Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Primul text de teatru în limba română atribuit lui Samuil Vulcan în premieră absolută la Oradea

„Uciderea lui Grigorie Vodă în Moldova expusă tragic” este prima piesă originală românească ce se cunoaşte, păstrată în întregime şi în bune condiţii. Scrisă între 1778-1780, piesa a fost descoperită de istoricul Nicolae Densuşianu la Oradea într-un preţios fond de manuscrise provenind de la cărturarul Samuil Vulcan. Punerea în scenă a piesei la Teatrul de Stat din Oradea a fost un act de cultură călduros primit de presă şi de intelectualii vremii:

„Un gest cu adevărat reparator, de restituire către scenă, pentru spectatorul de teatru, a unui text care, cum se poate constata la o atentă urmărire a lui, are valoroase şi semnificative implicaţii, chiar şi anumite valenţe artistice, gândindu-ne că ne găsim în faţa unei opere de pionierat în teatrul şi în dramaturgia noastră.” (Lucian Drimba).

„Aducerea pe scenă a lucrării în care dramaturgia noastră îşi află opera de început, atât în domeniul tragic, cât şi în cel comic, al cărei conţinut rămâne pilduitor, constituie un act de cultură făcut să aibă ecou în conştiinţa românilor de pretutindeni.” (Virgil Brădeţeanu).

Uciderea mişelească a domnitorului moldovean Grigore Ghica pentru că s-a împotrivit anexării Bucovinei de către austrieci, e o temă ce s-a bucurat de o largă circulaţie în toate provinciile româneşti. Totuşi, sub titlul ce sugerează o tragedie istorică se ascunde de fapt o farsă. Piesa a fost detinată reprezentării în timpul petrecerilor carnavaleşti sau studenţeşti, fapt pentru care autorul include episoade ludice, aparent fără legătură cu subiectul principal. Sunt înfăţişate obiceiuri şi credinţe: o scenă de târg, peţitul, o şezătoare, dar şi episoade burleşti precum dansuri făcute de soldaţi sau prezicerile unui ţigan astrolog cu un orologiu de ceapă. Autorul lasă libertate de improvizaţie interpreţilor, ca în commedia dell’arte, cu care această piesă are înrudiri vizibile.

Distribuţia:

Grigore Ghica:  Ion Mâinea
Împăratul:  Dorel Urlăţeanu artist emerit
Paşa:  Eugen Ţugulea
Doamna Ghica:  Simona Constantinescu
Neaga:  Ileana Iurciuc
Horholina:  Anca Miere Chirilă
Rapsodul:  Radu Vaida
Starostele:  Ion Martin
Gazda:  Marcel Popa
Bucur:  Mircea Constantinescu
Sfetnicul Vasile:  Ion Abrudan
Sfetnicul Ion Simion:  Grig Schiţcu
Secretarul:  Marcel Segărceanu
Solicitantul:  Laurian Jivan
Consilier turc I:  Nicolae Barosan
Consilier turc II:  Nicolae Toma
Medicul:  Jean Săndulescu
Soldaţi:  Dumitru Cora, Mihai Tocai, Dumitru Mesaroş, Vasile Covaci

Adaptarea scenică şi regia artistică:  Ion Olteanu
Asistent regie:  Ion Abrudan
Scenografia:  Tatiana Manolescu Uleu
Regia tehnică:  Elena Varlam
Sufleor:  Dimitrios Stefanidis
Lumini:  Vasile Blejan
Sonorizarea:  Dorel Olea

Data premierei:  18 februarie 1978

– Spectacol distins cu Marele Premiu la Ediţia a II-a Săptămânii Teatrului Scurt, 1978

 

×

TOP