Detalii

Categorie: Noutăți

Shahid NADEEM, Pakistan

Autor dramatic

Shahid Nadeem este cel mai mare dramatug pakistanez și directorul renumitului  teatru Ajoka.

Shahid Nadeem s-a născut în 1947 în Sopore, Cașmir. După războiul din 1948, dintre India și Pakistan, care își disputau statul Cașmir, la vârsta de doar un an, a devenit refugiat, familia lui fiind nevoită să migreze în nou- creatul Pakistan.

A trăit la Lahore, în Pakistan, unde a făcut un master în psihologie la Universitatea Punjab.  Ca student, a scris prima sa piesă. A devenit cu adevărat autor atunci când, pe vremea exilului său politic la Londra, a început să scrie piese pentru grupul de teatru dizident Ajoka,  creat de Madeeha Gauhar, o pionieră a activismului teatral, cu care, mai târziu, s-a căsătorit.

Shahid Nadeem a scris peste 50 de texte dramatice originale, în limbile punjabi și urdu și este autorul a numeroase adaptări după piese de Bertolt Brecht.

A fost producător pentru televiziunea pakistaneză, în al cărui comitet director a activat. A fost închis de trei ori, sub diverse guverne militare, ca opozant la dictaturii militare și adoptat, ca prizonier de conștiință, de către Amnesty International.  

În renumita închisoare Mianwali a început să scrie piese de weekend, produse de către și pentru prizonieri.

Ulterior, a ocupat postul de coordonator al campaniilor internaționale și de ofițer de comunicare pentru zona Asia- Pacific pentru Amnesty International.

A fost bursier al Getty Research Institute, International Pen, USA și National Endowment for Democracy. Este membru al rețelei Theatre Without Borders.

Piesele lui Shahid Nadeem au fost adesea jucate și publicate în Pakistan și în India, dar și în străinătate. Textul lui, “Bulha”,  a fost prezenat la  Hammersmith Theatre (Londra, Marea Britanie), Tramway (Glasgow, Scoția, Marea Britanie) și Helsignor (Danemarca), “Amrika Chalo” la Davis Centre for Performing Arts, Georgetown University, Washington (SUA), “Bala King” la Black Box Theatre (Oslo, Norvegia), “Burqavaganza” în  SUA, la Bravo for Women Theatre (San Francisco), “Acquittal”  la Highways (Santa Monica) și Theatre Row (New York), iar “Dara” la Lyttleton Theatre London (Marea Britanie) și University of North Carolina, Chapel Hill (SUA).

Textele lui au fost traduse în engleză și publicate de Oxford University Press, Nick Hern Publishers, precum și în diverse antologii. În 2009, a primit de la președintele Pakistanului Medal for the Pride of Performance.

De asemenea, a regizat spectacole de teatru și televiziune și a organizat festivaluri Theatre for Peace în India și Pakistan, a scris articole pentru principalele cotidiente pakistaneze și indiene și pentru serviciul în urdu al BBC, a produs documentare pe subiecte cultrale, inclusiv despre muzeul din Lahore, despre obiceiurile regiunii Punjab, despre poetul Iqbal și despre pictorul Sadeqain.

Piesele lui Shahid Nadeem sunt apreciate pentru subiectele lor puternic relevante social, uneori subiecte-tabu, precum extremismul religios, violența împotriva femeilor, discriminarea minorităților, libertatea de expresie, climatul, pacea, sufismul.  Multe din textele lui vorbesc despre problemele împărțirii Asiei de Sud și despre moștenirea culturală comună a regiunii. Nadeem îmbină ingenios temele contemporane, politice și sociale, cu forme tradiționale, cu zestrea populară, producând un teatru care place și, în aceeași măsură, stimulează intelectual. Muzica face parte integrantă din spectacolele lui.

Shahid Nadeem predă arta scrisului la Ajoka Institute for Performing Arts și la Institute for Art and Culture, Lahore.

Teatrul ca sanctuar

Este pentru mine o mare onoare, aceea de a scrie mesjaul pentru Ziua Mondială a Teatrului, 2020. Este un sentiment de mare umilitate, dar și un gând pasionant, acela că teatrul pakistanez și însuși Pakistan-ul au primit recunoașterea ITI-ului, organismul teatral cel mai influent și cel mai reprezentativ al epocii noastre.  

Această onoare este, în egală măsură, un omagiu adus Madeehei Gauha[1], figură iconică a teatrului și fondatoare a teatrului Ajoka[2], tovarășa mea de viață, care s-a stins în urmă cu doi ani.

Echipa Ajoka a parcurs un drum lung și dificil, literalmente din stradă până în teatru.  Sunt sigur că e povestea foarte multor trupe de teatru. Nu e niciodată ușor, nu e niciodată ferit de dureri. Întotdeauna o luptă. 

Provin dintr-o țară predominant musulmană, care a trecut prin mai multe dictaturi militare, a cunoscut teribilul asalt al extremiștilor religioși și trei războaie cu India vecină, de care ne leagă mii de ani de istorie, de moștenire culturală. Astăzi, trăim cu frica unui război total, cu vecinul și fratele nostru geamăn­– a se citi: un război nuclear– deoarce ambele țări dețin de acum arme nucleare.

Spunem uneori, în glumă: "momentele proaste sunt bune pentru teatru ".   Nu lipsesc provocările cărora să le faci față, nici contradicțiile pe ca să le prezinți, nici status quo- urile pe care să le răstorni.  Trupa mea de teatru, Ajoka, și eu însumi, mergem pe sârmă întinsă de 36 de ani, pe o sârmă foarte întinsă:  ținem un echilibru între divertisment și educație, între cercetare, între deprinderea trecutului și pregătirea viitorului, între libera expresie de creație și aventuroasele confruntări cu autoritatea, între teatrul de critică socială și teatrul viabil din punct de vedere financiar, între a atinge masele și a fi în avangardă. Putem spune că un creator de teatru trebuie să fie un prestidigitator, un magician.

În Pakistan, se face o distincție clară între sacru și profan. Profanul nu lasă loc chestiunilor religioase, iar sacrul nu permite dezbaterea deschisă sau ideile novatoare.

Într-adevăr, establishmentul conservator consideră că, pentru "jocurile lor sacre", arta și cultura se află înafara granițelor.  Astfel, terenul de joc al artiștilor a fost asemenea unei curse cu obstacole. A fost nevoie mai întâi ca ei să demonstreze că sunt buni musulmani, cetățeni cu respect față de lege, să încerce să instaleze ideea că dansul, muzica, teatrul sunt "autorizate" în interiorul Islamului.  În fine, am descoperit o sub-cultură care avea, potențial, capacitatea de a aduce sacrul și profanul împreună, pe aceeași scenă.

În timpul regimului militar din Pakistan, în anii 1980, un grup de tineri artiști, care au sfidat dictatura prin teatru de disidență, social, curajos politic, au înființat Ajoka.  Ei au descoperit că sentimentele și frica lor, au fost uimitor de bine surprinse de un bard sufit[3], care a trăit în urmă cu aproximativ 300 de ani.  Era vorba despre marele poet Bulleh Shah[4].

Ajoka a descoperit că, prin intermediul poeziei lui, el putea face declarații politice explozive, care sfidau autoritatea politică, coruptă, și establishmentul religios sectar. Autoritățile ne-ar fi putut interzice sau surghiuni pe noi, dar nu și pe un poet sufit venerat și popular, ca Bulleh Shah. Am descoperit că viața lui a fost la fel de dramatică și de radicală ca poezia lui, care i-a adus fatwa-uri și surghiunirea pe viață. Am scris atunci "Bulha", o piesă de teatru despre viața și lupta lui Bulleh Shah. Bulha, cum îl numesc, afectuos, oamenii din Asia de Sud, provine dintr-o tradiție de poeți sufi din Penjab, care, prin poezia și prin practica lor, sfidau, neînfricați, autoritatea împăraților și a clericilor demagogi.

