díszlettervező festő

Születési idő és hely: 1929.04.21.

Tanulmányok: "Nicolae Grigorescu" Képzőművészeti Intézet, Bukarest, 1958

Tatiana Manolescu Uleu 1961-ben érkezett Nagyváradra férjével, Octavian Uleu színésszel, és nyugdíjba vonulásáig itt is maradt. Díszleteket és jelmezeket tervezett, néhány előadáshoz pedig csak a jelmezeket, viszonylag kevés előadáshoz, ha az évadok számát összehasonlítjuk, ami azt jelenti, hogy néhány kivételtől eltekintve évadonként körülbelül két előadást szerződtetett, azaz a pozíció által előírt normát. Fontos azonban megjegyezni, hogy a színház mindig is megfelelő számú díszlettervezővel rendelkezett (Nagy Sándor, Eliza Popescu, Maria Haţeganu, Bíró I.Géza, Vioara Bara, emellett nem volt hiány rangos munkatársakból sem – Romulus Peneş, Tody Constantinescu, François Pamfil, Ştefan Hablinski, Paul Bortnovski, Vladimir Popov, Dan Jitianu stb.). De mivel nemcsak az előadások száma fontos, hanem a művek értéke is, megjegyezünk egy vitathatatlan tényt: azok az előadások, amelyeken kreatív rendezőkkel működött együtt, akikkel a színpadi metafora törékeny terepén találkozott, figyelemre méltó eredményeket hoztak.

Aşa s-au petrecut lucrurile cu spectacolele „Diogene câinele”(de Dumitru Solomon), „Aceşti îngeri trişti” (de D.R.Popescu), „Regle gol” (de Evgheni Şvarţ), „Emigranţii” (de Slawomir Mrožek), „Bomba zilei” (de Ben Hecht şi Charles McArthur) – cu Alexandru Colpacci, „Dictatorul” (de Al.Kiriţescu) – cu Sergiu Savin, „Act veneţian” (de Camil Petrescu), „Tartuffe”(de Molière) şi „Interesul general” (de Aurel Baranga) – cu Marietta Sadova, „Casa cu două intrări” (de Calderón de la Barca), „Moartea ultimului golan” (de Virgil Stoenescu) – cu Nicoleta Toia, sau „Occisio Gregorii…” – cu Ion Olteanu. Acestora li se adaugă crearea unor adevărate spaţii poetice de poezie din recitalurile din cadrul caffé-thêâtre, sau a sălii Studio (spectacolul Bacovia – „Aud materia plângând” – susţinut de actorul Octavian Uleu, spectacolul Eminescu sau Horváth Imre).

Încă de la început, Tatianei Manolescu Ulei i s-a încredinţat scenografia unui spectacol greu: „Inspectorul de poliţie” de J.B.Priestley, prilej cu care a dovedit pricepere, atât ca relaţie cu regizorul şi actorii, cât şi cu atelierele. I-a folosit, probabil, pentru început, colaborarea cu Dorel Urlăţeanu, un artist cu şcoală teatrală solidă. Cu el a mai lucrat apoi şi la spectacolul „Cred în tine” de V.Korostîliov.

Cu Ion Deloreanu a colaborat, de asemenea, bine. Scenografia spectacolului  „Luceafărul” (de B.Şt.Delavrancea) – cu decor extrem de sugestiv, de o modernitate conţinută, neostentativă, costume elegant stilizate; Florian Potra nota reuşita unui spectacol cu una din piesele despre care s-a scris că nu este „scenică”, observând în treacăt că „numai teatrele care se cred mici se micşorează”. Era primul succes important după succesele semnate de Radu Penciulescu şi Valeriu Moisescu, marca şi începutul seriei unui ciclu istoric, ne referim apoi la poezia spectacolului artistic „Veac de iarnă” (de Ion Omescu) şi la excepţionalul decor, de o simplitate sugestivă, a spectacolului multpremiat „Occisio Gregorii…”, un autentic fapt de cultură.

Pentru spectacole ca „Surorile Boga” (de Horia Lovinescu), „O mişcare greşită” (de Virgil Stoenescu) sau „Opinia publică” (de Aurel Baranga) ea a creat spaţii de joc atent gândite, sugestive, iar costumele au fost alese cu grijă, definind caracterele personajelor.

Spectacolele semnate împreună cu maestra profesoară Marietta Sadova poartă amprenta rafinamentului specific şcolii remarcabile teatrale interbelice: Veneţia – „ce încă nu-şi epuizase gloria de altădată” („Act veneţian” de Camil Petrescu), un univers cosmic burghez stilizat cu rafinament („Tartuffe” de Molière), un spaţiu ticăloşit, îmbibat de ipocrizie, cu oameni îmbrăcaţi „normal” şi comportându-se firesc, ca să poată păcăli mai uşor („Interesul general” de Aurel Baranga). Despre decorul „Casei cu două intrări” (prezentat cu succes şi la Debreţin), cronicarul scrie că „a contribuit, fiind simplu, alcătuit din elemente mobile”, la succesul de public. Jocul vioi, temperamental al actorilor (costumele au avut hazul lor) a fost apreciat, de asemenea, de cronicari şi de public.

Cu spectacolul „Regele gol” (de Evgheni Şvarţ), „Aceşti îngeri trişti” şi „Balconul” (de D.R.Popescu), scenografa a cules numeroasoe aprecieri, cronicile remarcând subtilitatea creatorilor, dar şi unitatea lor de vederi, metafora scenică făcând posibilă înţelegerea limbajului esopic abuziv, prezent în toate spectacolele lui Colpacci.

Însoţindu-l pe Sergiu Savin în universul ciudat al „Dictatorului” (de Al.Kiriţescu), ea a semnat un decor superb şi costume de un mare rafinament, purtate cu distincţie de actriţele Alla Tăutu şi Simona Cosntantinescu.

Umorul şi absenţa imaginilor şocante, ostentativ realiste, au făcut ca decorurile şi costumele unor spectacole ca „Muşcata din fereastră” (de V.I.Popa), „Joc dublu” (de Robert Thomas) sau „Încurcă-lume” (de A.de Herz) să fie receptate exact cum a dorit regizorul.

Lucrările Tatianei Manolescu Uleu au purtat mereu amprenta culturii,  a bunului gust şi a rafinamentului unei şcoli serioase de pictură.

(Elisabeta Pop előadása)

Művészeti lap – Nagyváradi Állami Színház

• Scenografia la INSPECTORUL DE POLIŢIE de J.B.Priestley, 1961, r.Dorel Urlăţeanu
• Scenografia la CRED ÎN TINE de Vadim Korostîliov, 1962, r.Dorel Urlăţeanu
• Scenografia la SEMICENTENAR CARAGIALE, 1962, r.Ion Deloreanu
• Scenografia la MĂRIA-SA BĂRBATUL de Fehér Klára, 1962, r.Corneliu Zdrehuş
• Scenografia la LUCEAFĂRUL de B.Şt.Delavrancea, 1963, r.Ion Deloreanu
• Scenografia la SURORILE BOGA de Horia Lovinescu, 1964, r.Ion Deloreanu
• Scenografia la O MIŞCARE GREŞITĂ de Virgil Stoenescu, 1965, r.Ion Deloreanu
• Díszletrajz a JUPITER HAS FUN című darabhoz, rendezte: AJCronin, 1966
• Scenografia la ACT VENEŢIAN de Camil Petrescu, 1967, r.Marietta Sadova
• Scenografia la VEAC DE IARNĂ de Ion Omescu, 1967, r.Ion Deloreanu
• Scenografia la OPINIA PUBLICĂ  de Aurel Baranga, 1968, r.Ion Deloreanu
• Scenografia la TARTUFFE de Molière, 1968, r.Marietta Sadova
• Scenografia la CEZAR, MĂSCĂRICIUL PIRAŢILOR de D.R.Popescu, 1968, r.Ion Deloreanu
• Scenografia la CEZAR ŞI CLEOPATRA de G.B.Shaw, 1969, r.N.Al.Toscani
• Scenografia la RECITAL MIHAI EMINESCU, 1969, r.Vasile Pop
• Scenografia la  CERC VICIOS (Spectacol-coupé) de Teodor Mazilu, 1970, r.Ion Mâinea
• Scenografia la CASA CU DOUĂ INTRĂRI de Calderón de la Barca, 1970, r.Nicoleta Toia
• Scenografia la MOARTEA ULTIMULUI GOLAN de Virgil Stoenescu, 1970, r.Nicoleta Toia
• Scenografia la INTERESUL GENERAL de Aurel Baranga, 1971, r.Marietta Sadova
• Scenografia la PROCESUL ADAM ŞI EVA de Rudi Strahl, 1972, r.Szombati Gille Otto
• Scenografia la REGELE GOL de Evgheni Şvarţ, 1972, r.Alexandru Colpacci
• Scenografia la ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI de D.R.Popescu, 1973, r.Alexandru Colpacci
• Scenografia MUŞCATA DIN FEREASTRĂ de V.I.Popa, 1973, r.Szombati Gille Otto
• Scenografia la A ŞASEA PUTERE de Vincenzo di Mattia, 1974, r.Alexandru Colpacci
• Scenografia la AUD MATERIA PLÂNGÂND, 1974,  r.Octavian Uleu
• Decor la DICTATORUL de Al.Kiriţescu, 1975, r.Sergiu Savin
• Scenografia la POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare, 1975, r.Alexandru Colpacci
• Scenografia la TOT MAI CITESC MĂIASTRA-ŢI CARTE, 1975, r.Alexandru Colpacci
• Scenografia la BOMBA ZILEI de Ben Hecht şi Charles McArthur, 1976, r.Szombati Gille Otto
• Scenografia la BALCONUL de D.R.Popescu, 1976, r.Alexandru Colpacci
• Tatiana Manolescu-Uleu Scenografia la POEŢII ŞI UNIREA (SPECTACOL ANIVERSAR) după un scenariu de Elisabeta Pop, 1976, r.Sergiu Savin
• Scenografia la RECITAL OMAGIAL HORVÁTH IMRE, 1976, r.Szombati Gille Otto
• Scenografia la PRIMĂVARĂ FIERBINTE după un scenariu de Bokor Andrei, 1977, r.Szombati Gille Otto
• Scenografia la EMIGRANŢII de Slavomir Mrožek, 1977, r.Alexandru Colpacci
• Scenografia la OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE  EXPRESSA, 1978, r.Ion Olteanu
• Scenografie la  ÎNCURCĂ-LUME de A. de Herz, 1978, r.Farkas Ştefan şi Ion Mâinea
• Scenografia la MICII FARISEI de Dimitris Psatas, 1978, r.Szombati Gille Otto
• Scenografia la FANTOMA CU BRETELE de Mircea Bereş, 1979, r.Mircea Cornişteanu
• Costume la MOBILĂ ŞI DURERE de Teodor Mazilu, 1979, r.Mircea Cornişteanu
• Scenografia la CUM  S-A FĂCUT DE-A RĂMAS CATINCA FATĂ BĂTRÂNĂ de Nelu Ionescu, 1980, r.Eugen Ţugulea
• Scenografia la DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBATULUI MATUR de Tudor Popescu, 1980, r.Mihai Lungeanu
• Costume la DIOGENE CÂINELE de Dumitru Solomon, 1980, r.Alexandru Colpacci
• Scenografia la OSTATECUL Z de Jozef Hen, 1981, r. Tadeusz Pliszkiewicz
• Scenografia la JOC DUBLU de Robert Thomas, 1981, r.Szombati Gille Otto