Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Română (ro-ro)

de Alecu Popovici

Regia artistică: Petru Diaconu
Scenografia: Paul Fux
Data premierei: 20.04.1969.

de Alecu Popovici

Regia artistică: Petru Diaconu
Scenografia: Szabó Barnabás
Ilustraţia muzicală: Magda Cozmuţa şi György Kovács
Data premierei: 23.02.1969.

Comedie eroico-populară de Alexandru Popescu şi Dimitrie Bălan, în premieră pe ţară

„La baza piesei lui Alexandru Popescu şi Dimitrie Bălan (ambii redactori la ziarul orădean Crişana) stă o intenţie nobilă şi anume aceea de a servi micilor spectatori o lecţie de istorie însufleţitoare, în care se îmbină farmecul mitului popular cu umorul ţărănesc […], principala idee fiind cea a dragostei faţă de glia născătoare, această dragoste reprezentând mobilul tuturor acţiunilor haiduceşti împotriva cotropirii. Haiducul, codrul şi ţara reprezintă o unitate indestructibilă şi autorii se folosesc de acest fapt întru reliefarea firului principal al piesei: comuniunea firească a neamului cu pământul patriei.

Textul este valoros, mai ales din punct de vedere ideatic, principala idee fiind cea a dragostei faţă de glia născătoare… Structura piesei, caracterizată printr-o rapidă alternanţă de planuri, impune o viziune regizorală dina¬mică, în care elementul preponderent este tensiunea.

de G.A.Bürger
Adaptarea: Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa

Regia artistică: Petru Diaconu 
Scenografia: Paul Fux
Ilustraţia muzicală: Magda Cozmuţa
Data premierei: 27.07.1968.

de Alecu Popovici

Regia artistică: Petru Diaconu 
Scenografia: Szabó Barnabás
Data premierei: 24.02.1968.

de Victor Eftimiu
Premieră pe ţară

„În viaţa unui teatru, reuşita unei premiere este determinată de însuşi momentul opţiunii asupra repertoriului. […] Virtuţile textului lui Victor Eftimiu, bine interpretate de colectivul actoricesc, au permis stabilirea repede a unui contact cald cu spectatorii de toate vârstele. […]

«Pui de om» este o dezbatere, cu mijloacele artei scenice, asupra sensului autorităţii în stat, veştejind, printr-o fabulaţie de esenţă populară, palatul şi camarila imperială, rupte de ţară. Eroul principal, din familia tipologică a lui Făt-Frumos, este mandatarul unei experienţe populare de veacuri, în care cinstea, curajul, dreptatea, sinceritatea şi-au câştigat locul cuvenit. Regizorul Petru Diaconu, a subliniat în interpretarea actoricească tocmai momentele în care sensul etic al replicilor câştigă relief, dând căldură transmiterii unui mesaj care ar fi putut cădea în didacticism, realizând aşadar în sens înălţător conţinutul educativ al montării. […]

de Alexandru Popescu

Regia artistică: Petru Diaconu
Scenografia: Szabó Barnabás
Ilustraţia muzicală: Magda Cozmuţa
Data premierei: 14.05.1967.

de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici

„Fericită inspiraţie pentru autor care a găsit aci (în basmul amintit), un material bogat plin de pitoresc şi de conţinut, prilej de manifestare a înţelepciunii poporului nostru care a ştiut totdeauna să separe grâul de neghină, care a luptat pentru ca elementul curat, cinstit, să se im­pună înaintea făţărniciei, lenei sau prostiei. Folosind un limbaj simplu, cu un caracter popular neforţat, alternând versul — de aceeaşi inspiraţie folclorică — cu proza, piesa lui Alecu Popovici se desfăşoară curgător, respectând nara­ţiunea  basmului  cu   acelaşi  titlu,   atât  de   cunoscut  nouă.

La fel de inspirată a fost şi conducerea teatrului de păpuşi, atunci când a ales piesa pentru repertoriu şi când i-a imprimat spectacolului caracterul — cerut de text — dar subliniat cu mijloace artistice de bună calitate pe în­treaga sa desfăşurare. […]

de Iosef Pehr şi Leo Spacil

Regia artistică: Szele Vera 
Scenografia: Szabó Barnabás 
Muzica: Dankó Ioan
Data premierei: 05.06.1966.

de Hanna Januszewska
Traducerea: Nina Grigorescu

„Cel de al doilea spectacol, cu «Tigrişorul Pietrek» de Hanna Januszewska, a însemnat succesul cel mai mare al stagiunii.  Decorurile sunt ingenioase şi spirituale,  capabile să creeze o atmosferă care captează atenţia spectatorului. Muzica de scenă  — reprezentând o  primă încercare în acest  sens  la Oradea — este inspirată din ritmurile moderne, integrându-se perfect spectacolului. Aceşti factori au venit în sprijinul regizoarei Francisca Mirişan care a creat un spectacol dinamic, foarte bine gradat, obţinînd un succes autentificat atât de Specialişti cât şi de spectatori.”  (L. Messzer, Familia, 28 iulie 1966)

de Wilhelm Hauff
Adaptarea: Tudora Petcuţ-Bondoc

Regia artistică: Simion Tomescu 
Scenografia: Paul Fux
Ilustraţia muzicală: Magda Cozmuţa
Data premierei: 04.03.1966.

de H.C.Andersen
Adaptarea: Ştefan Lenkisch

Regia artistică: Francisca Simionescu 
Scenografia: Paul Fux
Ilustraţia muzicală: Magda Cozmuţa
Data premierei: 22.01.1966.

de Maurice Maeterlinck
Adaptarea: Letiţia Gâtză

Regia artistică: Ildikó Kovács  
Scenografia: Paul Fux 
Muzica: Péter Vermesi 
Data premierei: 05.09.1965.

de Marcel Breslaşu

Regia artistică: Francisca Simionescu 
Scenografia: Paul Fux
Muzica: Dankó Ioan
Data premierei: 05.09.1965.

de Alexandru T.Popescu 

Regia artistică: Francisca Simionescu 
Scenografia: Paul Fux

Data premierei: 27.09.1964.

de Valentin Silvestru

Regia artistică: Francisca Simionescu şi Simion Tomescu 
Scenografia: Paul Fux

Data premierei: 27.08.1964.

 

 

de Lizica Muşatescu 

Regia artistică: Maria Mierluţ-Simion 
Scenografia: Kádár Zoltán 

Data premierei: 10.04.1964.

de Fraţii Grimm
Adaptare: Al.Căprariu

de Ana Ioniţă şi Gabriel Teodorescu

Regia artistică: Petru Simion
Scenografia: Rodica Stanca

Data premierei: 10.10.1963.

 

de Ion Creangă
Adaptarea: Nela Stroescu

„[…] Spectacolul inaugural al stagiunii a fost prilejuit de reprezentarea piesei «Harap-Alb», după cunoscutul basm al lui Ion Creangă, o reluare într-o nouă viziune. Regizorul Petru Diaconu, cu o bogată experienţă de îndrumare calitativă a spectacolelor de păpuşi, a imprimat piesei o desfăşurare unitară şi fluentă, la nivelul atractivităţii şi al înţelegerii publicului specific, fără gratuitatea artificialului căutat, fără stridenţe şi asperităţi. Asupra ideii regizorale a autenticului folcloric vrem să ne oprim în cele ce urmează. Personajele au avut imprimat acel mod burlesc al eroilor populari care rezolvă cu umor şi spontan dificultatea oricărei situaţii. […] Intenţia autenticităţii populare a fost bine servită de decorul lucrat din împletituri de nuiele (Paul  Fux) şi  prin costume,  regizorul  reunind diversele posibilităţi ale realizării atmosferei. […]

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP