Neagu, Mariana

Print
Details
Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă

Actriţă

Data şi locul naşterii: 13.01.1949, Maia, judeţul Ilfov

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1975, clasa prof.Sanda Manu

Este la Teatrul de Stat din Oradea din anul 1975. A venit împreună cu trei colegi de an: Ileana Iurciuc, Mircea Constantinescu şi Radu Vaida. De la început, conducerea le-a oferit şansa unui debut consistent – în spectacolul „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Ei i-a revenit, conform cu prezenţa ei (tânără, înaltă, subţire, frumoasă, cu reale disponibilităţi atât pentru dramă cât şi comedie) rolul Monei. Au urmat numeroase roluri principale în spectacole valoroase, cum ar fi: Rosetta – „Fântâna Trevi”  de G.L.Bernini, Soţia – „Rechizitoriul” de Keskin Yîldîrîm, Tinca III şi Anca – „Casa evantai” de Marin Sorescu, Enea – „Porunca a şaptea” de Dario Fo, Valea – „Aventuriera” de Emil Braghinski, etc., toate sub bagheta regizorală a lui Sergiu Savin. În revista „Familia”, Dumitru Chirilă scria că „Fântâna Trevi” este o certă izbândă artistică”, iar  Mariana Neagu „o  temperamentală Rosetta”. În rolul dificil din „Casa evantai”, Mariana Neagu a dovedit o bună înţelegere a ingenioasei piese (dramă/comedie) soresciene, integrându-se cu succes trupei.

În regia lui Alexandru Colpacci, a creat câteva roluri excepţionale. Să amintim în treacăt Totina („Astă-seară se improvizează” de Luigi Pirandello), Marusea („Spre stele” de Leonid Andreev), Uliana şi Ţarina  („Ţarul Ivan îşi schimbă meseria” de Mihail Bulgakov), Femeia („Diogene câinele” de Dumitru Solomon). Premiat pentru omogenitatea trupei, spectacolul „Astă-seară se improvizează”, primeşte laude perntru toţi interpreţii, iar Mariana Neagu a fost o Totină plină de mister.

După rolul Monei, Szombati Gille Otto a distribuit-o între altele în rolul plin de poezie şi el, al Danei („Şi vor veni nopţi de dragoste...” de Rodica Padina) sau în al temperamentalei Primăriţe din „Interviu” de Ecaterina Orpiu.

A distribuit-o şi Alexandru Darie, în spectacolul „Zece hohote de râs” de Tudor Popescu  (o Ortansa în care îmbina savant râsul cu plânsul), Anca Bradu în Martina (personaj complex din „Cimitirul păsărilor” de Antonio Gala) sau în veselul Tândală („Sânziana şi Pepelea” de V.Alecsandri).

În regia lui Victor Ioan Frunză a creat un personaj fermecător: Varia din „A optsprezecea cămilă” de Samuil Alioşin, avându-i alături pe maestrul Octavian Cotescu, fostul ei profesor. Cronicarii au remarcat „momente fericite ale carierei” tuturor celorlalţi interpreţi.

Împrerună cu alt profesor, de data aceasta Ion Cojar, a făcut un rol admirabil, cel al Sarmisegetuzei („Titanic vals” de Tudor Muşatescu), iar cu Dan Alecsandrescu a colaborat la elaborarea unui rol frumos şi bine construit, cel al Fetei din spectacolul „Bătrânul” de Maxim Gorki („o evoluţie remarcabilă” – a scris presa). „O răsfăţată a scenei” – spunea cineva despre Mariana Neagu, care a jucat numeroase roluri, atât în drame, cât şi în comedii. Are, desigur, nostalgia unpor roluri râvnete de orice actriţă, cum este Stephane (jucat în film de Ingrid Bergman)  din „Floare de cactus” de Barillet şi Grédy, Ines din specatolul „Uşi închise” de Jean-Paul Sartre sau La Poncia din „Casa Bernardei Alba” de F.G.Lorca.

În anii din urmă, a jucat şi în spectacolul lui Mihai Măniuţiu („Electra”), pe ea interesând-o întotdeauna calitatea şi valoarea regizorală, indiferent de dimensiunea rolului ei. „Mie îmi place să colaborez cu regizorul – spune într-un interviu –, caut să înţeleg ce vrea, nu merg orbeşte”. „Oricum, ideile lui, dacă ştie ce vrea, adaugă mult propiilor mele gânduri”.

Dar unul din rolurile ce pot părea minore, i-a adus enorme satisfacţii umane şi artistice şi mulţi prieteni, începând chiar cu autorul Nelu Ionescu. Este vorba de „Cum s-a întâmplat de-a rămas Catinca fată bătrână”, spectacol pus în scenă, cu netăgăduit fler artistic, de Eugen Ţugulea. „Un spectacol cu prelung succes la public – scrie Dumitru Chirilă – jucat multe stagiuni la rând, un spectacol sentimental, în care Mariana Neagu a realizat unul din succesele certe ale carierei sale.”

Incredibil ce repede trec anii! Mariana Neagu s-a pensionat mult înainte de vreme. Credem că, după cum arată, încă frumoasă, în plină maturitate! – i s-ar fi potrivit câteva din marile roluri din drama clasică sau modernă. Fie şi numai cele cehoviene, Arkadina sau Ranevskaia. Dar...

(Prezentare de Elisabeta Pop)

Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea