Folosim cookie-uri | We use cookies
×

de Euripide
Traducerea: Alexandru Miran

Montarea orădeană a tragediei lui Euripide optează pentru o viziune modernă, păstrând metrica antică, dar incluzând numeroase aluzii la viața contemporană, elemente coregrafice multiple și chiar accente de vodevil. Fiica regelui Colchidei, Medeea este prototipul femeii pentru care „a fi” înseamnă „a iubi”. Din iubirea pentru Iason, ea a nesocotit voința tatălui ei, a încălcat tradițiile, și-a ucis fratele mai mic și a plecat pe meleaguri străine, unde a fost mereu considerată o barbară. Ea a sacrificat totul pentru dragoste, dar la un moment dat se vede înlăturată ca urmare a unor calcule josnice: în Corint, regele Creon i-o oferă de soție lui Iason pe fiica sa, Glauce. Considerând această căsătorie mai profitabilă, Iason acceptă; Medeea este izgonită și i se acordă o zi pentru a părăsi cetatea. O zi este de ajuns pentru plănuirea și înfăptuirea răzbunării. Iubirea se transformă în cea mai virulentă ură, demonstrând cât de apropiate sunt în fond cele două sentimente. A-l ucide pe Iason nu ar fi suficient: Medeea vrea să-l facă să sufere cumplit, așa cum a suferit și ea. Uciderea regelui Creon și a Glaucei este un pas decisiv spre hotărârea cutremurătoare de a-și ucide și copiii pe care i-a avut cu Iason. Sentimentul matern nu este anihilat, el veghează, dar dorința de răzbunare prevalează. Între aceste două coordonate se consumă drama eroinei. Finalul montării orădene diferă substanțial de originalul grec: Medeea visează uciderea copiilor, însă asasinatul rămâne la acest nivel oniric, fără a deveni realitate sângeroasă.

Distribuţia:

Medeea:  Elvira Platon Rîmbu
Iason:  Romeo Romitan
Creon:  Petre Panait
Crainicul:  Sebastian Lupu
O doică:  Mariana Vasile
Altă doică:  Ileana Iurciuc
Glauce:  Angela Tanko
Absistus:  Şerban Borda
Fotograful:  Alexandru Rusu
Corul:  Mirela Niţă Lupu, Mona Erhan, Simona Nica, Igor Lungu, Pavel Sîrghi, Sorin Ciofu, Richard Balint şi Oana Cernea,  Anca Turcuţ,  Levente Movik
Copiii:  Igor Lungu jr., Patrik Csokmai, Denise Szabo 

Regia artistică:  Ion Sapdaru
Scenografia:  Vioara Bara 
Asistent regie:  Alexandru Rusu 
Coregrafia:  Victoria Bucun 
Sculpturi:  Iulian Anghel

Regia tehnică:  Florin Popescu
Sufleor:  Florenţa Szabo
Lumini:  Iosif Balogh, Sorin Precup,  László Attila Oláh
Sonorizare:  Sorin Domide

Data premierei:  15 martie 2001

×

TOP