Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Comedie de Bogdan Petriceicu Haşdeu

„Orthonerozia” (1871-1872), reluată în 1879 sub denumirea „Trei crai de la răsărit” şi pusă în scenă la Teatrul orădean cu titlul „Tata, fata şi trei crai” este o comedie de moravuri îndreptată mai ales împotriva stricătorilor de limbă. De altfel, piesa este inspirată de confruntarea dintre cele două tendinţe lingvistice dominante la acea vreme: curentul latinist şi folosirea fără măsură a cuvintelor franţuzeşti. Mariţa, fiica băcanului Hagi-Pană, educată la pension german, este peţită de trei pretendenţi: copistul franţuzit Jorj, profesorul Numa-Consule, latinist fanatic şi Petrică, băiat de prăvălie, „curat român”. În final, după momente comice spumoase, dar cu tentă de critică socială, victoria revine sănătosului şi echilibratului element autohton. Alegerea lui Petrică este sinonimă cu sublinierea valorilor specifice ale limbii române, apărarea ei de excese, atitudine evidentă evidentă într-unul din cupletele ce încheie piesa:

„Cugetarea românească
Are portul românesc
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ne-o pocesc! (…)
Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte:
Orice neam cu limba sa.”

Distribuţia:

Hagi Pană:  Eugen Ţugulea
Mariţa:  Ileana Iurciuc, Gábor Kati
Jorj:  Laurian Jivan
Petrică:  Tiberiu Covaci
Numa Consule:  Ion Abrudan
Trandafira:  Anca Miere Chirilă
O slujnică:  Corina Codrea, Sorina Laza

Regia artistică:  Eugen Harizomenov
Scenografia:  Maria Haţeganu
Asistenţă de regie şi coregrafia:  Kati Gábor 
Muzica originală:  Edmond Deda
Conducerea muzicală:  Ludovic Boross
Regia tehnică:  Elena Varlam
Sufleor:  Florenţa Szabo
Lumini:  Emeric Kozák
Sonorizarea:  Valentin Bodonea

Data premierei:  16 mai 1985

 

×

TOP