Scriau în limba populară, conform cu aspirațiile maselor. În muzică și în dans, au găsit mijloacele de a realiza o asociere directă între om și divinitate, ocolind disprețuitor intermediarii religioși care îi exploatau. Au sfidat diviziunile între sexe și clase și au privit planeta cu uluire, ca pe o manifestare a Atotputernicului. Arts Council-ul din Lahore a respins scenariul, pe motiv că nu era vorba despre o piesă de teatru, ci de o simplă biografie.  Între timp, datorită faptului că piesa se juca într-un alt loc, la Goethe-Institut, publicul a văzut, a înțeles și a apreciat simbolismul vieții și poeziei poetului poporului.

S-au identificat total cu viața lui, și cu epoca lui și au deslușit paralele cu propria lor viață și cu timpul vieții lor.

În ziua aceea, în 2001, s-a născut un nou tip de teatru. Muzica devoțională

Qawwali[5], dansul sufi Dhamal[6] și chiar și recitarea poeziei inspiraționale, cântecul meditativ Zikir[7], au devenit elemente ale spectacolului. Un grup de shikși[8],, care se aflau în oraș pentru a asista la o conferință Punjabi, au fost să vadă spectacolul, iar la final au năvălit pe scenă, plângând și îmbrățișându-i pe actori. Pentru prima oară de la împărțirea Indiei, în 1947[9], care a antrenat și divizarea Punjabului prin liniile comune, se aflau pe scenă, împreună cu locuitori musulmani din Punjab. Pe Bulleh Shah îl îndrăgeau și ei, la fel de mult ca musulmanii din Punjab, căci sufiștii transcend separațiile religioase sau comunitare.

Această premieră memorabilă a fost urmată de odiseea indiană a lui Bulleh Shah. După un turneu inedit în partea indiană a Punjabului, "Bulha" s-a jucat peste tot în India. Chiar și în momentele de tensiune cele mai grave dintre cele două țări și chiar și în locuri unde oamenii nu știau niciun cuvânt în limba punjabi, publicul aprecia fiecare moment al piesei. Pe măsură ce porțile dialogului politic și ale diplomației se închideau, ușile sălilor de teatru și inima publicului indian rămâneau larg deschise. În timpul turneului trupei Ajoka în Pendjabul indian, în 2004, după o reprezentație foarte călduros primită de un public rural de câteva mii de persoane, un bătrân a venit, împreună cu un băiețel, să-l vadă pe actorul care jucase rolul marelui sufit. "Nepotul meu e foarte bolnav, ați putea, vă rog, să îl binecuvântați ". Actorul, surprins, a spus: "Babaji[10], eu nu sunt Bulleh Shah, sunt doar un actor care joacă acest rol. Bătrânul a început să plângă și a spus: "Vă rog, binecuvântați-l pe nepoțelul meu, sunt sigur că se va însănătoși dacă o veți face". I-am propus actorului să îndeplinească dorința bătrânului. Actorul l-a binecuvântat pe băiat, iar bătrânul a fost mulțumit. Înainte de a pleca, a spus : "Fiule, tu nu ești un actor, ești Bulleh Shah, reîncarnat, avatarul lui[11]." Brusc, ni s-a revelat un nou concept de joc teatral, acela în care actorul devine reîncarnarea personajului pe care îl întruchipează.

De-a lungul celor 18 ani de turnee cu "Bulha", am constatat o reacție similară din partea unei părți a publicului, aparent neinițiată, pentru care spectacolul nu este doar o experiență distractivă sau o stimulare intelectuală, ci o întâlnire spirituală emoționantă. Și într-adevăr, actorul care-l juca pe maestrul sufit Bulleh Shah a fost într-atât de profund influențat de experiență, încât a devenit el însuși poet sufit și a publicat, de atunci și până acum, două volume de poeme.

Actorii care au participat la producție s-au împărtășit și ei, de la bun început; spiritul lui Bulleh Shah este printre ei, scena pare să fi fost ridicată la un nivel superior.

Un erudit indian, și-a denumit o scriere despre spectacol astfel : "Când teatrul devine sanctuar".

Eu sunt laic, iar interesul meu pentru sufism este, în primul rând, cultural.

Mă interesează, mai ales, aspectele performative și artistice ale poeților sufiți din Pendjab, dar publicul meu, care nu este în mod obligatoriu extremist sau bigot, se poate întâmpla să aibe credințe religioase sincere. Explorarea unor povești ca aceea a lui Bulleh Shah – și sunt atâtea, în toate culturile – poate deveni o punte între noi, creatori de teatru și public anonim, dar entuziast. Împreună, putem descoperi dimensiunile spirituale ale teatrului și putem construi punți de legătură între trecut și prezent, înspre un viitor care reprezintă destinația tuturor comunităților; credincioși și necredincioși, actori și bătrănei și nepoții lor.

Motivul pentru care vă împărtășesc povestea lui Bulleh Shah și explorarea noastră a unui tip de teatru sufit este că, atunci când ne producem pe scenă, ne lăsăm purtați de o filosofie a teatrului, de rolul de precursori ai schimbării sociale și că, făcând aceasta, lăsăm o mare parte a maselor în urmă. Atunci când ne angajăm contra provocărilor prezentului, ne privăm de posibilitatea unei experiențe spirituale profund emoționante pe care ar putea-o oferi teatrul. În lumea de azi, în care sectarismul, ura și violența escaladează din nou, națiile par a se opune unele altora, credincioșii se războiesc cu alți credincioși, comunitățile revarsă ură asupra altor comunități…și în acest timp, copiii mor de malnutriție, mamele mor la naștere din lipsa îngrijirilor medicale prompte, iar ideologiile dușmăniei înfloresc.  Planeta noastră e cufundată din ce în ce mai adânc într-o catastrofă climatică și răsună galopul celor patru călăreți ai  Apocalipsei [12]..

Trebuie să ne reconstruim forța spirituală, trebuie să combatem apatia, letargia, pesimismul, cupiditatea, disprețul față de lumea în care trăim, față de planeta pe care trăim. Teatrul are un rol, un rol nobil, în a dinamiza și a mobiliza umanitatea să se înalțe din coborârea spre abis. Teatrul poate ridica scena, spațiul reprezentației, făcându-l să devină sacru.

În Asia de Sud, artiștii ating printr-o plecăciune suprafața scenei, înainte de a pune piciorul pe ea ; o tradiție străveche în care se împletesc spiritualul și culturalul. E timpul să regăsim această relație simbiotică între artist și public, între trecut și viitor. Creația teatrală poate fi un act sacru, actorii pot deveni cu adevărat avataruri ale rolurilor pe care le joacă. Teatrul ridică arta jocului la un nivel spiritual superior. Teatrul are potențialul de a deveni un sancutar, iar sanctuarul un spațiu al reprezentației.

______

[1] Madeeha Gauhar (1956-2018) : directoare de teatru, actriță, feministă și fondatoare a teatrului Ajoka. Cu un master în teatru de la Royal Holloway College, Londrea, a primit Medalia de distincție a guvernului pakistanez și Premiul Prințului Claus al Tărilor de Jos.

[2] Teatrul Ajoka : Creat în 1984, cuvântul Ajoka însemnă "contemporan" în punjabi. Repertoriul să cuprinde piese pe teme precum toleranța religioază, pacea, violența sexistă, drepturile omului.  

[3] Sufism: tradiție mistică islamică prin care se încearcă găsirea adevărului iubirii divine prin experiența personală directă a lui Dumnezeu, devenită populară datorită faptului că predică înfrățirea  universală și a opoziției pe care o manifestă față de aplicarea doctrinară rigidă a învățăturilor religioase. Poezia sufită, redată în principal cu ajutorul muzicii, exprimă, cu ajutorul metaforelor iubirii profane, uniunea în planul mistic.

[4] Bulleh Shah (1680-1757):  Poet sufit influent din Pendjab, care a scris despre subiecte filosofice complexe într-un limbaj accesibil. A criticat cu severitate ortodoxia religioasă a elitelor conducătoare. A fost expulzat din orașul Kasur, acuzat de erezie și i s-a refuzat înmormântarea într-un cimitir al orașului. A fost iubit de cânăreții de muzică devoțională și de rapsozii populari și admirat dincolo de orice clivaje religioase.

[5] Qawwali: La origine, poezia sufită devoțională, prezentată de grupuri de cântăreți (Qawwali), a fost interpretată în sanctuarele sufite, conducând auditorii la o stare de extaz.

[6] Dhammal : Dans extatic în sanctuarele sufite, în general pe ritmuri de tobe.

[7] Zikir : Cântec ritmic devoțional, recitare de rugăciuni, realizarea iluminării spirituale.  .

[8] Sikhși: Adepți ai credinței șikh, fondată de Guru Nanak în Punjab, în secolul al XV-lea.

[9] Statul musulman al Pakistanului a fost smuls Indiei în 1947, pe fundalul unui carnagiu comunitar fără precedent și a unei migrății masive a populației.  

[10] Babaji : Expresie de respect în fața unui vârstnic.

[11] Avatar : În cultura hindusă, reîncarnarea sau manifestarea pe pământ a unui învățător divin.

[12] Cei patru călăreți ai Apocalipsei sunt descriși în ultima carte a Noului Testament, Revelația lui Iisus Hristos, după Ioan de Patmis. În majoritatea povestirilor, cei patru călăreți sunt considerați a simboliza victoria, războiul, foametea și moartea.

Detalii

Categorie: Noutăți

În această perioadă tensionată, în care fluxul de informație negativă este unul îngrijorător, vă propunem să meditați la o poveste care nu ne aparține, dar pe care cu siguranță ați mai întâlnit-o și vă va reaminti de lucrurile cu adevărat importante:

A fost odată un bătrân indian care și-a chemat nepoții  în jurul său pentru a le spune o poveste. S-au așezat cu toții în jurul focului și apoi bunicul a început să le spună povestea.

„Eu sunt câmpul de bătaie dintre doi lupi: unul alb şi unul negru. Lupul alb este bun, blând şi inofensiv. El trăieşte în armonie cu tot ceea ce se găseşte în jurul lui şi nu se simte atacat atunci când nimeni n-a avut această intenţie. Lupul bun luptă doar dacă e corect să o facă şi când trebuie, pentru a se proteja pe el sau pentru a-şi apăra familia. Are grijă de toţi ceilalţi lupi din haita sa şi nu se comportă niciodată altfel decât este.

Dar în interiorul meu trăieşte şi un lup negru, iar acesta este foarte diferit. El este agitat, mânios, nemulţumit, invidios şi temător. Până şi cel mai neînsemnat lucru îl face să izbucnească într-o criză de furie. Se luptă cu toată lumea, tot timpul, fără niciun motiv. Nu poate gândi limpede, pentru că lăcomia de a avea mai mult, mânia şi ura îl copleşesc. Dar este o mânie inutilă, dragilor, deoarece această mânie nu va schimba nimic. El caută ceartă oriunde merge şi de aceea o găseşte cu mare uşurinţă. Nu are încredere în nimeni şi nu are prieteni adevăraţi.

Nepoții au stat tăcuți și înmărmuriți cu ochii la bunicul lor, când una dintre nepoțele l-a întrebat: „Bunicule, care dintre lupi va câștiga?”

Bunicul a zâmbit și nu a spus nimic pe moment, replicând după aceea: „Lupul pe care îl hrănesc cel mai des”.

Considerăm că este important să fim informați, însă, în același timp, este indicat să acordăm atenție sporită subiectelor cu care ne hrănim mintea, pentru a păstra un echilibru.

Iată de ce, această povestioară, interpretată sub influența evenimentelor recente vizavi de răspândirea COVID-19, dar și datorită caracterului său general, ne-a inspirat să realizăm un program cultural accesibil online, pe care să-l oferim ca hrană pozitivă lupului alb din fiecare dintre noi și care să contribuie la nivelul de optimism pe care e bine să-l menținem ridicat indiferent de condiții.

Astfel, în această perioadă, pe pagina de Facebook a Teatrului Regina Maria vor fi postate filmări integrale ale spectacolelor care fac parte din repertoriul stagiunilor trecute, momente emoționante de poezie și informații despre istoria  teatrului din Oradea.  

De asemenea, vă reamintim că puteți vizita virtual clădirea teatrului accesând site-ul nostru oficial, secțiunea DESPRE.

Filmările spectacolelor vor fi transmise pe pagina de Facebook a Teatrului Regina Maria.

Pentru a putea urmări în condiții optime videourile pe care le punem la dispoziția dumneavoastră și pentru a vă asigura că sunteți la curent cu programul de spectacole online, vă sugerăm să bifați următorii pași:

• Asigurați-vă că aveți o conexiune de internet calitativă.
• Relaxați-vă și trăiți magia scenei on-line!

Vă invităm să dați like și/ sau follow paginii noastre de Facebook pentru a fi automat invitați să vă înscrieți la sesiunile video inițiate de către TRM, prin notificări directe sau o postare în fluxul Noutăți.

 Magia scenei continuă on-line!

Detalii

Categorie: Noutăți

 Având în vedere Circulara nr. 5082/ 11.03.2020 emisă de Consiliul Județean Bihor, privind instituirea de urgență a măsurilor ce se impun în contextul răspândirii virusului COVID-19, conducerea Teatrului Regina Maria decide suspendarea activității cu publicul până la sfârșitul lunii martie. Așadar, toate reprezentațiile din perioada 12-31 martie vor fi anulate:

• TEZAUR FOLCLORIC – Orchestra Crișana – 70 de ani (12.03.2020)
• ISPRĂVILE LUI PĂCALĂ (12.03.2020)
• SUNETUL MUZICII (13.03.2020)
• SCUFIȚA ROȘIE (14.03.2020)
• PROFU` DE FRANCEZĂ (16.03.2020)
• SCRIPCARUL PE ACOPERIȘ (18.03.2020)
• APOLODOR, PINGUINUL CĂLĂTOR (19.03.2020)
• CREȘTINI (20.03.2020)
• AVALANȘA (22.03.2020)
• REVIZORUL (25 și 26.03.2020)
• HANSEL ȘI GRETEL (26.03.2020)
• VARIAȚIUNI ENIGMATICE (27.03.2020)
• FRUMOASA ȘI BESTIA (28.03.2020)
• CAPCANA LUI HAMLET (28.03.2020)
• SCUFIȚA ROȘIE (29.03.2020)
• ...ESCU (29.03.2020)
• F.A.D. (NODURI ȘI PLĂCI) (31.03.2020)

De îndată ce nu vor mai exista riscuri, Teatrul Regina Maria își va relua activitatea, iar publicul va fi informat pe toate căile de comunicare cu privire la noua configurație a programului de spectacole. Spectatorii care au achiziționat bilete sunt rugați să le păstreze pentru reprezentațiile următoare, urmând ca odată cu reprogramarea spectacolelor suspendate să decidă dacă vor să participe la evenimente sau să solicite contravaloarea biletelor.

Detalii

Categorie: Noutăți

Din motive de precauție, din cauza răspândirii COVID-19, activitatea artistică a Teatrului Regina Maria se suspendă momentan. 

Conform unui buletin informativ publicat duminică, 8 martie, la ora 12.00 pe site-ul Ministerului Sănătății, „sunt interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane”, iar „evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale”.

În urma solicitării unei aprobări din partea Direcției de Sănătate Publică Bihor, pentru desfășurarea spectacolelor programate în luna martie la Teatrul Regina Maria, ni s-a comunicat că organizarea evenimentelor prezintă un risc moderat spre ridicat și pentru optima desfășurare a acestora ar trebui să îndeplinim un număr de 9 recomandări. Menționăm că aceste recomandări și avizul ne-au fost transmise la ora 15.20, aflându-ne astfel în imposibilitatea de a ne organiza eficient într-un timp atât de scurt, spectacolul de astăzi, „Sunetul Muzicii”, fiind programat de la ora 19.00.

În contextul epidemiologic existent și datorită faptului că nu putem asigura în totalitate protectia spectatorilor împotriva infecției cu coronavirus conform metodologiei existente la nivel național și a recomandărilor făcute de autoritațile competente, vă anunțăm cu regret că suntem nevoiți să amânăm toate spectacolele din această săptămână, urmând să vă ținem la curent cu evoluția ulterioară a acestei situații.

Biletele achiziționate la spectacolele din acestă săptămână nu se restituie, ci rămân valabile pentru reprezentațiile care vor fi reprogramate.

Vom reveni cu informații cât de curând posibil.

Detalii

Categorie: Noutăți

Juriul de nominalizare al Galei Premiilor UNITER 2020 sosește pe 10 februarie la Oradea pentru a viziona spectacolele EXPLOZIV de Elise Wilk, regia: Rareș Budileanu, care are loc de la ora 17:00, la Teatrul Arcadia și CREȘTINI de Lucas Hnath, regia: Radu Iacoban, care are loc de la ora 19:00 la Sala Mare a Teatrului Regina Maria.             

Gala Premiilor UNITER este evenimentul anual de premiere a celor mai bune creaţii teatrale şi a artiştilor profesionişti. Evenimentul reprezintă cel mai important moment de evaluare şi valorizare într-un cadru festiv a creaţiei teatrale româneşti contemporane, un moment de analiză şi bilanţ. Juriul de nominalizări care va selecta cei mai buni artiști ai anului 2019 este alcătuit din criticii de teatru: Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu, Călin Ciobotari.

Publicul orădean este invitat să ne susțină în acest moment minunat!

Detalii

Categorie: Noutăți

Vă așteptăm cu drag la teatru!

 

Detalii

Categorie: Noutăți

Din cauza lucrărilor de modernizare a zonei din jurul clădirii Teatrului de Stat, începând cu data de 7 noiembrie, Agenția de bilete a Teatrului Regina Maria își mută sediul la Sala Arcadia, etajul I - Pasajul Vulturul Negru (intrarea dinspre strada pietonală Vasile Alecsandri).

Activitatea agenției de bilete se va desfășura la noul sediu până la finalizarea lucrărilor care îngreunează accesul în clădire. Programul după care agenția funcționează este același: marți – vineri de la ora 12:00 la ora 18:00, sâmbăta de la 10:00 la 13:00, iar duminică și luni închis. Ne puteți contacta și la numărul de telefon 0371.381.550 sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

De asemenea, biletele vor putea fi achiziționate și cu o oră înainte de fiecare spectacol de la intrarea în sala unde acesta urmează să se desfășoare, iar online prin intermediul www.bilete.ro. Programul lunilor noiembrie și decembrie va fi disponibil pe site-ul partenerilor noștri începând cu 7 noiembrie.

Vă așteptăm cu drag la spectacole!

Detalii

Categorie: Noutăți

• festival

Luna octombrie aste rampă de lansare către festivaluri de profil pentru cele două trupe ale Teatrului Regina Maria.

În perioada 4-17 octombrie, întreaga echipă a spectacolului GULLIVER se alătură personajului principal și pornesc în călătorie, de data aceasta în Rusia, unde vor poposi la Festivalul Internațional de Marionete „Pe Insulele Miracolelor” din Sakhalin. Aflat la cea de-a V-a ediție, festivalul bienal rusesc aduce pe scenă, timp de 10 zile, nu mai puțin de 28 de reprezentații de la teatre din 10 țări.

„De fiecare dată, geografia festivalului se extinde.”, explică Inga Kostanova, Director al Teatrului de Marionete Sakhalin. „Pentru prima dată, artiști din Argentina, Iran și România vor veni în Sakhalin. Spectatorii vor avea ocazia să se familiarizeze cu o varietate de păpuși, să vadă reprezentații pentru toate categoriile de vârstă, să învețe despre istoria și tradițiile teatrelor de păpuși din diferite țări.”

De asemnea un motiv de bucurie îl reprezintă faptul că Teatrul Regina Maria are onoarea de a participa și în această ediție, în perioada 22-24 octombrie, la Festivalul Național de Teatru din București, unul dintre cele mai importante evenimente teatrale din România.

Spectacolul AVALANȘA de Tuncer Cucenoglu, regia Petru Vutcărău, spune povestea cutremurătoare a unei mici comunități din munții Anatoliei, care se ghidează după reguli învechite alimentate de frici ancestrale.

Citește mai departe...

Detalii

Categorie: Noutăți

Recunosc că îmi vine greu, foarte greu să scriu despre Ducu Darie la timpul trecut. Cum să scrii astfel despre un om, un artist la al cărui debut ai asistat tu, un coleg  care azi se apropie de 80 de ani ? Oricât de nedrept mi se pare, uite că scriu...

În teatrul orădean mai suntem doar câțiva dintre cei care i-am fost alături la debut: Mircea Bradu, la acea oră directorul teatrului, de fapt cel care l-a convins pe Ducu să aleagă Oradea, Eugen Țugulea, actorul octogenar care a interpretat rolul principal din spectacolul controversat, cu aluzii politice periculoase”Jolly Joker”, ..spectacol urmărit de cenzorii comuniști până la... Galați, la Festival, scos  rapid de pe afișe cu scandal și cu urmări neplăcute, cu pedepse pentru director și pentru subsemnata ca secretar literar... Și ar mai fi, aici la Oradea, actrița Mariana Neagu și actorii care mai sunt și azi în trupă:  Daniel Vulcu, Petre Panait, Tiberiu Covaci, Emil Sauciuc, George Voinese, Ion Ruscuț...

Tânăr și entuziast, Ducu Darie a descins la Oradea în toamna anului 1983 ca proaspăt absolvent al IATC, clasa de regie a lui Dinu Cernescu, reputat regizor și profesor însoțit de alți doi tineri: Maria Miu, scenografă și proaspăta lui soție și un alt debutant,  Cristian Șofron, cunoscut deja din filmul Toate pânzele sus... Orașul le-a plăcut tuturor, Ducu începând prin a se plimba zilnic pe străzile orașului, necontenind să admire clădirile, dar începând să–i cunoască și să-i îndrăgească pe orădeni.

Venea , mai ales ca fiul unuia dintre cei mai iubiți actori de teatru, film și televiziune Iurie Darie și al actriței Consuela Roșu, ambii de la Teatrul de Comedie din București. Recunosc, nu-i prea plăcea să-l prezentăm ca fiul lui Iurie Darie, dar noi îi spuneam, în glumă că va sosi momentul să se spună „Uitați, Domnul este tatăl regizurului Alexandru Darie”...

De numele lor, al celor doi ca regizor și scenograf se leagă, în cei trei ani cât au lucrat la Oradea, câteva spectacole memorabile. Toate. Din piesa lui Mihai Săulescu, ”Săptămâna luminată” a făcut un spectacol tulburător, încărcat de emoție, dovedind o rafinată cunoaștere a miturilor, adăugându-i o muzică stranie și un decor capabil să definească deopotrivă timpul străvechi, nedefinit și cel modern, cu tot ce ține de prezent. ”Porțile”  se numea spectacolul, bine primit la Festivalul de teatru scurt, ediția din 1984..

”Jolly Joker” a fost spectacolul de scandal al instituției, „scăpat” ca prin minune de ochii vigilenți ai comisiei ideologice a partidului din Oradea, dar trezind observații la Festivalul de la Galați, deoarece, da, spectacolul chiar dădea tare în regimul condus dictatorial de Ceaușescu. Desigur, totul era oarecum ascuns, mascat  în metafore, hiperbole și permanent în aluzii fine, dar pentru cine voia să audă, era limpede încotro bătea... Dincolo de povestea banală în fond, spectacolul aducea caricatural, satiric, lumea coruptă, ipocrită și perversă – consecință a unui regim dictatorial.

În 1987 un alt spectacol bulversa lumea teatrală: din scheciurile  aluzive, dar oarecum cu adresă politică minor ale lui Tudor Popescu, prieten foarte bun și devotat al teatrului și al meu personal, Ducu a creat un spectacol excepțional. Eugen Țugulea îmi mărturisea azi că pentru el Ducu rămâne regizorul cel mai talentat , capabil ca nimeni altul să adâncească o idee dintr-un text dramatic și să dezvolte în imagine, cu o fantezie debordantă, ideile unei piese pe lângă care alții ar trece ușor. Un cunoscut cronicar dramatic, Doina Modola, scris entuziastă că  ”întreaga montare , admirabil orchestrată, .. pe toate gamele umorului, de la comicul buf la șarja  groasă, de la schiță la caricatură, ... vizează intransigent dezafectarea resorturilor conștiinței, denunțând-o senin, alert”...

Fiind „doctor în muzică” , cum spuneam noi, Ducu a alcătuit o muzică de spectacol excepțională, combinând arii din opere cu mici compoziții numai de el știute. Au strălucit în spectacol actorii Simona Constantinescu, Ion Mâinea, Toma Nicolae, Alla Tăutu, Petre Panait, dar presa a consemnat prestația de excepție a lui Daniel Vulcu.

Am lăsat la urmă memorabilul spectacol AMADEUS , a cărui premieră a avut loc în iunie 1986. A fost un pariu al fostului student al  regizorului Dinu Cernescu, al cărui spectacol cu piesa lui Peter Shaffer se juca la Teatrul ODEON cu Radu Beligan în rolul lui Salieri... Ei bine, spectacolul de la Oradea a fost PESTE al celui din capitală. Au recunoscut specialiștii în ale teatrului. Maria Miu a creat un decor fantastic, în trompe- L*oeil, viu, colorat, atrăgător, costume de o frumusețe ce-ți tăiau respirația. Muzica, la care a contribuit și colaboratorul său, pianistul Gheorghe Haussman, a fost nu doar ilustrație a scenelor dramatice fin, atent gândite, ci de-a dreptul un element strict al spectacolului. Cristian Șofron a fost, nu a jucat un Mozart de neuitat: fragil, vulnerabil, feremecător. Ion Mâinea a fost un Salieri tulburător, rolul marcându-l pentru tot restul vieții. Blestemându-l pe Dumnezeu care nu pe el l-a ajutat, ci pe tinerelul care s-a dovedit genial față de meșterul-compozitor mediocru, Ion Mâinea a fost urmărit de rol, rupându-și piciorul în noaptea de după premieră... Incredibil, dar adevărat.

 Rolul tinerei soții a lui Mozart i-a revenit Cristinei Șchiopu, una din vedetele noastre din acei ani. Excelent rol, gândit în cele mai mici detalii.

De altfel toți au fost f. buni, spectacolul s-a jucat de 62 de ori. Orădenii veneau ș de mai multe ori la spectacol.Ca un fapt divers, soțul meu l-a văzut de 12 ori. Nu te mai săturai să-l vezi... La București, în turneu, a fost bătaie la bilete. Se juca, imaginați-vă, chiar la Odeon. Eram în ”gura lupului”... dar toți cei prezenți în sală au fost de părere că elevul Darie și-a învins maestrul.

Cronicile elogioase, amintirea acestui cu siguranță  cel mai bun spectacol al teatrului din Oradea, după cele câteva semnate de Alex. Colpacci , continuă și azi să  ne facă tuturor o mare bucurie..

După plecarea din țară a Cristinei Șchiopu  și a lui Cristian la București, cele două roluri importante, Mozart și Constanze, au fost preluate de actorii Doru Fârte și Oana Mereuță. Oana m-a sunat azi plângând în hohote ...

Nu pot trece peste faptul că, fiind elevă, Anca Bradu se afla mai mereu prin preajma repetițiilor lui Ducu, molipsindu-se de microbul regiei... Azi, când scriu aceste rânduri, ea lucrează la Teatrul din Debrețin, împreună cu Maria Miu, scenografa care a semnat toate spectacolele lui Ducu de la Oradea și nu numai....

N-am cunoscut niciodată un regizor care să fi lucrat atât de bine, de cald, de prietenește, cu tact, cu iubire, ca Ducu Darie. Actorii îl adorau, pur și simplu. Exigent, dar plin de dragoste sinceră pentru scenă, cresut el însuși în teatru, Ducu știa cum să le ceară actorilor să creeze o scenă. Inteligent, briliant, plin de imaginație, cult, desăvârșit artist...

Cum să vorbim despre el la timpul trecut ??? CUM ???

Somn lin, dragul nostru, poate te duci să faci mari spectacole și prin lumea care pentru noi, încă nu s-a deschis...

Elisabeta POP
19 sept. 2019

Detalii

Categorie: Noutăți

De la preluarea conducerii Teatrului Regina Maria începând cu luna mai a anului 2018, atât Managerul Interimar al instituției, Elvira Rîmbu, cât și cei doi directori artistici ai celor două trupe de teatru, Andrian Locovei – Trupa Iosif Vulcan și Sebastian Lupu – Trupa Arcadia, și-au concentrat eforturile manageriale și artistice astfel încât activitățile echipei să fie diverse și echilibrate în același timp, iar energia și resursele să fie investite în producții de calitate și din registre variate. De asemenea, atât producțiile noi, cât și spectacolele îndrăgite de publicul orădean au fost promovate la prestigioase festivaluri de profil din țară și din străinătate.

În ceea ce privește strategia de management s-a urmărit atât atragerea și promovarea regizorilor tineri, cât și fidelizarea unor nume consacrate, care să sprijine omogenizarea trupei și să asigure o continuitate a producțiilor artistice de top.

Astfel, stagiunea a debutat, la Sala Arcadia, cu premiera spectacolului „Domnișoara Iulia” de August Strindberg, în regia tânărului Alexandru Weinberger-Bara, aflat la debut și a continuat două spectacole coordonate de reputatul regizor Petru Vutcărău: Avalanșa, după un text al dramaturgului turc Tuncer Cucenoglu și „Capcana lui Hamlet”, o adaptare a textului „Uciderea lui Gonzago” de Nedialko Yordanov. Au urmat două premiere coordonate de alte două nume de referință: „...ESCU” de Tudor Mușatescu, în regia lui Claudiu Goga și celebrul muzical „Sunetul Muzicii”, în regia Mihaelei Bogdan. Astfel, repertoriul trupei Iosif Vulcan în stagiunea 2018-2019 s-a remarcat prin diversitate, cuprinzând de la texte din dramaturgia contemporană (Tuncer Cucenoglu), la texte reprezentative ale dramaturgiei românești (Tudor Mușatescu), și incluzând unul dintre cele mai îndrăgite genuri, musicalul, într-un spectacol emoționant dedicat întregii familii.

Strategia de management artistic a urmărit atât promovarea spectacolelor deja existente în repertoriul teatrului, cât și promovarea celor mai noi titluri, iar reacțiile au fost pozitive atât din partea publicului cât și din partea criticilor de specialitate. Astfel, trupa Iosif Vulcan a fost prezentă în nu mai puțin de 16 festivaluri, din care trei în străinătate. De remarcat este faptul că spectacolele a căror premieră a avut loc în stagiunea 2018/2019 s-au bucurat de succes în festivaluri după cum urmează:  Festivalul de Teatru „Elvira Godeanu”, dedicat excelenței interpretative feminine - 5 mai 2019, spectacolul Avalanșa:  Nominalizare la premiul pentru cel mai bun spectacol, Nominalizare la premiul publicului - Georgia Căprărin pentru rolul Fantoma unei fete; Festivalului Internațional de Teatru Nou, Arad, ediția 2019- 13 mai 2019, spectacolul Avalanșa;  Festivalul Internațional de Teatru Oradea, ediția 2019, spectacolul Avalanșa - Premiul special al juriului; Festivalul International de Teatru Imereti, Kutaisi, Georgia - 12 iunie 2019, spectacolul Capcana lui Hamlet,  Festivalul U TROITSY, Sergei Posad, Rusia-19 iunie 2019, spectacolul Capcana lui Hamlet - Premiul special al juriului. Festivalul Internațional de Teatru Miturile Cetății, Constanța, ediția 2019 - 20 iunie 2019, spectacolul …ESCU, și Festivalul Internațional de Teatru Turda, ediția 2019 - 4 iulie 2019, spectacolul Domnișoara Iulia.  

Periplul festivalier continuă și în debutul stagiunii actuale. Astfel, în perioada 10-15 septembrie, echipa spectacolului „Avalanșa” va juca o reprezentație în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Maltepe din Istanbul. De asemenea, suntem mândri că anul acesta am reintrat în atenția organizatorilor celui mai prestigios festival de teatru din țară, tot cu spectacolul „Avalanșa”, care se va juca în cadrul Festivalului Național de Teatru în data de 23 octombrie.

