Folosim cookie-uri | We use cookies
×

de Jean-Paul Sartre

Scrisă la sfârşitul războiului, piesa „Uşi închise” înglobează o serie de teze pe care Sartre avea să le reia mai târziu în opere fundamentale ce dezvăluie un scriitor ce se ridică în mod constant împotriva modurilor tradiţionale de gândire. La fel stau lucrurile şi în piesa „Uşi închise”, în care este imaginat un spaţiu strâmt, închis, de unde nu există cale de ieşire şi relaţiile dintre oameni sunt extrem de degradate. Spaţiul respectiv este chiar Infernul, organizat ca un adevărat sistem de opresiune, în care nu este nevoie de călăi, aparate de tortură sau focuri veşnice; aici, fiecare suflet este călăul altor suflete, prin prezenţă, prin acuzaţii şi examene de conştiinţă: „Călăul este fiecare dintre noi pentru ceilalţi doi”) Personajele care populează Infernul sunt reporterul Garcin, funcţionara Ines şi aristocrata Estelle, trei firi suficient de diferite pentru a nu putea coexista în armonie. Ei vor fi obligaţi să-şi recunoască propriile păcate – adulter, pruncucidere, înşelăciune, laşitate, răutate, manipulare odioasă), dorinţe ilicite şi amintiri neplăcute şi să le descopere pe ale celorlalţi, fiind forţaţi să accepte că în Infern nu se ajunge din întâmplare: „Suntem între noi, între criminali.” Când uşa elegantului salon-celulă se deschide, niciunul nu îndrăzneşte să iasă, pentru că s-au convins că nu mai au unde să se ducă, condamnarea însemnând să rămână împreună pe veci, continuând să se hărţuiască reciproc, să se suspecteze, să se mintă să îşi contrarieze gusturile şi convingerile. Aşadar, contrar reprezentării cunoscute, nu este nevoie să coborâm pentru a ne regăsi în Infern. Întreaga cruzime a Iadului poate fi întâlnită în saloanele cele mai confortabile şi în compania oamenilor celor mai prezentabili, conform concluziei sartriene devenită aforism: „Infernul sunt ceilalţi”.

Distribuţia:

Ines:  Mariana Neagu
Garcin:  Doru Fîrte
Estelle:  Mariana Presecan
Băiatul de serviciu:  Andrian Locovei

Traducerea, adaptarea, regia artistică şi coloana sonoră:  Alina Hiristea
Scenografia:  Vioara Bara
Asistent scenografie:  Oana Cernea

Regia tehnică:  Ofelia Fîrte
Sufleor:  Florenţa Szabo
Lumini:  Iosif Balogh, Sorin Precup, László Attila Oláh
Sonorizare:  Sorin Domide

Data premierei:  15 mai 2000

×

TOP