Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Română (ro-ro)

Actriţă

Data naşterii: 27.04.1925

Studii: medii; curs de perfecţionare cu atestat C.S.P.C. Bucureşti

A fost angajată a teatrului între anii: 1957-1975.

Fişa artistică:

  • Interpret – „Capra cu trei iezi” de Eugenia Dumitroiu după Ion Creangă, 1971, r.:  Francisca Simionescu 
  • Mama –  „Cei cinci chinezi” de Mihai Crişan şi Kovács Ildikó după o poveste populară chineză, 1961, r.:  Francisca Simionescu
  • Împărăteasa – „Povestea porcului” de Viorica Filipoiu şi Veronica Porumbacu după Ion Creangă, 1961, r.:  Francisca Simionescu
  • Interpret – „Rochiţa cu figuri” de Viorica Filipoiu, 1962, r.:  Francisca Simionescu
  • Anca – „Pitac şi Pităcel” de Nina Ghernet, 1962, r.:  Francisca Simionescu

Actriţă

Data şi locul naşterii: 05.01.1977, Târgu-Mureş

Studii: Facultatea de Ştiinţe Politice

A fost angajată a teatrului între anii 1996-2002.

Fişa artistică:

  • Poetul,  Pasăre – „Păsările”  de Aristofan, adaptarea şi regia artistică –  Radu Ghiţulescu, 1996
  • Pitic V – „Albă ca zăpada” de Fraţii Grimm,1997, adaptarea şi regia artistică:  Radu Ghiţulescu
  • Pădurea – „Hänsel şi Gretel” de Fraţii Grimm, adaptarea şi regia artistică:  Radu Ghiţulescu, 1997
  • Demonul roşu – „Momotaro, fiul piersicilor” (basm japonez), 1998, r.:  Aristiţa Albăcan

Actor

Data şi locul naşterii: 28.02.1934, Oradea

Studii: a urmat 2 ani Institutul de Teatru

A fost angajat al teatrului între anii 1953-1963.

Fişa artistică:

  • Săbiuţa,  Calul, Slujitor slab, Logofătul – „Cătălin pădurarul” de Mihai Stoian, 1953, r.: Maria Vasilescu
  • Iepurele, Un boier – „La porunca ştiucii” de Elizaveta Tarakovskaia, 1954, r.:  Francisca Simionescu
  • Codiţă – „Capra cu trei iezi”de Paula Culitza după Ion Creangă, 1954, r.: Maria Vasilescu
  • Interpret – „Artiştii pădurii” de Nina Ghernet, 1955, r.:  Francisca Simionescu

Actor

Data şi locul naşterii: 20.07.1933, Braşov

Studii: Şcoala de navigaţie; 2 ani Şcoala Populară de Artă

A fost angajat al teatrului între anii 1964-1966.

Fişa artistică:

  • Interpret – „Capra cu trei iezi” de Eugenia Dumitroiu după Ion Creangă, 1966, r.:  Francisca Simionescu
  • Interpret – „Şcoala iepuraşilor” de Mancio Penciov, 1964, r.:  Francisca Simionescu
  • Interpret – „Prietenii Mihaelei” de Alexandru T.Popescu, 1964, r.:  Francisca Simionescu
  • Interpret – „Ce-o să fie Bondocel?” de Marcel Breslaşu, 1965, r.:  Francisca Simionescu
  • Interpret – „Pasărea albastră” de Letiţia Gâtză după Maurice Maeterlinck, 1965, r.:  Kovács Ildikó
  • Interpret – „Amnarul” de Ştefan Lenkisch după H.C.Andersen, 1966, r.: Francisca Simionescu
  • Interpret – „Micul Mukk” de Tudora Petcuţ-Bondoc după Wilhelm Hauff, 1966, r.: Simion Tomescu

   

Actriţă

Data naşterii: 10.02.1953

Studii: curs de perfecţionare cu atestat C.S.P.C. Bucureşti, studii superioare de specialitate actor mânuitor păpuşi cu derogare de la Ministerul Culturii, 1998

A fost angajată a teatrului între anii 1972-2009.

