Colectivul artistic al Teatrului Regina Maria din Oradea deplânge trecerea în nefiinţă a îndrăgitului regizor Szombati Gille Otto şi este alături de familia îndoliată.

Mulţi actori ai teatrului nostru l-au cunoscut personal, au fost colegi de şcoală, de scenă şi prieteni vechi. Va rămâne mereu în amintirea lor ca un mare regizor şi prieten de nădejde.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cei care l-au cunoscut și stimat sunt așteptați să-și prezinte un ultim omagiu miercuri, 30 mai, de la ora 12, în foaierul Teatrului. Înmormântarea va avea loc tot miercuri, de la ora 14, la Capela Steinberger.

S-a născut la 29 ianuarie 1930 la Oradea. A fost angajat câţiva ani la Teatrul Maghiar din Timişoara, dar cei mai mulţi ani i-a petrecut la Oradea, având, la cele două secţii ale Teatrului de Stat, o activitate intensă şi rodnică.

Trebuie să recunoaştem că Szombati Gille Otto a semnat regia a numeroase spectacole de succes de casă, trecând, pe bună dreptate, drept „salvator” al bugetului instituţiei, mereu insuficient. Piesele erau fie comedii – romantice, satirice, poliţiste –, fie drame sau piese pentru copii. Amintim câteva titluri: „Joc dublu” de Robert Thomas, „Fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe, „Micii farisei” de Dimitrios Psatas, „Madame Sans-Gêne” de Victorien Sardou şi Émile Moreau, „Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Meyer-Förster, „Procesul Adam şi Eva” de Rudi Strahl (premieră pe ţară), „Piatră la rinichi” de Paul Everac (a fost unul din regizorii preferaţi de autor), „Un week-end de adio” de Marc Sauvajon, „Inimă de cristal” de Lev Ustinov. De succese de public, dar şi cronici elogioase s-au bucurat spectacolele: „Arva bunei speranţe” de I.D.Sîrbu (unzturneu triumfal la Bucureşti), „Interviu” de Ecaterina Oproiu, „Play Strindberg” de Friedrich Dürrenmatt, „Moartea unui comis-voiajor” de Arthur Miller.

Dacă ar fi sintetizăm principalele calităţi ale regizorului, acestea ar fi: simţ al scenei, dobândit în şcoala de la Târgu Mureş, colaborare permanentă cu toţi creatorii, absenţa infatuării şi impunerii tiranice în faţa colectivului artistic, respect pentru text şi autori, ştiinţa lucrului cu actorii, respectând personalitatea acestora, interes sincer pentru buna receptare a spectacolului, stimă sinceră pentru publicul căruia i se adresează.

O sensibilitate autentică a dovedit atât în lucrul cu actorii, cât şi în scrierile sale: poezie, eseuri, proză. Iată câteva din titlurile care vorbesc de la sine despre preocupările regizorului: „Destin oniric” – poezii,1991; „Mărul discordiei” – drame, 1993; „Piatra filosofală” – aforisme, 2003; „Roata veveriţei” – eseuri, 2005; „Legiuitori în umbră sau a treia tablă de piatră” – parabolă istorică-legendă spartană, 2005.

Univers cultural bogat, preocupări variate. Stăpânind bine limba română şi maghiară, regizorul a colaborat permanent cu cele două secţii ale Teatrului orădean.

Fişă artistică – Teatrul Regina Maria

• Regia artistică la FLORICICA PURPURIE de Brausevici-Karnauhova, 1964
• Regia la HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ de Wilhelm Meyer-Förster, 1969
• Regia artistică la RECITAL BILINGV BAUDELAIRE, 1969
• Regia artistică la MICHELANGELO de Al.Kiriţescu, 1969
• Regia artistică la MOARTEA UNUI COMIS VOIAJOR de Arthur Miller, 1970
• Regia artistică la ARCA BUNEI SPERANŢE de I.D.Sîrbu, 1970
• Regia artistică la DESTINE (EPOLEŢII INVIZIBILI) de Silvia Andreescu şi Theodor Mănescu, 1971
• Regia artistică la VULPEA ŞI STRUGURII de Guilherme Figueiredo, 1971
• Regia la PROCESUL ADAM ŞI EVA de Rudi Strahl, 1972
• Regia la REVOLTA DE PE CAINE de Herman Wouk, 1973
• Regia artistică la O FATĂ IMPOSIBILĂ de Virgil Stoenescu, 1973
• Regia artistică MUŞCATA DIN FEREASTRĂ de V.I.Popa, 1973
• Regia artistică la RĂZBOIUL TROIEI NU VA AVEA LOC de Jean Giraudoux, 1974
• Regia artistică la PLAY STRINDBERG de Friedrich Dürrenmatt, 1974
• Regia artistică la VIAŢA E CA UN VAGON de Paul Everac, 1975
• Regia artistică la STEAUA FĂRĂ NUME de Mihail Sebastian, 1975
• Regia artistică la BOMBA ZILEI de Ben Hecht şi Charles McArthur, 1976
• Regia artistică la MAREA GARĂ NOUĂ de Victor Frunză, 1976
• Regia artistică la CÂND IARBA ARE CHIP DE OM (ŞI VOR VENI NOPŢI DE DRAGOSTE) de Rodica Padină, 1976
• Regia artistică la RECITAL OMAGIAL HORVÁTH IMRE, 1976
• Regia la PRIMĂVARĂ FIERBINTE după un scenariu de Bokor Andrei, 1977
• Regia artistică la 1 8 7 7 după un scenariu de Viorel Horj, 1977
• Regia artistică la PIATRĂ LA RINICHI de Paul Everac, 1977
• Regia artistică la FLUTURII SUNT LIBERI de Leonard Gershe, 1978, r.Szombati Gille Otto
• Regia artistică la MICII FARISEI de Dimitris Psatas, 1978
• Regia artistică la MADAME SANS-GÊNE de Victorien Sardou şi E.Moreau, 1979
• Regia artistică la INIMĂ DE CRISTAL de Lev Ustinov, 1979
• Regia artistică la INTERVIU de Ecaterina Oproiu, 1980
• Regia artistică la JOC DUBLU de Robert Thomas, 1981
• Coregizor artistic în INTRIGĂ ŞI IUBIRE de Fr.Schiller, 1982, r.Zoe Anghel Stanca
• Regia artistică la UN WEEK-END DE ADIO de Marc Sauvajon, 1983
• Regia artistică la NICI O ZI FĂRĂ DRAGOSTE (LIFTING) de Pierre Chesnot, 1990
• Regia artistică şi traducerea la NUMAI FLUTURII SUNT LIBERI de Leonard Gershe,1992
• Regia la SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLE ŞI DOAMNA MOON de J.B.Priestley, 1995