Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Dramă în patru acte de Mihail Davidoglu

Piesă de factură istorică, „Horia” realizează o retrospectivă ordonată, cronologică, a evenimentelor din timpul Răscoalei țărănești din 1784, din Transilvania. Prin detalii aparent întâmplătoare și descrieri din care nu lipsește un pronunțat element poetic, se conturează condițiile de oprimare îngrozitoare în care trăiau iobagii români sub dubla stăpânire a nobililor și a Imperiului Austriac. Exploatarea extremă, pedepsele crude și arbitrare, crimele fără număr ale nobililor, îi fac pe țărani să caute soluții pentru a-și păstra demnitatea și pentru a-și câștiga drepturile cuvenite. La început, Horia încearcă să obțină pe cale pașnică aceste drepturi, având mai multe întrevederi particulare cu Împăratul Iosif al II-lea al Austriei, el însuși o figură singulară la curtea vieneză, prin simpatia arătată mișcărilor luminate ale vremii. În continuare, cu deosebită acuratețe istorică, acțiunea piesei redă momentele-cheie ale răscoalei, pe care Horia o pregătește cu migală și cu spirit de strateg, insistând să fie ridicat grosul satelor din toate părțile Ardealului. Deși Horia prevede că cel mai bun moment pentru izbucnirea răscoalei ar fi primăvara anului 1785, căpeteniile sale pornesc mișcarea mai devreme, înainte de a fi suficient pregătită, în noiembrie 1784. La început, entuziasmul țăranilor nu cunoaște limite și soarta pare a le fi favorabilă. Tot mai mulți iobagi se alătură oștilor răsculate și tot mai multe curți nobiliare sunt atacate și distruse. Cloșca, însă, mai împăciuitor, e gata să cadă la învoială cu domnii care promit, ipocrit, să se convertească la religia ortodoxă și să nu îi mai asuprească pe țărani. În același timp, un

pedagog de la Curtea Șpanului Intze îi avertizează pe iobagi că, deși Împăratul le-a promis sprijin, mai aproape de inima lui e tot seniorul. Fapt care se dovedește cum nu se poate mai adevărat, când Transilvania e invadată pe toate drumurile de armatele împărătești trimise ca să înăbușe răscoala. Și clerul este mobilizat împotriva răsculaților, episcopii și preoții amenințându-i pe țărani cu afurisenia dacă se alătură oștii lui Horia. În cele din urmă, fără a-l consulta pe Horia, Cloșca face o învoială cu mai-marele cătanelor împărătești, iar acesta e începutul sfârșitului: oamenii pleacă la casele lor, iar tabăra lui Horia, singura care încearcă în zadar să mai reziste asaltului, e împresurată și învinsă.

Ultima scenă a piesei, înfățișându-l pe Horia în închisoare, înaintea execuției, aruncă o lumină optimistă asupra viitorului țăranilor transilvăneni: conducătorul răscoalei știe că adevărul său nu moare odată cu el, căci cine a simțit gustul libertății nu-l mai uită. El are convingerea că nu peste mult, dreptatea va coborî pe pământ, ceea ce plasează revolta țăranilor pentru drepturi sociale printre mișcările național-revoluționare în spiritul marilor curente ale vremii.

Distribuţia:

Horia:  Vasile Constantinescu
Cloşca:  Nicolae Toma
Crişan:  Liviu Mărtinuş
David Mărian:  Eugen Ţugulea
Gheorghe Marcul:  Valentin Avrigeanu
Iacob Todea:  Constantin Simionescu
Cimpoieşul:  Grig Schiţcu
Ionuţ:  Ion Martin
Unoki:  Ioan Pater
Vizitiul:  Borsos Barna 
Femeia potcovarului:  Lili Mihăilescu Vladimir
Împăratul Iosif al II-lea:   Dorel Urlăţeanu
Contele Iankovitz:  Mişu Vladimir
Contele Csiszár:  Ilie Iliescu
Secretarul; Marcel Segărceanu
Eszterházi:  Gróf  Ladislau
Kaunitz:  Rádai Imre
Pedagogul:  Valeriu Grama
Şpanul Incze:  George Pintilescu
Contele Balia:  Boris Petroff
Pictorul:  Ion Abrudan
Vornicul Uibariu:  Octavian Uleu
Gligore Micula:  Jean Săndulescu
Calfa:  Ion Abrudan
Solgabirăul:  Battyán Kálmán
Maria Paven:  Anca Miere Chirilă
Floarea:  Olga Sîrbul, Ana Popa
Marina:  Doina Ioja, Alla Tăutu
Văduva:  Maud Mary
O femeie:  Doina Urlăţeanu
O altă femeie:  Simona Constantinescu 

Regia artistică:  Ion Deloreanu
Decor:  Nagy Alexandru
Costume:  Eliza Popescu
Regia tehnică:  Dalma Simionescu
Sufleor:  Sofica Spoială
Lumini:  Alexandru Tóth
Ilustraţia muzicală şi sonorizarea:  Dorel Olea

Data premierei:  14 noiembrie 1964

×

TOP