Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Stagiunea 2016-2017

Povestea Cenușăresei, blânda și frumoasa fată care cucerește inima prințului, e prezentată micilor spectatori de către un grup de actori întorși chiar de la palat, unde nunta împărătească încă nu s-a încheiat...

„Povestea Cenușăresei este foarte cunoscută și îndrăgită de copii. Cu toate acestea fiecare montare a ei pe scenele micilor teatre sau în film aduce ceva nou. Ea permite o paletă amplă de expresii teatrale grație ingredientelor magice pe care le conține, cum ar fi răsplata bunătății, a frumuseții interioare, magia și misterul, dragostea dar și ridiculizarea celor care încearcă să se impună prin răutate și înșelăciune. Valorii morale, educative a spectacolului i se alătură cea estetică, deoarece păpușile fermecătoare ale maestrului Eustațiu Gregorian, alături de costumele inspirate ale scenografei Oana Cernea vorbesc de la sine.  Acestora li se alătură muzica lui Ladislau Luptovits care subliniază trăirile sau acțiunile eroilor. Spectacolul pe care Teatrul Arcadia îl propune copiilor este viu, colorat, vesel și ritmat.  Actorii intră cu ușurință,  talent și bucurie în pielea personajelor creând o lume fermecată și încântătoare de care sperăm că se vor bucura  atât micii spectatori cât și însoțitorii lor. Pentru mine, ca regizor, colaborarea cu acest colectiv de artiști a fost o bucurie care sper să fie împărtășită.  Îi  doresc mult succes și viață lungă Cenușăresei noastre!”

Adela Moldovan, regizor artistic

Spectacolul „Gulliver”, produs ca urmare a experienței echipei formate din regizorul de teatru Radu Dinulescu și artistul belgian Armand Richelet-Kleinberg, grafician, muzician și producător de film, propune o îmbinare a universului animației păpușilor cu imaginile 3D stereoscopice. Este un spectacol vizual, non-verbal, fiind, până în prezent,  cel mai elaborat dintre toate producțiile realizate de echipa Radu Dinulescu - Armand Richelet Kleinberg.

Gulliver, un copil din zilele noastre, de vreo 8 - 9 ani, este atât de pasionat de jocurile video, încât ajunge să fie absorbit literalmente în lumea virtuală. Astfel, aterizează într-o altă dimensiune, unde personajele din jurul său sunt minuscule, iar el devine un uriaș virtual.

Inițial interacțiunea cu micuții locuitori din Lilliput nu este una plină de amabilitate, însă Gulliver reușește să se împrietenească cu ei și îi salvează de la două mari pericole: atacul unei armate inamice și un incendiu devastator. În semn de prietenie, prințesa liliputană îi dedică un număr de acrobație pe sârmă - simbol al nobleții liliputanilor.

Totuși, aventura lui Gulliver se sfârșește, iar el se trezește la realitate, conștientizând că totul a fost un vis, o poveste virtuală, un joc... 3D.

OMULEŢ este un băieţel năzdrăvan şi curios, care în urma unei căzături pe cinste, reuşeşte să-şi rătăcească părticele din corp. Picioruşele, mânuţele, ochişorii, urechiuşele, gura, chiar şi mereu înfometata burtică se ascund ștrengărește prin pădure şi încep a se ţine de şotii, numai să nu asculte porunca spiriduşului de a se reîntregi. Picioruşele se plimbă voiniceşte, guriţa nu mai tace, ochişorii aleargă după fluturaşi, năsucul adulmecă miresmele pădurii, urechiuşele ascultă curioase, fiecare face ceea ce ştie dintotdeauna să facă, însă umblând însingurate de ici–colo. Totuşi, pentru ca un OMULEŢ să fie întreg e nevoie de fiecare părticică din corpul său, de aceea, după ce aleargă nestingherite prin pădure, se întorc pentru a-i reda băiețelului toate simțurile de care un om are nevoie.

Această joacă pe care spectacolul o propune are un dublu scop formativ, deoarece nu numai că deschide porţile universului teatral unui public atât de tânăr, ci îl şi învaţă, prin intermediul artei, care sunt părţile corpului uman, ce denumire are fiecare şi ce simț o caracterizează. Copiii vor avea parte, astfel, de o călătorie senzorială educativă, iar părinţii posibilitatea de a-i asista în procesul de familiarizare cu elementele spațiului de teatru (public, lumini, sunete, spațiu închis) într-o atmosferă delicată, blândă şi răbdătoare.

"Copilul tău este deja alt individ, un corp diferit ție, o personalitate deja în dezvoltare. Conștientizarea corpului este primul pas către conștientizarea sinelui. Corpul uman este reflexia sinelui. E foarte important ca micuţul de lângă tine să îşi constientizeze corect şi la timp propriul corp. Odată ce el va înţelege că deţine şi controlează o pereche de mânuţe, două picioruşe, un nas, o guriţă şi doi ochişori va dori sa le folosească. Va explora posibilitaţile oferite de acestea şi astfel pentru prima dată va reuşi să-ţi vorbească. " Delia Gavliţchi

Cu cât cunoști mai multe povești, cu atât devii mai bogat”

Acesta este motto-ul actorului și regizorului Igor Lungu, care se află la al doilea proiect dedicat minunatelor povești tradiționale ale popoarelor învecinate. După succesul spectacolului „Povești populare rusești”, urmează ca folclorul maghiar să ne dezvăluie câteva dintre frumoasele basme care au circulat în Câmpia Panonică.

Poveștile redate – „Lupul șugubăț”, „Omul sărac și vulpea păcălită”, „Ursul și pisica” și „Iepurașul lăudăros” – sunt scurte istorisiri în care plăcerea de joc și umorul se îmbină armonios cu caracterele bine creionate ale personajelor și morala care însoțește fiecare poveste.

Îmbinarea dintre elemente vizuale, muzicale și vestimentare specifice culturii maghiare, ne vor trimite într-o călătorie fantastică în spațiul imaginar și tradițional autohton. În structura acestor elemente vom putea distinge și frânturi comune cu folclorul românesc, fapt care reconfirmă existența multiculturalității încă de pe vremea povestitului la șezători și la vatra satului.

Cu cât cunoști mai multe povești, cu atât devii mai bogat”

Acesta este motto-ul actorului și regizorului Igor Lungu, care se află la al doilea proiect dedicat minunatelor povești tradiționale ale popoarelor învecinate. După succesul spectacolului „Povești populare rusești”, urmează ca folclorul maghiar să ne dezvăluie câteva dintre frumoasele basme care au circulat în Câmpia Panonică.

Poveștile redate – „Lupul șugubăț”, „Omul sărac și vulpea păcălită”, „Ursul și pisica” și „Iepurașul lăudăros” – sunt scurte istorisiri în care plăcerea de joc și umorul se îmbină armonios cu caracterele bine creionate ale personajelor și morala care însoțește fiecare poveste.

Îmbinarea dintre elemente vizuale, muzicale și vestimentare specifice culturii maghiare, ne vor trimite într-o călătorie fantastică în spațiul imaginar și tradițional autohton. În structura acestor elemente vom putea distinge și frânturi comune cu folclorul românesc, fapt care reconfirmă existența multiculturalității încă de pe vremea povestitului la șezători și la vatra satului.

Sărbătorile de iarnă se apropie tiptil, trezind în sufletele zglobii ale copiilor licăre de fericire. Magia, cadourile, spiridușii, Moș Crăciun cel Bun, nămeții și zurgălăii preschimbă pentru un moment lumea într-un spațiu feeric.

Dar, dacă v-am spune că la noi anul acesta au aterizat doi spiriduși care pot să facă cu adevărat magie, m-ați crede? Dacă vă îndoiți de cuvântul meu, haideți să vă convingeți singuri, la SĂRBĂTORI fericite.... adică ZĂPĂCITE. Zăpăcite pentru că printre spiridușii cei buni, s-a rătăcit și un al treilea tare zvăpăiat, care se ține numai de ghidușii.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP