Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Piesă în trei acte de Paul Everac

Subintitulată „Eseu despre personalitate”, piesa „Camera de alături” este consacrată unei meditații despre premizele și căile conservării existenței umane, dar și despre formele pervertirii ei, despre adevăr și mistificare în existența individuală și socială.

Personajul-pivot al dramei este biologul Pavel Cristian – fire intransigentă, sinceră, dezinteresată, reprezentând statornicia în principii, consecvența în idealuri. El este locatarul camerei de alături, pe care vor să o ocupe membrii familiei Bondoc (Marcel, soția sa, Alina și fiica, Mira), oportuniști, filistini, cameleonici, oamenii relațiilor de moment, speculanți ai conjuncturii; fiecare este convins că numai în acea cameră și numai atunci când o va ocupa se va putea realiza plenar. După cum observă Natalia Stancu în „Scânteia” din 28 ianuarie 1977, „camera de alături” devine o metaforă, sugerând, rând pe rând : prevalența unor idealuri de ordin material, spațiul purității inițiale a omului, spațiul trăirii autentice, etc. Pentru Mihai Gafița (vol. „Trei piese – eseu”), „camera de alături este un depozit al reprezentării noastre pure despre viață, un rezervor permanent de încredere în lume și în marile, cunoscutele sau încă misterioasele ei legi.”

Distribuţia:

Marcel Bondoc:  Ion Mâinea
Alina Bondoc:  Simona Constantinescu
Mira Bondoc:  Ileana Iurciuc
Teofil Hotăranu:  Doru Fîrte
Pavel Cristian:  Eugen Harizomenov
Sonia Cristian:  Mariana Vasile
Veniamin Flaviu:  Ion Abrudan
Reta Stoleru:  Mariana Neagu
La vioară:  Eta Széll Patka 

Regia artistică:  Ion Mâinea
Scenografia: I. Géza  Bíró 
Ilustraţia muzicală:  Gheorghe Hausmann
Regia tehnică:  Mărioara Goina
Sufleor:  Florenţa Szabo
Lumini:  Iosif Balogh
Sonorizare:  Valentin Bodonea

Data premierei:  11 octombrie 1988

×

TOP