Stagiunea 1970-1971
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Dramă în trei acte de I.D.Sîrbu
„Arca bunei speranţe” întreprinde, în termenii arhetipali ai parabolei convertite în expresie teatrală, o meditaţie asupra destinului omenirii, aflate pe arca simbolică a propriei sale istorii. Corabia lui Noe pluteşte singură, pierdură în hula şi în noaptea fără margini.Legenda biblică devine pretext pentru a înfăţişa mobilurile profunde care pun în mişcare energiile istoriei: lupta eternă dintre speranţa în viitor şi forţele întunericului, ale orgoliului, setea de dominaţie, disperarea neputincioasă. Personajele piesei reprezintă câte una din taberele aflate în conflict. Sem este forţa obscură, elementară, întemeiată pe principiul dreptului celui mai puternic; Ham întruchipează dezumanizarea acelei părţi a ştiinţei moderne al cărei scop nu este fericirea omenirii, ci supremaţia asupra universului; Jafet, fratele cel mai mic caută un semn pozitiv, o legătură cu umanitatea, o lume posibilă. Apariţia femeii Ara, investită cu virtuţile născătoarei de umanitate, stârneşte vrajbă, iscă patimi şi ambiţii latente până atunci. În cele din urmă, Noe şi perechea lui, Bătrâna, se sting, cei doi fraţi ai ambiţiilor deşarte pier şi ei, rămânând numai Ara şi Jafet, întruchipând speranţa într-o lume viitoare. Încărcatura filozofică a piesei sugerează că frumuseţea, înţelepciunea, omenia, iubirea sunt valori care există şi rămân pentru a germina mai departe în spaţiul dat al corăbiei ce simbolizează lumea.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Baladă de Silvia Andreescu şi Theodor Mănescu
„Balada” dramatică a Silviei Andreescu şi a lui Theodor Mănescu este o piesă despre lupta ilegală a comuniştilor care pune în antiteză, cel puţin aparent, două personaje: o ordonanţă şi colonelul-magistrat pe care trebuie să îl predea viu şi nevătămat în mâinile tovarăşilor. Ordonanţa este un vechi luptător comunist, iar colonelul suferă de toate tarele militarului burghez, în spatele cărora se ascund, de fapt, merite în lupta antifascistă, pe care puţini le cunosc. În ajunul zilei de 23
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Comedie de Bertolt Brecht
Traducerea: Mariana Şora şi Mircea Şeptilici
Convingerea de la care porneşte piesa „Dispariţia lui Galy Gay. Un om = un om” este că personalitatea umană poate fi demontată şi reasamblată înapoi ca o maşină, fără ca prin aceasta omul să piardă ceva. Ni se propune, aşadar, o experienţă ciudată, prin care docherul blând şi inofensiv Galy Gay va fi transformat în soldatul Jeraiah Jip. Într-o seară ca toate celelalte în India, Galy Gay pleacă de acasă cu gândul să cumpere un peşte pentru nevoile casnice. El întâlneşte trei soldaţi englezi care, pentru a nu fi sancţionaţi, îi cer să participe alături de ei la apelul de seară, în locul unui camarad dispărut. Reticent la început, Galy Gay acceptă, fiind incapabil de a spune NU. Aventura sa devine astfel o consecinţă mai întâi a naivităţii, apoi a neputinţei, căci odată intrat în postura soldatului Jip şi răspunzând „prezent” la apel, eul lui anterior încetează să mai existe. El îşi va schimba treptat caracterul şi personalitatea, trecând prin momente de violenţă extremă, fiind confruntat chiar cu plutonul de execuţie. Bărbatul paşnic de la început, dezarmant de docil, va ucide în final oameni nevinovaţi, în timpul asaltului unei fortăreţe. Astfel, piesa pare să sugereze că în economia alcătuirii lumii, oamenii cu personalităţile lor sunt interschimbabili.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Spectacol-coupé de trei comedii într-un act
Adaptarea: Emanoil Enghel
Într-un orășel anonim de provincie, tânăra Olimpia este membră ferventă a unor cercuri progresiste ce militează pentru emanciparea femeii. Unchiul ei, Târgovișteanu, nu înțelege această implicare a fetei în activități care le fac pe femei să neglijeze treburile casei și alte atribuțiuni tipic feminine. De aceea, el cere sfatul doctorului Ursulescu, care îi indică drept remediu al acestei stranii maladii, căsătoria. Olimpia însă nici nu vrea să audă de așa ceva și nu se arată interesată de niciun pretendent… până la apariția lui Marin, care promite să o combată la adunarea societății feministe care are loc chiar la ea acasă. La apariția lui Marin la
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Farsă atroce în două părţi de Aurel Baranga
