Dramă în trei acte de Vasile Rebreanu şi Mircea Zaciu

Regia artistică:  Sergiu Savin
Scenografia:  Maria Haţeganu
Muzica:  Béla Ráduly
Data premierei:  9 februarie 1974

„Singurătatea trăgătorului la ţintă” este o piesă despre tinereţe, despre răspundere, despre dragoste şi prietenie, despre părinţi, despre cinste. Eroii ei, studenţi în vacanţă într-o moară părăsită de la poalele muntelui, încep o joacă de-a adevărul.

Întâlnirea lor din pădure declanşează nebănuite resorturi: tinerii se destăinuie, răspund la întrebările care îi chinuie, caută semnificaţii, descoperă adevărul. Când măştile cad, tinerii află cine sunt ei, dincolo de numele pe care le poartă, dincolo de cursuri şi seminarii, dincolo de şedinţele U.T.C., mai presus de dragoste şi ură, de ambiţii, de necazurile şi bucuriile trecătoare.

„Singurătatea trăgătorului la ţintă” este singurătatea individului atunci când este pus faţă în faţă cu propriile fapte şi gânduri. În momentul confruntării cu sine şi cu cei din jur, cel care sacrifică totul, fără scrupule pentru a-şi atinge ţinta, nu poate fi decât un însingurat.

Distribuţia:

Ea:  Mariana Vasile
Filip:  Ion Abrudan
Toma:  Theo Cojocaru
Costel:  Nicolae Barosan
Eugen:  Eugen Harizomenov
Bătrânul:  Dorel Urlăţeanu artist emerit
Grigore:  Marcel Segărceanu
Matei Salavăstru:  Ion Martin

Regia tehnică:  Dalma Simionescu
Sufleur:  Rodica Branea
Lumini:  Vasile Blejan
Sonorizarea:  Dorel Olea