Folosim cookie-uri | We use cookies
×

Spectacole

Şase femei se lasă seduse de mirajul unei vieţi mai bune în străinătate şi participă la un casting susţinut de o prestigioasă firmă japoneză, care oferă slujbe atractive în domeniul showbiz-ului. Sunt invitate toate femeile talentate, înzestrate cu aptitudini artistice, mai ales pentru dans şi interpretare vocală. Ceea ce nu precizează anunțul din ziar este faptul că sunt eligibile doar femeile tinere şi fără niciun fel de obligaţie... Cele care nu corespund acestor cerinţe nu au şanse de reuşită.

Prin urmare, încercarea celor şase femei de a evada, de a lăsa în urmă sărăcia şi nefericirea conjugală la care au fost condamnate de o lume aflată în paragină se dovedeşte a fi oarecum zadarnică. Cu atât mai mult cu cât o parte dintre ele nici măcar nu înţeleg ce presupune domeniul în care vor lucra.

Dar speranţa moare întotdeauna ultima...

Poveştile nemuritoare ale lui Ion Creangă au luminat copilăria multor generaţii. „Ivan Turbincă” face parte din seria celor mai cunoscute şi iubite poveşti, o îmbinare de satiră şi umor, care poate încânta depotrivă copii, părinţi şi bunici. Istoriseşte povestea unui ostaş rus trimis la vatră, care se hotărăşte să pornească în lume, având la el doar puţinul ce i s-a oferit după eliberare. Călătoria sa, însă, va fi una prielnică, deoarece lucrurile iau o tunură neobişnuită: dovedind că are un suflet bun, Dumnezeu îi îndeplineşte, drept răsplată, dorinţa de a-i blagoslovi turbinca, ca să poată intra în ea orice va porunci Ivan. Văzându-se cu turbinca fermecată, îşi ia nasul la purtare şi face felurite năzdrăvenii, pentru că „dacă-i dai nas lui Ivan, se urcă pe divan”, dar acestea îi pricinuiesc lui Dumnezeu supărare. Drept urmare este pedepsit pe măsura purtării sale nesăbuite.

Un spectacol inedit, în regia lui Daniel Vulcu.

Spectacolul este o poveste foarte simplă. O poveste despre dragoste: dragostea dintre un băiat și o fată, dragostea față de semeni, dragostea față de animale...

O poveste despre chinurile alegerii și despre spiritul de sacrificiu. O poveste cu oameni, animele și chiar și îngeri. Cu râs, cu plâns... un amestec de comedie, dramă și lirism. Ca și în viață, toate aceste trei elemente merg mână-n mână.

O întâlnire amicală între o tânără soție și un individ… afectuos încinge situația în familia unui mafiot din Chicago. Iar Ketty (Alina Leonte) nu vrea să dezvăluie nici în ruptul capului cu cine a ieșit la prânz, fapt pentru care William (Răzvan Vicoveanu) decide să plece într-o îndelungată călătorie de afaceri, pentru a se distanța de așa-zisa infidelitate a soției.

În tot acest timp, Ketty, ajutată de prietenul Jimmy (Petre Ghimbășan) și soția Maggie (Angela Tanko), pune la cale un plan cu care-l va recuceri pe soțul plin de îndoieli – va adopta un copil, pretinzând că-i al lor, căci el își dorea de multă vreme un urmaș. Ce va ieși din toată această încurcătură… descoperiți dacă veniți să vedeți spectacolul NAPOLEON ERA… FATĂ!

„E o farsă, o piesă scrisă după regulile comediei, cu quiproquo-uri, cu încurcături, cu răsturnări de situație, e adaptată de un mare om de teatru cu știința scenei și a jocului actorului. Din punctul acesta de vedere avem o garanție, o certitudine.” (Andrei Mihalache)

Textul lui Georg Büchner, LEONCE ȘI LENA, spune povestea a doi prinţi, prinţul Leonce din Regatul Popo şi prinţesa Lena din Regatul Pipi. Căsătoria aranjată dintre cei doi urmează să aibă loc iar ambii decid în mod separat să scape de acest aranjament. Totuşi, nu reuşesc să fugă unul de celălalt, întâlnindu-se întâmplător fără să se recunoască şi îndrăgostindu-se. Cei doi decid să le joace o farsă părinţilor şi se întorc în Regatul Popo  pentru a se căsători. Costumaţi în ei  înşişi, realizează că, de fapt, soarta le-a luat-o înainte şi că au îndeplinit chiar dorinţa părinţilor lor.

Această poveste complexă despre putere şi obedienţă, iubire şi politică, pusă în scenă de Teatrul Regina Maria, marchează 200 de ani de la naşterea autorului, Georg Büchner. Este un spectacol muzical cu melodii interpretate live de către o mini-orchestră; toate personajele din Regatele Popo, respectiv Pipi cântă și dansează pe ritmurile muzicii originale, rodul talentatei artiste Ada Milea; echipa de creație a spectacolului este una de excepție: regia și scenariul poartă semnătura lui Mihai Măniuțiu, coregrafia este realizată de Vava Ștefănescu iar de decoruri și costume s-a ocupat Adrian Damian.

Publicat în 1962, celebrul roman al scriitorului american Ken Kesey a cunoscut o popularitate fantastică pe-ntreg mapamondul, stând la baza filmului recompensat cu 5 premii Oscar (1975, în regia lui Milos Forman, cu Jack Nicholson) şi a piesei de pe Broadway, în adaptarea lui Dale Wasserman.

Randle Patrick McMurphy, un infractor recidivist ce are de ispășit o pedeapsă scurtă în închisoare, este transferat într-un spital de boli mintale, pentru a fi testat (sperând astfel să evite închisoarea și să-și petreacă restul pedepsei într-un mediu mult mai prielnic). Este cunoscut ca un tip cu multe antecedente și certuri cu oamenii legii, însă nu dă niciun semn de vreo boală mintală.

În spital, McMurphy are de-a face cu Sora Șefă Ratched, o persoană aparent calmă și binevoitoare ce se dovedește a fi un adevărat tiran. Aceasta își supune pacienții la nenumărate umilințe prin terapiile de grup pe care le organizează. McMurphy află că majoritatea pacienților se tem de Sora Ratched și că încearcă mai mult să nu greșească în fața acesteia decât să se însănătoșească. McMurphy se împrietenește cu pacienții Billy Bibbit – un tânăr cu probleme, “Șeful” Bromden – un indian tăcut și înalt de 2 m, Charles Cheswick, Martini și Dale Harding – un pacient foarte bine educat. Crezut de toți pacienții și membrii spitalului ca fiind surdo-mut, Șeful este ignorat de toată lumea însă este respectat datorită staturii sale impresionante.

La început McMurphy îi pune la încercare răbdarea Sorei Ratched pentru a se amuza încercând de fapt să o facă pe aceasta să-și piardă autoritatea față de el și de restul pacienților. Ratched refuză ca McMurphy să fie transferat la alt spital fiind convinsă că se poate descurca cu el. McMurphy joacă poker și face pariuri cu ceilalți pacienți amuzându-i totodată prin felul său de a fi.

Scripcarul pe acoperiş este un spectacol fără vârstă, un muzical clasic, care a fost jucat pe Broadway din 1964, rămânând unul dintre cele mai longevive spectacole pe această scenă (în prezent este al 16-lea cel mai jucat spectacol de Broadway din istorie, şi primul muzical care a depăşit 3000 de reprezentaţii). Ecranizarea Scripcarului pe acoperiş a contribuit la popularitatea acestuia, care a devenit astăzi un reper cultural nu numai pentru comunitatea evreiască, ci pentru întreaga lume prin mesajul său umanitar universal.

Scripcarul pe acoperiş este o producţie monumentală, cu decoruri impunătoare, o distribuţie mare care necesită voci bune, coregrafie complexă, orchestră live şi costume autentice.