Fişă de creaţie:

  • Pin-Pin-Pin-Pin – „Şase mici pinguini” de Boris Aprilov, 1973, r.: Francisca Simionescu
  • Albina – „Toc năpârstoc şi Tiţa-fetiţa” de Viorica Huber-Rogoz, 1973, r.: Francisca Simionescu
  • Interpret – „Croitoraşul cel isteţ” de Maria Cupcea după Fraţii Grimm, 1973, r.: Francisca Simionescu
  • Ora de citire – „Jocul orelor” de Xenia Roman, 1973, r.: Francisca Simionescu

Data naşterii: 09.06.1956
Studii: Şcoala Populară de Artă Oradea şi cursurile de perfecţionare C.S.P.C. Bucureşti, studii superioare de specialitate actor mânuitor păpuşi cu derogare de la Ministerul Culturii, 1998

Data naşterii: 12.10.1956
Studii: studii superioare de specialitate actor mânuitor păpuşi cu derogare de la Ministerul Culturii, 1998

Actriţă

Data şi locul naşterii: 03.02.1982, Oradea

Studii: Facultatea de Muzică, specializare Actorie, Universitatea din Oradea (2004); Licenţă acordată de Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale” București

A fost angajată a teatrului între anii 2007-2010.

Fişă artistică selectivă:

Trupa Arcadia

  • rol în NOAPTEA CEA MARE, adaptare după CARTEA JUNGLEI de Ecaterina Mihăiescu Păun, regia artistică Mihai Păun
  • rol în SCHIŢE de I.L.Caragiale, regia artistică Ion Mâinea
  • Albă ca Zăpada în ALBĂ CA ZĂPADA, adaptare după Fraţii Grimm, regia artistică Sebastian Bărbălan

ImProductivii este prima trupă de improvizație a Teatrului Regina Maria. Proiectul a fost inițiat de actorul Alin Stanciu, iar în cadrul acestuia sunt implicați atât actori de la Trupa Iosif Vulcan, cât și de la Trupa Arcadia, care vă vor oferi un show de neuitat și irepetabil de improvizație alternativă. Vestea și mai bună este că voi, spectatorii, faceți parte din spectacol. Pe baza propunerilor de spații, situații, limbi străine, stări, nume de povești etc, ImProductivii vor face ca totul să fie posibil.

Se anunță seri pline de râsete și voie bună!

Niște oameni absolut obișnuiți încearcă să facă un spectacol de teatru pe baza unui scenariu care înfățișează o poveste de dragoste, asemenea poveștii dintre Romeo și Julieta. Încercările lor nereușite sunt savuroase și cu siguranță vor stârni hazul spectatorilor.

Ideea acestui spectacol a venit ca o continuare a unei idei mai vechi a actorului Şerban Borda, pe care Asociația Culturală Teatrul de Copii a pus-o în practică vara trecută, „Întoarce foaia”. 
Ideea s-a concretizat în acest an, într-un proiect gândit de Andreea Costea, depus la Administraţia Fondului Cultural Naţional, pentru care s-a primit cofinanţare în cadrul sesiunii de finanțare I/2020 a proiectelor culturale, aria Educaţie prin Cultură.

Proiectul „Lecturi Școlare Integrate în Teatrul de Animație” își propune să vină în sprijinul adolescenților defavorizați cultural, social și etnic, care se pregătesc pentru susținerea examenelor de Bacalaureat, prin realizarea unei lecturi perfomative după romanul „Moromeții” de Marin Preda, utilizând mijloace artistice inovatoare: limbajul teatrului de animație, multimedia, muzică live, workshop dedicat și sesiuni de Q&A.

Proiectul se adresează adolescenților din mediul rural din județele Bihor, Satu Mare și Sălaj, minorilor instituționalizați din centrele de plasament din Bihor și elevilor români din Gyula, Ungaria.

Partenerii Asociației Culturale Teatrul de Copii sunt: Teatrul Regina Maria, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, Universitatea Oradea, Casa de Cultură Marghita, Primăria Orașului Aleșd, Primăria Comunei Tinca, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Centrul Cultural Carei și Liceul Nicolae Bălcescu din Gyula.

Distribuția: Zentania Lupșe, Florian Silaghi, Calița Nantu, Giorgiana Coman, David Constantinescu și Igor Lungu

Regia artistică: Gavriil Pinte
Scenografia și grafica: Mădălina Baciu și Răzvan Chendrean
Dramatizarea: Ioana Vaida, Dalia Vidican, Rebeca Ungur și Nicolae Vușca

Muzica originală: Ovidiu Iloc
Instrumentiști: Radu Herțe, Ionuț Chiș
Pregătire muzicală: Andrada Ciupeiu

Data premierei: 30 iulie 2020

Bunătatea este întotdeauna răsplătită. Așa că, Zâna cea Bună vrea să îi îndeplinească iscusitului tâmplar Geppetto cea mai mare dorință a lui: aceea de a avea un copil.

