Când ești pus în situația de a-ți ajuta aproapele aflat în suferință, ce faci? Fugi, sperând că nu te-a văzut nimeni sau stai și lupți pentru a-l salva?

Piesa lui Oleg Bogaev se bazează pe un puternic oximoron – lumină și întuneric. „Sunt două căi pe care le poate urma omul pe pământ: ascensiunea spirituală sau degradarea morală”. Oamenii din scenele închipuite de dramaturgul rus sunt duri, sarcastici, nu se jenează să-și arate problemele morale – un portret al omului contemporan, s-ar zice – care-și pune întrebări, dar nu oferă și nici nu caută răspunsuri.

Distribuția:

Scena 1: Amanta – Denisa Vlad; Amantul – Răzvan Vicoveanu
Scena 2: Deținutul 1 – Petre Ghimbășan; Deținutul 2 – Ion Ruscuț
Scena 3: Polițist 1 (Năsosul) – Pavel Sîrghi; Polițist 2 (Clăpăugul) – Andrian Locovei
Scena 4: Deputatul – Daniel Vulcu; Bodyguard-ul – Eugen Neag
Scena 5: Mirele – Răzvan Vicoveanu; Mireasa – Mihaela Gherdan
Scena 6: Soțul – Andrian Locovei; Soția – Adela Lazăr
Scena 7: Șeful Pompelor Funebre – Ion Ruscuț; Muncitor 1 – Pavel Sîrghi; Muncitor 2 – Petre Ghimbășan
Scena 8: Preotul – Tiberiu Covaci; Imamul – Andrian Locovei
Scena 9: Soția – Anca Sigmirean; Gravida – Lucia Rogoz
Scena 10: Șoferul – Pavel Sîrghi; Expeditorul – Eugen Neag
Scena 11: Oarba – Corina Cernea; Orbul – Petre Ghimbășan
Scena 12: Doctorul – Eugen Neag; Asistenta – Gabriela Codrea
Scena 13: Regizorul – Daniel Vulcu; Actrița – Elvira Platon Rîmbu
Scena 14: Bătrâna – Elvira Platon Rîmbu; Bătrânul – Tiberiu Covaci
Îngerul – Andrei Sabău
Figurație – Diana Burcă, Denise Szabo

Regia artistică: Ștefan Iordănescu

Scenografia: Dorothea Iordănescu

Muzica: Ildiko Fogarassy

Video Design: Light Motiv

Light Design: Lucian Moga

Traducerea: Elvira Rîmbu

Data premierei: 13 aprilie 2016

Durata spectacolului: 90 minute (fără pauză)

*spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani!

E Ajunul Crăciunului, iar un elf aterizează într-un depozit plin cu jucării furate. Gary, care nu e pe deplin convins de identitatea intrusului, îl sună pe Simon, care pune și el la îndoială sănătatea mintală a amicului său. Cei doi îl înteroghează pe intrus, care îi imploră să-l elibereze: pentru că e reținut de la treaba pe care o are de dus la capăt.

Piesa „Seara de Ajun” e o tragicomedie fascinantă, în care Gary și Simon, alături de prietena prostituată a lui Gary – Cherry, se ceartă pentru a descoperi ce înseamnă cu adevărat Crăciunul, cine ia ultimul cowboy și dacă piticul îmbrăcat în costum de elf e, într-adevăr, un spiriduș al lui Moș Crăciun.

Premiera mondială a spectacolului bazat pe această piesă a avut loc la The Red Room în Londra, în decembrie 1995.

Distribuția:

Gary: Răzvan Vicoveanu
Simon: Alin Stanciu
Cherry: Mihaela Gherdan
Elf: Andrei Sabău

Regia artistică: Ovidiu Caița
Scenografia: Oana Cernea

Traducerea: Andreea Vulpe

Data premierei: 12 septembrie 2015

Durata: 1 oră și 20 min (fără pauză)

*Spectacol nerecomandat copiilor sub 16 ani! (sau Elfilor!)

Participări la Festivaluri:

• Festivalul de Teatru Scurt, ediția a XXI-a (Festivalul Internațional de Teatru Oradea, ediția a III-a) – Oradea, septembrie 2015
• Festivalul Internațional al Teatrelor de Studio, ediția a XIX-a – Teatrul „Al. Davila” – Pitești, noiembrie 2015
• Festivalul Internațional de teatru „Scena ca o stradă”, ediția a II-a – Teatrul de Vest Reșița – februarie 2016
• Festivalul Internațional al Țărilor Balcanice, ediția a III-a – Bursa, Turcia – martie 2016

Premii și nominalizări:

• Nominalizare pentru CEL MAI BUN ACTOR – RĂZVAN VICOVEANU – Festivalul de Teatru Scurt, ediția a XXI-a (Festivalul Internațional de Teatru Oradea, ediția a III-a) – Oradea, septembrie 2015
• Nominalizare pentru CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ – MIHAELA GHERDAN – Festivalul de Teatru Scurt, ediția a XXI-a (Festivalul Internațional de Teatru Oradea, ediția a III-a) – Oradea, septembrie 2015
• Nominalizare pentru CEA MAI BUNĂ REGIE – OVIDIU CAIȚA – Festivalul de Teatru Scurt, ediția a XXI-a (Festivalul Internațional de Teatru Oradea, ediția a III-a) – Oradea, septembrie 2015
• Nominalizare pentru MARELE PREMIU AL FESTIVALULUI – Festivalul Internațional al Teatrelor de Studio, ediția a XIX-a – Teatrul „Al. Davila” – Pitești, noiembrie 2015
• Nominalizare pentru CEL MAI BUN ACTOR – RĂZVAN VICOVEANU, pentru rolul GARY din spectacolul SEARA DE AJUN – Festivalul Internațional al Teatrelor de Studio, ediția a XIX-a – Teatrul „Al. Davila” – Pitești, noiembrie 2015

Despre iubire. Despre  cât de minunată este iubirea în  visele noastre și despre incapacitatea omului  de a iubi așa cum visează să iubească.

Despre  dorul, melancolia  și  eternul  feminin,  în poezia  eminesciană.

Un spectacol cu semne și simboluri atropomorfiste prin care atribuim fenomenelor naturii însușiri și  sentimente umane. Metafora mereu prezentă în creația eminesciană.

Închin acest spectacol minunatei femei, Eleonora Maria, soția mea, care-mi rabdă  cu stoicism și  devotament de stâncă, din secolul trecut, toate infidelitățile  „teatrale”.

Și  pentru că  n-ați avut  ocazia, până acum, să mă vedeți în această ipostază, trebuie  să vă mărturisesc  că pentru mine Teatrul este o artă sincretică, dar nu cleptomană, că apelează la toate artele, dar nu-i  acordă nici uneia statut de autonomie, că toate mijloacele la care apelează, pentru a se exprimă, trebuie să se  nască  și să se facă, din nevoia de exprimare a jocului, a actorului. Mă străduiesc  făcând teatru să mă apropii cât mai mult de armoniile muzicii, pentru că în rigoarea muzicii este mai multă poezie nemijlocită,  decât în toate celelalte arte. Refuz apelul la mijloacele moderne, precum film, proiecții, etc. Pentru că sunt adeptul celui care a descoperit că „de 2000 de ani  nu se mai face Teatru, ci spectacol”. (Ioan Ieremia)

Versiune scenică de Ioan Ieremia după „Bogdan Dragoș” de Mihai Eminescu

Distribuția:

Bogdan: Andrian Locovei

Verena: Anda Tămășanu

Figurație: Patricia Moţ, Andreea Silaghi, Andreea Pantiş, Karla Fanea, Andrea Biroş, Claudiu Ursuţa, Bogdan Balota, Mihai Marius, Nicolas Balog, Antonio Istrate, Antoniu Nica

Regia, concepția scenografică și ilustrația muzicală: Ioan Ieremia

Scenografia: Csuri Emese

Vioară live: Adrian Miclăuș

Data premierei: 7 martie 2015

Spectacolul ,,Croitoraşul cel viteaz şi Hainele cele noi ale împăratului” propune o reinterpretare a celor două poveşti, scoţându-le din idilicul basmelor clasice scrise de Fraţii Grimm, respectiv de Hans Christian Andersen. Prin întrepătrunderea celor două poveşti şi interpretarea lor în cheia ,,mondenităţii”,  regizorul creează o poveste unitară pentru toate vârstele, în care croitoraşul reprezintă omul isteţ din popor, care este nevoit să se descurce cu ingeniozitate într-o lume superficială în care domneşte prostia.

Textul ce stă la baza spectacolului este adaptat de către Andrei Mihalache pentru a fi pe înţelesul tuturor, introducând pe alocuri fragmente muzicale care fac spectacolul extrem de atractiv pentru publicul larg. Spectacolul ,,Croitoraşul cel viteaz şi Hainele cele noi ale împăratului” este un spectacol plin de umor, la care se vor amuza părinţii şi copiii deopotrivă!

