de Viorica Huber-Rogoz
„Dar copiii? Copiii, şi mai ales copiii-elevi au rămas fascinaţi de câtă luptă a trezit în ei spectacolul, voinţă de luptă cu cifrele, cu adunarea şi scăderea, cu petele de cerneală de pe caiete, care, în piesă, devin, prin personificare, personaje autentice.
Piesa este mai mult decât o simplă poveste… este o lecţie de educaţie care conţine multiple date de influenţare a copiilor-elevi înspre muncă şi conştiinciozitate. Credem că n-ar trebui să lipsească de la spectacol nicio clasă din ciclul I-IV, că ora educativă ar putea fi suplinită cu prisosinţă de acest spectacol.
Regia Franciscăi Simionescu a reuşit să închege un spectacol deosebit, de o veritabilă valoare artistică şi educativă, scenografia lui Nistor Coita a susţinut funcţional regia subliniind mişcarea scenică şi ideile textului, ajutând la descifrarea mesajului piesei…” (Teodor Crişan, Crişana, 25 martie 1973)
Distribuţia:
Toc-Năpârstoc: Petru Diaconu
Călimara: Aurelia Laurian
Tiţa fetiţa: Mioara Diaconu
Purcelul albastru: Matilda Vitcu
Cornul, Oul, Râma, Sămânţa: Mihai Vereş
Albina: Mirela Corbeanu
Pistolul: Simion Tomescu
Toiagul: Traian Buda
Laţul: Ioan Moldovan
Mânuire recuzită: Ştefan Amariţei, Ioan Oros
Regia artistică: Francisca Simionescu
Scenografia: Nistor Coita
Ilustraţia muzicală: Romeo Chelaru (Radioteleviziunea Română)
Data premierei: 18.03.1973.