Comedie muzicală în trei acte (şase tablouri) de  B.Dâhovicinâi şi M.Slobodskoi
Traducerea:  Sanda Diaconescu şi Xenia Stroe
Textele cântecelor:  Dorel Urlăţeanu

Regia artistică:  Dorel Urlăţeanu
Decoruri:  Gheorghe Oriold
Muzica:  Nikita Bogoslovski şi Zoltán Matolcsi
Aranjament coregrafic:  Ilona Tóth Kovács
Conducerea muzicală:  Zoltán Matolcsi
Data premierei:  25 august 1956

„Cu dragostea nu-i de glumit” este un spectacol de estradă, o comedie muzicală uşoară, distractivă, plină de vioiciune şi umor, presărată cu situaţii neprevăzute. Ea prezintă într-un ton optimist şi luminos aspect din viaţa de muncă şi de delectare a tineretului din Uniunea Sovietică. Personajele sunt trei băieţi şi trei fete veseli şi mereu puşi pe farse. Pregătiţi pentru a pleca într-o expediţie de cercetare, cei trei studenţi cred că dragostea i-ar putea ţintui într-o căsnicie potrivnică uneia tât de îndelungate despărţiri. Spre marea lor surprindere, ei sunt cuceriţi chiar de dragostea cu care voiseră să glumească. În final, toată teama lor de iubire şi de căsătorie se dovedeşte neîntemeiată, căci noile lor tovarăşe de viaţă sunt şi bune tovarăşe în marea expediţie.

Distribuţia:

Kostik:  Gheorghe V. Gheorghe
Andrei:  Jean Săndulescu
Mark:  Marcel Segărceanu
prof.Simelnikov:  Constantin Simionescu
Zoia:  Eliza Plopeanu, Silvia Tabacu
Nastenka:  Cristina Tacoi
Olea:  Doina Ioja Vasiu
Alexandra Fiodorovna:  Ştefania Popescu

Regia tehnică:  Dalma Simionescu
Sufleur:  Cornelia Brezeanu/Agy Segărceanu