Distribuția:

Povestitorul: Lucia Rogoz
Croitorașul: Eugen Neag
Brutarul: Andrian Locovei
Pantofarul: Alexandru Rusu
Țăranca: Anca Sigmirean
Țiganca: Mirela Lupu
Vânzătoarea de bijuterii: Simona Codreanu
Musca: Georgia Căprărin
Lăptarul: Sorin Ionescu
Trecătorii: George Voinese, Ion Ruscuț, Tiberiu Covaci
Sfetnic 1: Alexandru Rusu
Sfetnic 2: Andrian Locovei
Mama împăratului: Mirela Lupu
Doamna 1: Simona Codreanu
Doamna 2: Andrian Locovei
Fata împăratului: Georgia Căprărin
Împăratul: Sorin Ionescu
Uriașul: George Voinese
Căpcăun 1: Ion Ruscuț
Căpcăun 2: Tiberiu Covaci

Regia artistică: Andrei Mihalache

Scenografia: Oana Cernea

Ilustrația muzicală: Dorin Griguță

Data premierei: 8 noiembrie 2014

Durata: 1 oră 10 minute

Since its first representations in Saint-Petersburg and Moscow, “A Marriage Proposal” or simply, “The Proposal” has met a tremendous success, quickly becoming popular in cities all over Russia. In this play, Chekov describes the very funny courtyard of Lomov, who wants to marry the daughter of his neighbor.

The future grooms to be are fighting before he made the proposal, during the proposal and after she agrees to marry him. They tend to fight every time they see each other. Eventually, the father calls the final confrontation “the beginning of a happy marriage” and, although he has doubts about the couple’s resistance in time, he wishes them to have a happy life together.

CAST:

Natalia Stepanovna: Ioana Dragoş Gajdo

Stepan Stepanovici Ciubukov: George Voinese

Ivan Vasilievici Lomov: Şerban Borda

Artistic director, scenographer and music by: Petre Panait

Translator: Elisabeta Pop

Date of the premiere: September 18, 2009

Queen Mary Theatre is presenting the performance ‘A HAPPY MAN FOR YEARS TO COME…’ / „Pe-un om ferice ani în şir…”, a selection of Michelangelo Buonarroti’s poems while celebrating 450 years from his death.

Michelangelo Buonarroti was an Italian sculptor, painter, architect, poet, and engineer of the High Renaissance who exerted an unparalleled influence on the development of Western art. Despite making few forays beyond the arts, his versatility in the disciplines he took up was of such a high order that he is often considered a contender for the title of the archetypal Renaissance man, along with his fellow Italian Leonardo da Vinci.

The feelings, the profound thoughts of Master Michelangelo found their expression, throughout his long existence, in a series of lyrical compositions and several letters addressed to family members and friends. Without being a literate by definition, and without having the intention of publishing the poems, Buonarroti left behind several lyrical compositions, inspired by Petrarca, as to conform to the laws of literature of that time.

In Queen Mary Theater’s production, the viewers will have the chance to listen to Michelangelo’s immortal lyrics, in the interpretation of actor Eugen Țugulea, with a special performance from actress Zentania Lupșe.

Music by: Florian Chelu Madeva          

Scenography: Vioara Bara

Translation: C.D. Zeletin

Date of the premiere: January 21st, 2014

Adaptare de Victoria Balint,  după Charles Perrault şi Fraţii Grimm

Regia artistică:  Eugen Ţugulea
Scenografia:  Oana Cernea
Coregrafia:  Gitta T. Săteanu
Data premierei:  08.03.2007

Prelucrare fidelă a basmului original, spectacolul „Cenuşăreasa” îi introduce pe micii spectatori, ca şi pe cei mai mari, într-o lume în care minunile înfloresc la tot pasul. După moartea tatălui, Cenuşăreasa este oropsită de mama vitregă şi de cele două surori, Begonia şi Petunia, care o supun celor mai joase şi chinuitoare munci şi corvezi. Balul oferit de familia regală pentru a-i găsi Prinţului o soţie este prilejul ca Cenuşăreasa să fie răsplătită pentru faptele şi inima sa bună. Fermecătoare în ţinuta şi în caleaşca oferite de Zâna cea bună, Cenuşăreasa îi răpeşte inima Prinţului, distrăgându-l din studii, din cărţi şi din cercetarea stelelor, iar până la căsătorie şi la intrarea în familia regală nu mai e decât un pas, făcut cu atenţie, într-un magic pantofior de cristal.

Distribuţia:

Cenuşăreasa:  Mihaela Gherdan, Angela Tanko
Prinţul:  Şerban Borda
Petunia:  Anca Sigmirean
Begonia:  Mirela Niţă Lupu
Mama vitregă:  Mariana Neagu
Zâna bună:  Mihaela Gherdan, Angela Tanko
Cerşetoarea:  Ileana Iurciuc
Regina:  Mariana Vasile
Regele:  Tiberiu Covaci
Sfetnicul:  George Voinese
Participanţi la bal:  Alexandra Tămaş, Andreea Bot, Cristina Sije, Denisa Micle, Alina Fărcaş, Dana Vereş, Oana Doran, Ciprian Ciuciu, Mihai Stănescu, Vlad Adrian Popovici, Dan Andrei, Alexandru Pădurean

Regia tehnică:  Ofelia Fîrte
Sufleur:  Iuliana Chelu
Lumini:  Sorin Precup,  Sandor Attila Nagy, Iosif Balogh
Sonorizare:  Sorin Domide, Adrian Gherdan

Adaptare de Anghel Cîrstea, după H.C.Andersen

Regia artistică:  Eugen Ţugulea
Scenografia:  Ianis Vasilatos
Asistent scenografie:  Ana Popescu Raţiu
Muzica:  Florin Comişel, artist emerit
Păpuşi:  Pavel Sîrghi
Data premierei:  19.09.2010

Fascinanta poveste a nordului înfrigurat prinde viaţă pe scena Teatrului de Stat din Oradea în spectacolul „Fetiţa cu chibrituri” după Hans-Christian Andersen. Piesa redă, în imagini colorate şi cântece, aventurile grupului de copii format în jurul sărmanei Christine, care nu poate decât să viseze la cadourile şi la bunătăţile de care se bucură ceilalţi copii în noaptea magică a Anului Nou. Inserţiile de basm sunt evidente în partea a doua a spectacolului, când, prin flacăra chibriturilor pe care trebuia să le vândă, Christine vede ca prin vis o masă încărcată în toiul unei petreceri, un pom de Crăciun luminos, o păpuşă şi pe prietena ei bogată, Cathlen. În plan real, deşi diferiţi prin educaţie şi rang social, copiii înţeleg sensul solidarităţii, înving adversităţile sorţii şi chiar moartea, demonstrând că omenia şi iubirea sunt calităţile cele mai de preţ. Regizorul piesei, Eugen Ţugulea, îşi propune ca prin emoţia poveştii să stimuleze latura umană a micuţilor spectatori şi să semene sămânţa ce va da roade mai târziu: ideea că mai presus de toate, omul trebuie să fie om.

Distribuţia:

Christine, fetiţa cu chibrituri:  Mihaela Gherdan
Tommy, vânzător de ziare:  Anca Sigmirean
Dick:  Alina Leonte
Bill Tower, tatăl Christinei:  Tiberiu Covaci
Emily Tower, mama Christinei:  Corina Cernea
Lordul Hastings:  George Voinese
Cathleen Hastings, fiica lui:  Angela Tanko
Mr.Gray, negustor de jucării:  Pavel Sîrghi
Jackson, poliţist:  Ion Ruscuţ
Bunica:  voce pe bandă

Regia tehnică:  Alexandru Rois
Sufleur:  Iuliana Chelu
Lumini:  Sorin Precup, Sandor Attila Nagy
Sonorizare:  Sorin Domide

Piesă în trei acte, un prolog şi un epilog de Eugen Mirea şi Kovács György

Regia artistică:  Dan Alecsandrescu
Decor:  Valeriu Moisescu
Costume:  Eliza Popescu
Data premierei:  31 martie 1961

Aparent înrudită ca tematică cu celebra creație shakespeariană „Romeo și Julieta”, piesa „Ultimul tren” pune în discuție problematica șovinismului și a modalităților de conviețuire etnică pe teritoriul României. Tiberiu Vlad, Apáthy Aladár și văduva Szabó Elisabeta, naționaliști convinși, întrețin prin fapte și atitudini tensiunea, ura nocivă între familiile lor, diferite în primul rând prin apartenența etnică. De acest zid al necomunicării se va izbi dureros dragostea tinerilor Szabó Imre și Claudia Vlad, lipsiți de experiență, inocenți și influențabili.

 „Ultimul tren” devine o metaforă a acestei atitudini distrugătoare de vieți, ce va fi în mod necesar înlocuită de o nouă mentalitate, de convingerea că armonia etnică poate și va deveni o realitate.