O stagiune de succes la Arcadia

În stagiunea 2018-2019 trupa Arcadia și-a orientat repertoriul înspre atragerea unui public format cu precădere din copii cu vârste mai mari de 6 ani, un segment de vârstă pentru care oferta de spectacole putea fi dezvoltată. În plus, s-a urmărit introducerea în repertoriu a autorilor români. Astfel, după premiera spectacolului „Regele Smoc de Barbă”, o dramatizare după Frații Grimm de Szabo Attilla, în regia lui Hanyecz Debelka Róbert, au urmat spectacolele „Apolodor, pinguinul călător”, de Gellu Naum, regia Sebastian Lupu, și Isprăvile lui Păcală, de Constantin Cubleșan, în regia lui Petre Ghimbășan. Toate spectacolele au fost  selectate într-o serie de festivaluri. Astfel, după participarea în cadrul celei de a doua ediții a Festivalului pentru Copii Lumea Poveștilor Reșița 2019, cu spectacolele Apolodor, pinguinul călător și Gulliver, trupa Arcadia va prezenta spectacolul Isprăvile lui Păcală în cadrul celei  de a III-a ediții a Festivalului Internațional Stradal Wonderpuck Cluj (13 septembrie)  și spectacolul Regele Smoc de Barbă în cadrul Festivalului Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin”, ediția a IV-a (1 octombrie 2019).  De asemenea, tot în luna octombrie,  trupa Arcadia va prezenta spectacolul Gulliver, în regia lui Radu Dinulescu, în cadrul celei de a V-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de Păpuși „Pe insula miracolelor” din Sakhalin.

Rezultate în cifre

În ceea ce privește rezultatele financiare ale stagiunii 2018-2019 la trupele Iosif Vulcan și Arcadia ale Teatrului Regina Maria, se remarcă o creștere a veniturilor din vânzări față de stagiunea 2017/2018, după cum urmează:

Încasările din vânzări în stagiunea 2017/2018 au fost de 760. 168 lei, în timp ce încasările în stagiunea 2018/2019 au fost de 953.577 lei.

Astfel, în stagiunea 2018/2019, încasările au crescut cu 193.408 lei față de stagiunea precedentă.

În ceea ce privește cheltuielile pentru producții, în stagiunea 2017/2018 s-au cheltuit 877.499 de lei, în timp ce în stagiunea 2018/2019 s-au cheltuit 786.867 lei. Cheltuielile au fost mai mici, deși Teatrul Regina Maria a mai punctat un succes: organizarea a două ediții FITO în aceeași stagiune.

Decizia de a organiza două ediții, una în septembrie, și una în iunie, a fost luată din pricina lucrărilor de reconstrucție a scenei, care se deruleză din luna iulie, grație proiectului „Romanian-Hungarian cross-border incubator for performing arts” inițiat de Teatrul Csokonai din Debrețin, în parteneriat cu Primăria Municpiului Debrețin și Teatrul Szigligeti din Oradea.

Publicul a răspuns cu entuziasm și ediției estivale a FITO dovadă fiind veniturile în creștere. Astfel, dacă la ediția din septembrie 2018 s-au încasat 174.961 lei, la cea din iunie 2019 încasările au crescut la 199.228 lei.

Proiectele stagiunii 2019/2020

Și în stagiunea 2019/2020, strategia de management urmărește dezvoltarea unui repertoriu divers, care să cuprindă atât texte din repertoriul contemporan, cât și texe celebre din repertoriul clasic. Stagiunea va debuta cu premiera spectacolului „Zloată sau Viitorul președinte al României”, un pamflet socio-polititc de Radu Popescu, interpretat de actorul Eugen Țugulea, prezentat inițial la finele stagiunii trecute, doar sub forma de spectacol-lectură. Următoarea producție a Trupei Iosif Vulcan este spectacolul „Creștinii”, un text care face parte din dramaturgia contemporană și va avea premiera națională în 29 octombrie, într-un spațiu neconvențional, Sinagoga Neologă Zion din Oradea și este pus în scenă de către tânărul regizor Radu Iacoban după un text al autorului american Lucas Hnath.  Urmează o comedie de moravuri regizată de Petru Vutcărău, „Revizorul” de Nikolai Gogol, care va avea premiera în 16 februarie 2019. Aceasta va fi urmată de un spectacol pus în scenă de către regizorul Claudiu Goga și care va avea premiera în 17 mai 2019.

Producția cu care se va încheia stagiunea în curs este drama „Trei surori” de A. P. Cehov, care va fi pusă în scenă de câștigătorul premiului ex aequo pentru Cea mai bună regie în cadrul ediției a VII-a a Festivalului Internațional de Teatru Oradea pentru spectacolul „Medeea`s boys”, regizorul Andrei Măjeri.

De remarcat este faptul că la Oradea vin să monteze spectacole doi regizori tineri, premiați și recunoscuți pe plan național, în timp ce nume ca Petru Vutcărău și Claudiu Goga revin alături de trupa Iosif Vulcan, și se dorește păstrarea colaborării artistice și în anii următori, pentru că o astfel de continuitate presupune o mai bună cunoaștere a trupei,o omogenizare, și șansa de a crește constant valoarea producțiilor artistice.

O noutate a acestei stagiuni va fi lansarea unui proiect artistic prin care se dorește atragerea spre teatru a adolescenților și tinerilor, prin spectacole care au și o componentă educațională, alta decât cea care se  regăsește în școli. Astfel, trupele Arcadia și Iosif Vulcan vor aborda texte contemporane sau clasice care atrag atenția, prin tematica lor, asupra problemelor reale cu care se confruntă tinerii.

Primul astfel de text, Exploziv, al tinerei dramaturge Elise Wilk, va avea premiera la Teatrul Arcadia în 29 noiembrie 2019. Spectacolul cu care debuteză mandatul de director artistic al actorului Șerban Borda se adresează liceenilor și abordează probleme actuale, de la relația tensionată, sau superficială dintre părinți și copii, la bulliyng, sau relația elev-profesor. Spectacolul va fi urmat de o sesiune de discuții interactive cu adolescenții.

Repertoriul trupei Arcadia va include și un spectacol non-verbal adresat copiilor cu vârste mai mari de 3 ani, dar și un spectacol de animație, al cărui subiect va fi bazat pe rezultatul unor workshopuri pe care actorii le vor susține în școlile gimnaziale din Oradea.

Biletele pentru spectacolele Teatrului Regina Maria pot fi achiziționate de la Agenția teatrului, online pe www.biletmaster.ro și cu o oră înainte de fiecare spectacol de la locația unde acesta urmează să aibă loc.

Vă aşteptăm la teatru!

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

 Teatrul Regina Maria are onoarea de a vă invita la o serată muzicală deosebită, care va avea loc miercuri, 4 martie, de la ora 18:30, la Sala Arcadia: spectacolul-recital „Voci de primăvară”.

Vom călători prin universul liric ghidați de vocea actriței Gabriela Codrea, care va recita poezii din lirica de dragoste a lui Cristian Bădiliță, care va fi armonios acompaniată  de vocile sopranei Alina Roșca și a baritonului Vlad David într-un eveniment plin de emoție, în care dialogul dintre poezie și muzică va crea o atmosferă caldă și pozitivă.

Citește mai departe...

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

De Dragobete, Teatrul Regina Maria are două motive de sărbătoare! Astăzi s-au anunțat nominalizările pentru o nouă ediţie - a XXVIII-a - a Premiilor UNITER, iar la categoria Cel mai bun actor în rol secundar îl găsim pe colegul nostru Răzvan Vicoveanu, cu rolul Joshua din spectacolul CREȘTINI de Lucas Hnath, regia Radu Iacoban. 

Spectacolul Creștini a avut prima reprezentație în noiembrie și a fost pus în scenă la Teatrul Regina Maria în premieră națională. Rolul principal, al pastorului Paul, este jucat de Richard Balint, câștigătorul de anul trecut al premiului UNITER pentru “Cel mai bun actor în rol secundar”, cu rolul Mr. Lockhart din spectacolul „Navigatorul” de Conor McPherson (regia Cristian Juncu, spectacol al Teatrului Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”). Pastorul Paul le mărturisește enoriașilor care frecventează biserica pe care o conduce că are nesiguranțe în privința câtorva „adevăruri de credință” iar această mărturisire trezește reacții contradictorii în rândul ascultătorilor. Primul care îndrăznește să îl confrunte este pastorul asociat Joshua, jucat de Răzvan Vicoveanu, un tânăr îndrăgit atât de consiliul bisericii, cât și de mulți dintre cei prezenți la predica din acea duminică. Cu toate că în unele aspecte denotă un comportament care duce la extrem, Joshua și-a făcut loc în inimile oamenilor prin eforturile cu care s-a dedicat bolnavilor, săracilor și în general tuturor celor care aveau nevoie să fie ascultați sau ghidați.

Când, în urma votului celor prezenți, Joshua părăsește biserica, unul dintre membrii consiliului, bătrânul Jay (jucat de Petre Ghimbășan), militează pentru întoarcerea acestuia, încercând să-i reamintească pastorului Paul valoarea tânărului pe care l-a alungat:

„Joshua e într-un fel, fiul tău spiritual. Tu ești acela care l-a salvat. A venit în această biserică singur și a căutat sprijin, prieteni. Dacă îmi amintesc bine, fusese dat afară din propria casă din cauza unor… probleme foarte grave. Și îmi amintesc cum băiatul asta a venit aici, s-a apropiat de altar și ne-a spus: Am nevoie de ceva, nu știu exact de ce, dar am nevoie de acel lucru care să mă ajute să merg mai departe. Și omul acela a venit la fiecare slujbă. În fiecare duminică și mai apoi duminică și miercuri și mai apoi și vineri și ușor-ușor, i-ai oferit din ce în ce mai multă responsabilitate în biserica noastră, o rugăciune la slujba de duminică, un loc în consiliu, l-ai lăsat să citească din Biblie, chiar și o predică, iar mai apoi l-ai numit pastor asociat. Și suntem cu toții de acord că a muncit enorm și a meritat locul ăsta.”

Rolul lui Răzvan Vicoveanu este unul complex, pastorul asociat Joshua devenenind cunoscut publicului în mod treptat, iar Răzvan reușește să transmită emoțiile personajului de fiecare dată, într-un mod firesc și cu fiecare intrare în scenă îl vedem tranformat. La început se revoltă, aparent în mod exagerat, provocând o schismă în biserica ce l-a adoptat, întorcându-se tocmai împotriva celui care l-a creditat cel mai mult: pastorul Paul. Vom afla însă mai târziu că motivele pentru care Joshua reacționează în acest fel sunt altele decât cele pe care ni le imaginăm. Viața sa până la intrarea în biserica pastorului Paul l-a determinat să își creeze bariere și convingeri puternic înrădăcinate, care au rolul de a-l susține, iar el nutrește o nevoie viscerală pentru ele. Pentru el, punerea sub semnul întrebării a uneia dintre credințele fundamentale nu se situează la nivelul de curiozitate filosofică, ci lovește în însăși temelia existenței sale. La sfârșitul spectacolului, Joshua se întoarce la pastorul Paul, încercând să găsească o rezolvare pentru situația din biserică și oferă spectatorilor informații edificatoare:

„Părinții tăi au fost creștini, la fel și părinții lor. Bunica ta te-a adus prima oară în biserică, toți își doreau ca tu să te mântuiești, iar tu nu aveai nimic de pierdut, crezând în ceea ce crezi.  Dar eu. Eu am pierdut totul. Părinții mei nu credeau în ce cred eu. Și am încercat. Am încercat în continuu să le arăt calea, să îi ghidez înspre Dumnezeu. Asta e tot ce mi-am dorit, până la final. Asta am încercat. ”

Faptul că nu a reușit să-și convertească părinții și că mama sa, pe patul de moarte, a preferat să îl alunge decât să facă o mărturie de credință, l-a marcat iremediabil pe Joshua. Amintirea momentului în care mama sa moare și vede în ochii ei frică, groază și durere nu-i permite să trateze cu ușurință punerea la îndoială a existenței vieții de dincolo așa cum a fost predicată până acum. 

Pe parcursul spectacolului, pastorul asociat Joshua reușește să atragă din partea spectatorilor dezaprobare, revoltă, simpatie, compasiune și în final, chiar susținerea acestora în detrimentul pastorului Paul. Efortul depus de Răzvan Vicoveanu pentru creionarea unui rol cu atât de multe substraturi este bine distribuit și apreciat pe bună dreptate. 

Felicitări Răzvan, felicitări întregii echipe a spectacolului „Creștini” și mult succes în continuare!

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

• premieră

Teatrul Regina Maria anunță cea de a patra premieră a stagiunii 2019/2020, Revizorul de N.V. Gogol, în regia lui Petru Vutcărău. Premiera va avea loc în 18 și 19 februarie, de la ora 19.00, la Sala Mare.

Nikolai Vasilievici Gogol este unul dintre marile nume ale literaturii universale, remarcându-se ca scriitor realist și satirist deopotrivă. Gogol a fost marcat în căutările sale de nevoia de a se desprinde de rutină și comoditate și de a se ridica deasupra statutului de „viețuitoare care viețuiește numai pentru a viețui”. El folosește limbajul comediei pentru a exprima tragedia timpului său, iar râsul gogolian a fost inspirat de însuși Pușkin, Gogol afirmând: „Dacă e vorba să râdem, apoi să râdem tare, să râdem de ceea ce merită într-adevăr să fie ridiculizat de toți.” Anecdota care stă la baza comediei „Revizorul” îi este inspirată tot de către Pușkin, măiestria lui Gogol fiind aceea de a reda o imagine satirică de sinteză a întregii burghezii a Rusiei imperiale, prin intermediul unui mic grup de funcționari dintr-un orășel de provincie. Funcționarii corupți, în frunte cu primarul, primesc o veste tulburătoare: un revizor va sosi incognito în orașul lor pentru a efectua câteva investigații. Activitățile de clică riscă să fie descoperite, astfel, fiecare dintre cei implicați își asumă propriile fapte corupte și încearcă să le dreagă după posibilități. În plin proces de organizare a mușamalizării, aceștia primesc vestea că la han a ajuns un individ suspect, care prezintă semnalmentele unui inspector...

Piesa „Revizorul” face parte din categoria textelor a căror contemporaneitate nu se degradează în timp.  Prima reprezentație a avut loc pe scena Teatrului Alexandrinsky din St Petersburg, în 19 aprilie 1836, iar în anul 1842 apare o versiune îmbunătățită. În cele aproape două secole de la premiera din St Petersburg, piesa a fost pusă în scenă de sute de ori și au existat versiuni pentru televiziune, operă, dans și film. În Oradea, spectacolul este pentru prima dată montat în repertoriul trupei Iosif Vulcan. Din distribuție fac parte actorii: Șerban Borda, Gabriela Codrea, Anca Sigmirean, Răzvan Vicoveanu, Alin Stanciu, Andrian Locovei, Alexandru Rusu, Sebastian Lupu, Sorin Ionescu, Pavel Sîrghi, Eugen Neag, Petre Ghimbășan, David Constantinescu, Lucia Rogoz, Ciprian Ciuciu, George Dometi, Carina Bunea, Maria Teișanu, Miruna Lazăr, Giorgiana Coman, Calița Nantu, Daniela Purcărea, Ionuț Șerban, Igor Lungu. Regia spectacolului este semnată de Petru Vutcărău.

Regizor de renume internațional, Petru Vutcărău a pus în scenă peste o sută de spectacole atât în Republica Moldova, cât și în alte țări precum: Italia, Franța, România, Rusia, Japonia sau Turcia și a predat actoria la diverse școli de teatru din Franța, Italia, Rusia și Japonia. Este prieten vechi al teatrului din Oradea, încă din 1995, când pune în scenă spectacolele „Și cu violoncelul ce facem” de Matei Vișniec și „Hei, oameni buni” de William Saroyan, urmate de „Sexul femeii ca un câmp de luptă în războiul din Bosnia” de Matei Vișniec, în anul 1999 și „Salonul nr. 6” de A.P. Cehov și „Care pe care” de August Strinberg în 2006. Revine patru ani mai târziu, când pune în scenă piesa „Uciderea lui Gonzago” de Nedialko Yordanov. În 2018, când își începe activitatea ca regizor artistic la Trupa Iosif Vulcan, montează spectacolul „Avalanșa” de Tuncer Cücenoğlu, care devine una dintre cele mai apreciate producții ale stagiunii, premiată internațional.  Light design-ul este semnat de Gheorghiu Bogdan, creația video poartă semnătura Ioanei Ilaș-Bodale, coregrafia îi aparține lui András Lóránt, iar scenografia este semnată de Adrian Damian, iar costumele de Tatiana Popescu.