Plasat pe la începuturile secolului XX într-o perioadă de suferinţă a comunităţii evreieşti din Rusia Imperială, pogromul ameninţă să destabilizeze valorile culturale şi religioase iudaice. Viaţa lipsită de pretenţii a unui sătean evreu, capul unei familii simple din Anatevka, stă din acest motiv într-un echilibru la fel de precar ca al unui scripcar pe acoperiş, străduindu-se să păstreze echilibrul vital dar şi armonia. Istoria se face simţită în cele mai adânci unghere ale acestui sătuc neplasat într-o geografie reală, dar care spune cu sensibilitate şi umor, din păcate o poveste a cărui realism ne cutremură şi astăzi.

Acţiunea se petrece în orăşelul italian Ancona, într-o veche piaţetă, unde apropierea dintre case şi vulcanicul sânge latin fac imposibile păstrarea secretelor.

Cel mai important om din oraş este bogătaşul Tomao Nicomaco, un Don Juan văduv, aflat la ultima tinereţe. El are o fată, Lucia, bâlbâită şi mioapă pe care doreşte să o mărite cu Giovanni, proprietarul unei cafenele din apropiere. În vecinătatea lor mai locuieşte şi Agnese, patroana unui motel, fosta iubită a lui Don Tomao, o femeie care ştie tot şi spune tot. Aceleaşi "calităţi" le are şi Dorina-menajera, amanta lui Don Tomao. Dar inima tinerei Lucia este subjugată de către Luigi, un cântăreţ ambulant, îndrăgostit şi el la rândul lui de Lucia. Planul lui Don Tomao de a-şi mărita fata cu Giovani cunoaşte o întorsătură neaşteptată odată cu venirea lui Lucrezio, student audient, fost marinar, suferind din dragoste şi cu gânduri sinucigaşe. Victoria se alătură grupului colorat din Ancona, o tânără moldoveancă cu puţine cunoştinţe de limba italiană, cu suflet mare şi viitoare mamă. Tatăl copilului ei este Giovani. Răsturnare de situaţii când cea care era considerată moartă, Drucilla, iubita lui Lucrezio, se reîntoarce în orăşelul natal. Iubirea lor renaşte, Giovani se eliberează de promisiunea unei căsătorii cu Lucia, aceasta din urmă nu se mai bâlbâie în prezenţa lui Luigi, iar Don Tomao, îndrăgostit de Victoria, află că aceasta îi este fiică.

Una dintre cele mai cunoscute şi iubite poveşti de către copii, „Vrăjitorul din Oz” a reuşit să seducă generaţii întregi de copii de-a lungul timpului. Scris la începutul secolului, mai precis în 1900, „Vrăjitorul din Oz” a devenit cu timpul o poveste nemuritoare, fiind considerat, de altfel, primul basm american modern. Peripeţiile lui Dorothy - o fetiţă din Kansas, aruncată de o tornadă pe meleaguri necunoscute - sunt faimoase în întreaga lume, cunoscând numeroase dramatizari şi ecranizări. Deşi au trecut mai mult de 100 de ani de la lansarea acestei cărţi, copiii din întreaga lume sunt încă fascinaţi de minunata lume a lui Oz.

O savuroasă comedie a încurcăturilor, „Şi miniştrii calcă strâmb” desfăşoară într-un ritm dramatic extrem de susţinut o sumedenie de probleme care rezultă din aventurile amoroase ale personajelor principale. Un ministru, mâna dreaptă a premierului întârzie de la o şedinţă de guvern în care se va discuta bugetul, pentru o aventură cu secretara opoziţiei, într-o cameră de hotel. Apariţiile succesive ale soţiei ministrului, ale secretarului, ale soţului amantei, ale infirmierei, revenirile chelnerului şi ale directorului hotelului înnebuniţi de agitaţia şi gesturile echivoce ale locuitorilor camerei, culminează cu apariţia unui Mort care nu este atât de ţeapăn pe cât pare. Evenimentele capătă dimensiuni tragi-comice, râsul ne pufneşte la aproape fiecare replică, iar în final asistăm chiar şi la o nuntă desfăşurată în registrul burlesc cel mai desăvârşit.

×

TOP