Comedie în două părţi de Vadim Korostîliov

Traducerea:  Horia Deleanu şi Irina Popescu 

În revista „Teatrul”, nr. 1/962, Al. Popovici observă că piesa „Cred în tine” împrumută convențiile unei feerii, transformând eroina piesei într-o Cenușăreasă și un banal contabil într-un vrăjitor apt să opereze modificări profunde în oameni și în felul lor de a se vedea unii pe alții. Un tânăr soț devine imediat după căsătorie un ins plictisit, morocănos, iar calitățile și farmecul Irinei încetează să îl mai intereseze. Apelând în primul rând la credința în semeni, amicul-vrăjitor o va transforma pe Irina cu ajutorul unei simple rochii de bal. Reprezentant al poeziei, al armoniei estetice, el îi invită pe ceilalți spre vis, ca spre un fapt firesc al existenței. Astfel, soția neglijată redevine pentru soț întruparea frumosului, a aspirațiilor creatoare. Totuși, Irina nu se schimbă, ci perspectiva soțului, nepăsător până atunci la adevărurile imediate, mai atras de strălucirile astrale decât de cele apropiate. După cum afirmă autorul Vadim Korostiliov în caietul-program al spectacolului, piesa „Cred în tine” „nu e nici basm, nici realitate. Mai curând e și una și alta. În viață se întâmplă adeseori minuni, dar noi nu le vedem. Iar atunci când le vezi, poți povesti cum a făcut un om ca altul să devină minunat, numai pentru că a crezut în el, pentru că a crezut că este într-adevăr minunat.”

Distribuţia:

Irina:  Genoveva Matici
Serghei:  Liviu Mărtinuş
Vladimir:  George Pintilescu

Regia artistică:  Dorel Urlăţeanu
Scenografia:  Tatiana Manolescu Uleu
Muzica de scenă:  Iuliu Kavassi

Sufleor:  Sofica Spoială
Sonorizator: Ştefan Bartos

Data premierei:  31 martie 1962