de Arthur Miller
Traducerea:  Sima Zamfir

Celebra piesă a lui Arthur Miller investighează atât conflictele din sânul unei familii, cât și teme generale precum valorile americane, eșecurile și iluziile lumii moderne. Drama lui Willy Loman demonstrează care este prețul încrederii oarbe în Visul American, însă într-o variantă deformată a sa, un fals mit construit în jurul materialismului epocii postbelice. Willy Loman, comis-voiajor fără succes, crede din toată inima că omul care știe să se facă plăcut în ochii celorlalți va avea o reușită neîndoielnică în afaceri și va dobândi confortul material oferit de stilul de viață modern. Aceasta e doar una din iluziile în care crede cu tărie. Incapacitatea lui de a înțelege diferența dintre vis și propria viață duce la alterarea relațiilor cu soția, Linda și cu cei doi fii, Biff și Happy. Alternările realitate-iluzie, trecut-prezent traduc și o degenerare a facultăților psihice ale lui Willy. Efortul său de a crește fii perfecți se vede contrazis de realitate. Pentru Willy, Biff a fost întruchiparea tuturor posibilităților de a reuși în viață. Suita de eșecuri ale lui Biff în școală și în profesie, incapacitatea de a porni o afacere proprie, pe care Willy le înțelege ca un afront personal, ca o trădare a ambițiilor sale de părinte, îl înstrăinează pe fiu tot mai mult de părintele său. Deși viața lui Willy Loman ar putea părea o înlănțuire de nereușite (inclusiv moartea sa, prin sinucidere la volan), dramaturgul Arthur Miller își consideră personajul „un om foarte curajos, care nu se oprește brusc la jumătatea drumului, ci gonește până la capătul lui, împreună cu visele sale.” 

Distribuţia:

Willy Loman:  Dorel Urlăţeanu artist emerit
Linda:  Alla Tăutu
Biff:  Nicolae Barosan
Happy:  Ben Dumitrescu
Bernard:  Gheorghe Stana, Ion Martin
Femeia:  Doina Urlăţeanu
Charley:  Eugen Ţugulea
Unchiul Ben:  Mircea Olariu
Howard Wagner:  Nicolae Toma
Jenny:  Anca Miere Chirilă
Stanley:  Marcel  Segărceanu
Domnişoara Forsythe:  Elisabeta Jar
Letta:  Ana Popa 

Regia artistică:  Otto Szombati Gille 
Scenografia:  Eliza Popescu
Regia tehnică:  Dalma Simionescu
Sufleor:  Agy Segărceanu
Lumini:  Vasile Blejan
Sonorizarea:  Dorel Olea 

Data premierei:  14 martie 1970