Spectatorii care doresc să vadă premierele din 18 și 19 februarie mai au la dispoziție foarte puține bilete. Acestea sunt puse în vânzare la casieria teatrului, pe strada Vasile Alecsandri nr 8, sau online pe bilete.ro. Rezervări se pot face la numărul de telefon: 0359 411 570.

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

Teatrul Regina Maria Oradea a fost onorat cu un nou premiu internațional pentru spectacolul Avalanșa, de Tuncer Cücenoğlu, regia Petru Vutcărău. Astfel, în data de 3 februarie, a avut loc cea de a VI-a ediție a decernării premiilor oferite de Anadolu Theater Awards, teatrul orădean primind Premiul Special la secțiunea Teatru Internațional.

Premiile au fost oferite de Anadolu Theater Awards, singura organizație din Turcia care are, de asemenea, și o identitate internațională. Ceremonia de înmânare a premiilor a avut loc la The Water Performing Stage, parte din sediul Ziarului Teatral, o instituție incendiată în urma unui accident nefericit petrecut în luna august anului 2019. Decernarea premiilor a avut astfel și o semnificație simbolică, a renașterii din propria cenușă a prestigioasei instituții, la mai puțin de un an de la accident.  Ceremonia a reunit artiști din România, Germania și Azerbaijan, invitați la înmânarea premiilor. Alături de Premiul Special oferit Elvirei Rîmbu, manager al Teatrului Regina Maria, pentru spectacolul Avalanșa, la secțiunea Teatru Internațional au luat premii: Professor Dr Dűsen Kaseinov – Túrksoy, Yes to Art International Award; Derman Atik -International Theater Award – Berlin/ Germany; Yalçın Baykul – International Theater Award - Berlin Germany; Ufuk Güldü International Theatre Award Berlin Germany. 

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

Vă mulțumim pentru înțelegere!

 

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

Trupa Iosif Vulcan invită orădenii la prima producție a anului 2020, spectacolul Nu credeam să-nvăț a muri vreodată, care va avea loc miercuri, 15 ianuarie, de la ora 18:00, la Sala Arcadia. Spectcolul de poezie, muzică și dans dedicat lui Mihai Eminescu este coordonat de actorul și regizorul Emil Sauciuc.

Citește mai departe...

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

Anul 2020 vine cu motive de bucurie pentru spectatorii orădeni. 

Teatrul Regina Maria și-a reluat activitatea la Sala Mare - proaspăt renovată și modernizată - și va marca începutul anului cu două premiere: un recital de poezie și un spectacol folcloric.

Cea dintâi producție aparține Trupei Iosif Vulcan și va avea loc miercuri, 15 ianuarie, de la ora 18:00, la Sala Arcadia: NU CREDEAM SĂ-NVĂȚ A MURI VREODATĂ – SPECTACOL DE POEZIE, MUZICĂ ȘI DANS DEDICAT LUI MIHAI EMINESCU, sub îndrumarea regizorală a actorului Emil Sauciuc. 

„Spectacolul este unul de poezie, muzică și dans, toate acestea fiind expresia defalcată a personalității, intelectului și sufletului marelui om. În centrul scenei, pe fundal, se află tabloul poetului nepereche. Personajele sunt îmbrăcate în alb sau alb-crem, și exprimă puritatea din inima artistului. Versurile reprezintă ideile și sentimentele sale, dansul este mișcarea din lumea sa interioară, iar muzica, sunetul sufletului său.” (Emil Sauciuc)

Din distribuția spectacolului fac parte, pe lângă îndrăgitul actor Emil Sauciuc (Bătrânul), cei mai noi colegi ai noștri, actorii Maria Teişanu (Ea), David Constantinescu (El), Ioana Moldovan (Dansatoarea), pe care îi cunoașteți deja din spectacolul „Exploziv” și Miruna Lazăr (Cealaltă ea), absolventă a Facultății de Teatru și Film  din Cluj-Napoca, care se află la prima colaborare cu Teatrul Regina Maria. Regia artistică este realizată de către Emil Sauciuc, scenografia este semnată de Amalia Buie, iar muzica îi aparține lui Sorin Domide.

Următoarea premieră va avea loc vineri, 24 ianuarie, de la ora 18:00, la Sala Mare: SĂRBĂTORIND UNIREA. Acest concert extraordinar, dedicat Unirii Principatelor Române, îi are ca protagoniști pe artiștii Ansamblului Artistic Profesionist „Crișana” împreună cu cei de la Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava, care se vor prinde în Hora Unirii pe Scena Teatrului Regina Maria, oferind un regal de cântece și dansuri. În program sunt orchestrele și corpurile de balet ale celor două ansambluri, dar și soliștii vocali și instrumentiștii: Cornel Borza, Leontin Ciucur, Sorin Filip, George Finiș, Luminița Tomuța, Lucica Păltinean, Cornelia Covaciu, Dana Dăncilă, Felicia Costin, Marian Gogan, Simona Costin, Dan Decebal Chitic, Constantin Pascal, Ionuț Tanța, Iulian Griga, Stângaciu, Petrică Popa.

Regia artistică este semnată de către Leontin Ciucur iar dirijorii celor două orchestre sunt Adrian Miescu și Viorel Leancă. Coregrafia este semnată de Ion Bencheci și Costinel Leonte, iar scenografia spectacolului este realizată de Amalia Buie

Biletele s-au pus deja în vânzare și pot fi achiziționate de la Agenția Teatrului de marți până vineri în intervalul orar 12:00 – 18:00 și sâmbăta între orele 10:00-13:00. Puteţi achiziţiona bilete şi cu o oră înainte spectacol sau online pe www.bilete.ro. Pentru informaţii suplimentare şi rezervări de bilete, vă invităm să sunaţi la numărul de telefon: 0371/381.550

Vă așteptăm cu drag!

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

Vă așteptăm cu drag la teatru!

 

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

Stimați spectatori,

Cu părere de rău, anunțăm că spectacolul Scripcarul pe acoperiș din data de 18 decembrie se suspendă din cauza faptului că unul dintre membrii echipei artistice are probleme de sănătate.

Pentru returnarea contravalorii biletelor vă rugăm să luați legătura cu Agenția de bilete (0371.381.550), iar dacă acestea au fost achiziționate online de pe Bilete.ro, vă rugăm să trimiteți un e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Detalii

Categorie: Noutăți - Trupa Iosif Vulcan

Trupa Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria se pregătește de prima premieră a stagiunii 2019-2020: „Zloată sau Viitorul Președinte al României”, pamflet socio-politic de Radu Popescu în regia lui Eugen Țugulea, care va avea loc joi, 10 octombrie, de la ora 19:00, la Sala Arcadia.

Textul care stă la baza spectacolului pus în scenă la Teatrul Arcadia îi aparține autorului Radu Popescu, dramaturg, regizor de teatru și manager cultural, fondator al Teatrului Apropo și al Festivalului Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent. La ediția din 2018 a           „Concursului de creație dramatică dedicat piesei scurte” organizat de Teatrul Regina Maria, în cadrul Festivalului de Teatru Scurt, scriitorul a participat cu două texte: „Zloată (Viitorul Președinte al României)”, nominalizat pentru premiu și „Cu drona”, textul câștigător.

Regia artistică și interpretarea personajului îi aparțin domnului Eugen Țugulea. Actor al Teatrului Regina Maria de mai bine de 50 de ani, activ și implicat, a făcut parte – alături de criticii de teatru Claudiu Groza și Oana Borș – din juriul desemnat să aleagă câștigătorul în ediția de anul trecut a Concursului de Creație Dramatică. Cu toate că textul „Cu drona” a fost votat în unanimitate, personajul Silviu Moisă din textul „Zloată sau Viitorul Președinte al României” i-a atras atenția în mod deosebit deomnului Țugulea, care, motivat de reacțiile pozitive primite după încheierea spectacolului-lectură din cadrul FITO, a decis ca stagiunea aceasta să îl pună în scenă la Sala Arcadia.

Citește mai departe...