței Zentania Lupșe.

„Scufiţa Roşie? Iar?

Da! Au răspuns acestei întrebări zeci de generaţii de peste trei sute de ani, ce au trecut de la apariţia formei scrise (1697) semnate de Charles Perrault.

De ce n-aş răspunde şi eu, mai ales că, recunosc, nu e pentru prima dată... (A fost prima mea încercare de a dramatiza o poveste în vederea punerii în scenă în teatrul de păpuşi). E cea mai cunoscută poveste din cultura lumii, a avut parte de diferite repovestiri şi rescrieri de către anonimi sau mari condeie ca: Fraţii Grimm (1812), Alphonse Daudet (1862), Ludwig Tieck (1800) în diferite formule literare – basm, poem, roman, tragedie...

Cum puteam ocoli această comoară? Fiecare generaţie trebuie să-l întâlnească pe «lupul cel mare şi rău» şi pe frumoasa şi naiva «Scufiţă Roşie». Pentru că în viaţa reală fiecare a întâlnit sau a fost o «Scufiţă frumoasă şi naivă» sau un «lup mare şi lacom»... Interpretările diferite (folclorice, psihanalitice, religioase, feministe) date poveştii Scufiţa Roşie de-a lungul secolelor în funcţie de mentalităţile epocii respective arată că tema Scufiţa Roşie şi Lupul nu va fi epuizată prea curând...

Aşa că, Trupa Arcadia a Teatrului Regina Maria vă pofteşte să vedeţi cea mai nouă variantă  după Charles Perrault şi Fraţii Grimm, dedicată copiilor între 3 şi 11 ani.” Maria Mierluț

Acţiunea basmului Hansel şi Gretel este cunoscută oricui, indiferent ce vârstă are. Tocmai îndepărtarea de vârstă este ideea de bază a recentei adaptări, deoarece povestea celor doi fraţi s-ar putea întâmpla şi în zilele noastre, fiindcă azi o povestim. Scopul nu a fost croirea unui veşmânt modern pentru un basm vechi, ci, apropierea basmului de spectatori, ca să fie mai pe înţelesul copiilor de azi. Hänsel şi Gretel sunt, de fapt, doi copii care pălăvrăgesc, dar în gândurile lor putem să ne recunoaştem propriii noştri copii, vecinii, ori pe noi înşine.

Jocul expresiv al păpuşilor mari şi plastice este completat de prezenţa, starea şi jocul actoricesc al mânuitorilor. Acţiunea, deseori interactivă cu copiii, precum şi textul, care aduce prospeţime şi permite improvizaţie, împiedică minimalizarea unei poveşti clasice şi bine cunoscute.

Spectacolul Hänsel şi Gretel este o muncă de creaţie pretenţioasă şi oferă un spectacol plăcut publicului teatrului de păpuşi, de toate vârstele.

Povestea frumoasei dar mai ales curajoasei Bella, care în ciuda tuturor pericolelor, alege să îşi salveze tatăl de la pedeapsa grea dată de un monstru, o adevărată Bestie!

Va reuşi oare Bella să îmblânzească Bestia ascunsă în castelul fermecat? Oare frumuseţea ei, sau curajul şi sufletul ei curat o vor ajuta să rupă vraja misterioasă care învăluie castelul şi pe stăpânul acestuia?

Toate acestea le puteţi afla vizionând spectacolul FRUMOASA ŞI BESTIA, după o poveste originală de Jeanne-Marie Leprince de Beaumont.

O adaptare modernă după basmul lui Ion Creangă, spectacolul “Capra cu trei iezi” în regia lui Daniel Vulcu este un show cu multă muzică şi numere de magie, pe placul celor mici dar şi al celor mari.

×

TOP