Prin urmare, îi trimite un buștean fermecat din care Geppetto ciopleşte într-o clipită un băiețel de lemn care prinde viață. Numele lui este Pinocchio și își dorește foarte mult să devină un copil adevărat. Pornește bucuros spre școală, locul unde își poate îndeplini visul, însă drumul lui se va dovedi unul plin de peripeții, pericole, dar și de învățăminte.

Va reuși oare să devină Pinocchio copil adevărat? Teatrul Arcadia va răspunde la această întrebare printr-un spectacol plin de farmec în care bucuria imaginii, a muzicii și a dansului se împletesc fericit cu cea a virtuozității și a emoției interpretării.

Trombonel, un elf indisciplinat și leneș din echipa lui Moș Crăciun, a fost prins furând jucării! Drept pedeapsă pentru faptele sale, toate jucăriile i-au fost confiscate, iar el a fost alungat din regat. Încă de atunci a început să-și plănuiască răzbunarea împotriva lui Moș Crăciun și, în final, a descoperit o metodă: să facă zăpada să dispară. Dacă planul malefic îi reușește, nu numai că nu va mai exista Crăciun și copiii nu vor mai primi cadouri, ci întreaga planetă va fi nimicită! 

Cu cât cunoști mai multe povești, cu atât devii mai bogat”

Acesta este motto-ul actorului și regizorului Igor Lungu, care se află la al doilea proiect dedicat minunatelor povești tradiționale ale popoarelor învecinate. După succesul spectacolului „Povești populare rusești”, urmează ca folclorul maghiar să ne dezvăluie câteva dintre frumoasele basme care au circulat în Câmpia Panonică.

Poveștile redate – „Lupul șugubăț”, „Omul sărac și vulpea păcălită”, „Ursul și pisica” și „Iepurașul lăudăros” – sunt scurte istorisiri în care plăcerea de joc și umorul se îmbină armonios cu caracterele bine creionate ale personajelor și morala care însoțește fiecare poveste.

Îmbinarea dintre elemente vizuale, muzicale și vestimentare specifice culturii maghiare, ne vor trimite într-o călătorie fantastică în spațiul imaginar și tradițional autohton. În structura acestor elemente vom putea distinge și frânturi comune cu folclorul românesc, fapt care reconfirmă existența multiculturalității încă de pe vremea povestitului la șezători și la vatra satului.

Povestea Cenușăresei, blânda și frumoasa fată care cucerește inima prințului, e prezentată micilor spectatori de către un grup de actori întorși chiar de la palat, unde nunta împărătească încă nu s-a încheiat...

„Povestea Cenușăresei este foarte cunoscută și îndrăgită de copii. Cu toate acestea fiecare montare a ei pe scenele micilor teatre sau în film aduce ceva nou. Ea permite o paletă amplă de expresii teatrale grație ingredientelor magice pe care le conține, cum ar fi răsplata bunătății, a frumuseții interioare, magia și misterul, dragostea dar și ridiculizarea celor care încearcă să se impună prin răutate și înșelăciune. Valorii morale, educative a spectacolului i se alătură cea estetică, deoarece păpușile fermecătoare ale maestrului Eustațiu Gregorian, alături de costumele inspirate ale scenografei Oana Cernea vorbesc de la sine.  Acestora li se alătură muzica lui Ladislau Luptovits care subliniază trăirile sau acțiunile eroilor. Spectacolul pe care Teatrul Arcadia îl propune copiilor este viu, colorat, vesel și ritmat.  Actorii intră cu ușurință,  talent și bucurie în pielea personajelor creând o lume fermecată și încântătoare de care sperăm că se vor bucura  atât micii spectatori cât și însoțitorii lor. Pentru mine, ca regizor, colaborarea cu acest colectiv de artiști a fost o bucurie care sper să fie împărtășită.  Îi  doresc mult succes și viață lungă Cenușăresei noastre!”

Adela Moldovan, regizor artistic

Spectacolul „Gulliver”, produs ca urmare a experienței echipei formate din regizorul de teatru Radu Dinulescu și artistul belgian Armand Richelet-Kleinberg, grafician, muzician și producător de film, propune o îmbinare a universului animației păpușilor cu imaginile 3D stereoscopice. Este un spectacol vizual, non-verbal, fiind, până în prezent,  cel mai elaborat dintre toate producțiile realizate de echipa Radu Dinulescu - Armand Richelet Kleinberg.

Gulliver, un copil din zilele noastre, de vreo 8 - 9 ani, este atât de pasionat de jocurile video, încât ajunge să fie absorbit literalmente în lumea virtuală. Astfel, aterizează într-o altă dimensiune, unde personajele din jurul său sunt minuscule, iar el devine un uriaș virtual.

Inițial interacțiunea cu micuții locuitori din Lilliput nu este una plină de amabilitate, însă Gulliver reușește să se împrietenească cu ei și îi salvează de la două mari pericole: atacul unei armate inamice și un incendiu devastator. În semn de prietenie, prințesa liliputană îi dedică un număr de acrobație pe sârmă - simbol al nobleții liliputanilor.

Totuși, aventura lui Gulliver se sfârșește, iar el se trezește la realitate, conștientizând că totul a fost un vis, o poveste virtuală, un joc... 3D.

Sărbătorile de iarnă se apropie tiptil, trezind în sufletele zglobii ale copiilor licăre de fericire. Magia, cadourile, spiridușii, Moș Crăciun cel Bun, nămeții și zurgălăii preschimbă pentru un moment lumea într-un spațiu feeric.

Dar, dacă v-am spune că la noi anul acesta au aterizat doi spiriduși care pot să facă cu adevărat magie, m-ați crede? Dacă vă îndoiți de cuvântul meu, haideți să vă convingeți singuri, la SĂRBĂTORI fericite.... adică ZĂPĂCITE. Zăpăcite pentru că printre spiridușii cei buni, s-a rătăcit și un al treilea tare zvăpăiat, care se ține numai de ghidușii.

OMULEŢ este un băieţel năzdrăvan şi curios, care în urma unei căzături pe cinste, reuşeşte să-şi rătăcească părticele din corp. Picioruşele, mânuţele, ochişorii, urechiuşele, gura, chiar şi mereu înfometata burtică se ascund ștrengărește prin pădure şi încep a se ţine de şotii, numai să nu asculte porunca spiriduşului de a se reîntregi. Picioruşele se plimbă voiniceşte, guriţa nu mai tace, ochişorii aleargă după fluturaşi, năsucul adulmecă miresmele pădurii, urechiuşele ascultă curioase, fiecare face ceea ce ştie dintotdeauna să facă, însă umblând însingurate de ici–colo. Totuşi, pentru ca un OMULEŢ să fie întreg e nevoie de fiecare părticică din corpul său, de aceea, după ce aleargă nestingherite prin pădure, se întorc pentru a-i reda băiețelului toate simțurile de care un om are nevoie.

Această joacă pe care spectacolul o propune are un dublu scop formativ, deoarece nu numai că deschide porţile universului teatral unui public atât de tânăr, ci îl şi învaţă, prin intermediul artei, care sunt părţile corpului uman, ce denumire are fiecare şi ce simț o caracterizează. Copiii vor avea parte, astfel, de o călătorie senzorială educativă, iar părinţii posibilitatea de a-i asista în procesul de familiarizare cu elementele spațiului de teatru (public, lumini, sunete, spațiu închis) într-o atmosferă delicată, blândă şi răbdătoare.

"Copilul tău este deja alt individ, un corp diferit ție, o personalitate deja în dezvoltare. Conștientizarea corpului este primul pas către conștientizarea sinelui. Corpul uman este reflexia sinelui. E foarte important ca micuţul de lângă tine să îşi constientizeze corect şi la timp propriul corp. Odată ce el va înţelege că deţine şi controlează o pereche de mânuţe, două picioruşe, un nas, o guriţă şi doi ochişori va dori sa le folosească. Va explora posibilitaţile oferite de acestea şi astfel pentru prima dată va reuşi să-ţi vorbească. " Delia Gavliţchi

Dramatizare de Maria Mierluţ după Ioan Slavici

Specific basmului, personajul Stan Bolovan trece printr-o serie de aventuri fabuloase, fantastice, şi este pus la încercare prin câteva probe memorabile. În această poveste este reliefat, la fel ca în multe snoave populare, felul în care isteţimea şi îndrăzneala pot compensa şi chiar întrece puterea fizică şi abilităţile nemaipomenite ale unor fiinţe supranaturale.

Stan Bolovan pare a fi o încrengătură între vestitul Păcală şi un tipic Făt-Frumos din legendele româneşti.

Noi abia așteptăm să vă arătăm un basm cum nu s-a pomenit - o poveste românească pe placul tuturor!

Miracolul iernii este un spectacol de teatru pentru copii, care  aduce în actualitate scena Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos,  susţinut de Trupa Arcadia a Teatrului Regina Maria, la care va participa şi corul "Nicolae Firu", de la Liceul Teoretic Ortodox "Episcop Roman Ciorogariu".  Cei prezenţi vor asista şi la un recital de colinde tradiţionale, iar intrarea este liberă pentru toată lumea

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP