Folosim cookie-uri | We use cookies
×

de Plaut
Traducerea: Nicolae Teică

Un căpitan macedonean a cumpărat-o pe sclava Phoenicia de la Ballio, neguțătorul de femei, pentru 2000 de drahme, plătind pe loc 1500. Fata îi va fi trimisă prin mesagerul său, Harpax, care îi aduce lui Ballio cele 500 de drahme lipsă. Calidorus, fiul unui nobil atenian e îndrăgostit de fată și i se lamentează sclavului său, Pseudolus. În continuare, inventivul sclav, jucăuș, persiflant, gata să-i înșele pe toți cu dezinvoltură, interceptează mesajul căpitanului și, după câteva stratageme abile, i-o duce pe Phoenicia tânărului său stăpân, permițând împlinirea dragostei celor doi.

Versiunea scenică de factură postmodernă, semnată de Tudor Chirilă după textul lui Plaut aduce această intrigă în actualitate, într-o lume crepusculară, ușor promiscuă, lipsită de orizont, un fel de ghetto care își găsește unicul refugiu în existența Zeului și a Zeiței (personaje imaginate de regizor). Însă nici aceștia nu sunt niște ființe mitologice autentice, prezența lor, ce evoluează de la eleganță la ironie și batjocură, sugerând tocmai imposibilitatea oricărei salvări.

Distribuţia:

Pseudolus:  Ioan Coman
Calidorus:  Alexandru Cornea
Ballio:  Doru Fîrte
Simo:  Tiberiu Covaci
Callipho:  George Voinese
Harpax:  Andra Tudor
Charinus:  Monalisa Basarab
Bucătarul:  Loredana Iuga
Simia:  Ilie Turcu
Phoenicia:  Roxana Ivanciu
Hedylia:  Ofelia Fîrte
Băiatul:  Alexandru Fîrte
Zeul:  Dorin Presecan
Zeiţa:  Mariana Presecan 

Adapatarea scenică şi regia artistică:  Tudor Chirilă
Scenografia:  Cristian Rusu

Regia tehnică:  Eugenia Popa
Sufleor:  Florenţa Szabo
Lumini:  Iosif Balogh, Laviniu Goron
Sonorizare:  Sorin Domide

Data premierei:  5 aprilie 1997

×

TOP