Premieră absolută
Piesă plină de fervoare şi vivacitate, „Interesul general” ia în obiectivul satirei organizarea dintr-un minister. Din piesă transpare îndemnul la responsabilitatea civică, pe care trebuie să şi-o asume cei care au primit încrederea poporului şi sunt numiţi în funcţii înalte. Implicit, piesa se transformă într-un rechizitoriu adresat demagogiei, birocraţiei stupide, servilismului jenant, parvenirii clădite pe practici reprobabile. Modalitatea dramatică folosită este cea a ateatrului în teatru, iar rezolvarea finală evită happy-end-ul superficial şi concluziile moralizatoare.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Comedie în trei acte de Virgil Stoenescu
„Nu cunosc nimic mai tulburător, mai contradictoriu, mai incert şi mai insolit decît ființa în continuă frămîntare a omului tînăr. Ard într-însul mii de întrebări, de visuri şi ambiții grandioase. Clocotesc într-însul imense energii potenţate, care stau gata să explodeze în isprăvi prometeice, unice, uluitoare — uneori deconcertante, alteori reprobabile — dar întotdeauna înnobilate de prețul uriaş aruncat — cu o inconştientă generozitate — de către acest tînăr în balanţă şi care este propriul lui destin, propria lui viață. Un asemenea personaj este Dinu, eroul comediei mele „Moartea ultimului golan”. De fapt personajul acesta poartă o emblemă falsă. Dinu nu e golan. El se joacă de-a golănia. O arborează ca pe un fel de blazon nobiliar. Sub acest blazon se ascunde însă o nemărturisită seriozitate. Nemărturisind-o, Dinu se defineşte ca un timid. Şi nu de puține ori asemenea oameni îşi convertesc timiditatea într-un cinism foarte bine disimulat. Desigur că Dinu plăteşte un greu tribut firii sale superficiale şi ariviste. Poate e prea grăbit să găsească un răspuns la complicatele întrebări pe care viața le pune înaintea unui tînăr. Poate metodele la care recurge ca să-şi ajungă scopul sînt potrivnice eticii societăţii noastre. Dar măcar un singur lucru nu i se poate contesta eroului meu: curajul sincerităţii! O sinceritate crudă, dureroasă, atunci cînd omul este confruntat cu propriile lui greşeli.” (Virgil Stoenescu în caietul-program al spectacolului)
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Comedie în două acte – cu muzică, cuplete şi dans – de I.L.Caragiale
„O noapte furtunoasă”, cunoscuta piesă a lui I.L.Caragiale evocă un timp nu prea îndepărtat şi deloc idealizat, un timp în care caracterele umane oglindesc moravuri şi situaţii absolut hilare, demne de subliniat, întrucât putem regăsi tipologii actuale, făcând doar un mic exerciţiu de recunoaştere. Jupân Dumitrache Titircă, zis şi Inimă-Rea, căpitan în garda civilă şi militant politic liberal, este un om care se respectă şi vrea să fie respectat, cu precădere în „onoarea lui de familist”. Foarte revoltat din pricina „bagabonţilor” care au umplut lumea, Dumitrache îi povesteşte amicului Nae Ipingescu cum de două săptămâni, un „amploiat” îi fierbe zilele, uitându-se după cucoane: Veta – soţia şi Ziţa – cumnata sa. Veta, însă, căsătorită de tânără cu Dumitrache, bărbat „copticel”, are o aventură amoroasă cu Chiriac, omul de încredere al căpitanului. Culmea comicului este atinsă când din stradă, Dumitrache, care îşi face rondul de noapte, îi strigă lui Chiriac, strâns îmbrăţişat cu Veta, să vegheze la onoarea lui de familist.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
de Alecu Popovici
Regia artistică: Dorel Urlăţeanu artist emerit
Scenografia: Eliza Popescu
Muzica: Vasile Veselovschi
Conducerea muzicală: Ioan Danko
Coregrafia: Any Ungureanu
Regia tehnică: Elena Varlam
Sufleor: Sofica Spoială
Lumini: Vasile Blejan
Data premierei: 1971
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Piesă în două acte de Edward Albee
Traducerea: Antoaneta Ralian
Premieră pe ţară
Debutul piesei „Totul în grădină” (plasată la sfârşitul anilor 1960, într-o suburbie americană obişnuită) este realizat în stilul comediei de moravuri şi aduce în prim-plan cuplul Jenny şi Richard, preocupaţi de problema fiecărui om de rând: prea multe facturi de plătit şi bani insuficienţi pentru a o face. În continuare, însă, piesa ridică numeroase întrebări grave: cât de departe este dispus omul să meargă pentru a obţine aceşti bani? Cu ce preţ? Eşti dispus să îţi foloseşti trupul? Dar trupul apropiaţilor tăi?