Distribuţia:

Elisabeta Szabó:  Lili Mihăilescu
Imre Szabó:  George Pintilescu
Tiberiu Vlad:  Mişu Vladimir
Augusta Vlad:  Maud Mary
Claudia:  Simona Constantinescu
Marius Pop:  Ilie Iliescu
Barabás:  Ion Marinescu
Aladár Apáthy:  Ricardo Colberti
Ana:  Doina Ioja Vasiu
O soră:  Anca Miere Chirilă
Fekete:  Valentin Avrigeanu
Prima actriţă:  Oana Diamandi
Sufleurul:  Grig Schiţcu

Sufleur:  Agy Segărceanu

Spectacol la statutia ostaşului român
Scenariul: Viorel Horj

Regia artistică:  Otto Szombati Gille
Scenografia: I. Géza Bíró
Data premierei:  8 mai 1977

Interpreţi:

Ion Abrudan
Mircea Constantinescu
Mariana Vasile
Eugenia Papaiani

Comedie în două părţi de Friedrich Dürrenmatt
Traducerea: Aneta Dobre

Regia artistică şi decorul:  Cristian Ioan
Costume:  Doina Antemir
Data premierei:  20 februarie 1997

Situată în clasica antichitate elenă, piesa „Proces pentru umbra unui măgar” demonstrează fără echivoc că slăbiciunile omenești rămân actuale în toate timpurile, concretizându-se prin „alterarea relațiilor interumane din cauza fie a prostiei, fie a rapacității, fie a ambițiilor, fie a alienării personalității într-un anume context social. Toată tevatura pricinuită de faptul că un ins [dentistul Struthion] care a închiriat un măgar a profitat de umbra acestuia pentru a se feri de arșiță, stârnind astfel mânia proprietarului [Antrax]– care s-a adresat justiției susținând că el a închiriat doar animalul, nu și umbra lui – se transformă într-un tablou vivant, de natură absurdă, realizat în tușe violente. Este bine urmărită deturnarea pretextului inițial spre alte interese, până când disputa se convertește într-o imensă campanie publicitară, cu obiective comerciale, dar mai ales politice, avocații  [Phisignata și Polyphonos] celor două părți implicate în proces ajungând liderii a două partide concurente: partidul umbrelor și partidul măgarilor. Grotescul se insinuează de la primele confruntări, de la modul asemănător în care fiecare parte strigă că vrea dreptate, dar fiecare înțelegând cu totul altceva prin această dreptate, și se amplifică pe măsură ce intervalul dintre formă și fond se mărește, pe măsură ce sensurile se deturnează, pe măsură ce logica se repliază în fața ofensivei absurdului.” (Dumitru Chirilă în „Familia”, nr. 3/1997). Deoarece niciuna din tabere nu cedează, conflictul se îndreaptă spre un deznodământ previzibil – războiul – însă un război din care nimeni nu iese învingător, dimpotrivă, un foc imens distruge întreaga cetate, „peste comedia bietelor pasiuni umane așternându-se scrumul distrugerii totale” (Pașcu Balaci în „Crișana”, 13 martie 1997). În final, însuși măgarul iese la rampă întrebând retoric: „După câte s-au întâmplat aici, cine e măgarul?”, dovedindu-se personajul cel mai lucid și mai sensibilizat la suita de aberații care s-au întâmplat din cauza, dar nu și din voia sa.

Distribuţia:

Struthion:  Ioan Coman
Antrax:  Doru Fîrte
Crobyle:  Elvira Platon Rîmbu
Philippides:  Dorin Presecan
Polyphonos şi  Primul bărbat din  partidul măgarilor:  Ion Abrudan
Phisignata şi Al doilea bărbat din partidul umbrelor:  Mariana Neagu
Peleia:  Mariana Presecan
Mastax:  Tiberiu Covaci 
Tirphys:  Daniel Vulcu
Telesia:  Roxana Ivanciu
Iris:  Ileana Iurciuc
Strobylus:  Ion Mâinea
Agathyrsus:  Ilie Turcu
Miltias:  Alexandru Cornea
Preşedintele oficiului de turism şi Flautista I:  Andra Tudor
Preşedintele societăţii pentru protecţia animalelor, Poliphem, şi Ketos:  Ion Ruscuţ
Directorul societăţii anonime:  Marcel Popa 
Un agitator, Leonidas, Kolon şi Perseus:  George Voinese
Măgarul:  Nicolae Toma
Pyrops:  Eugen Ţugulea
Cloe Struthion, Flautista II, Gorgona:  Ofelia Fîrte
Fanula, Pamphagusa:  Monalisa Basarab
Soarele şi Luna:  Loredana Iuga

Regia tehnică:  Florin Popescu
Sufleur:  Iuliana Chelu
Lumini:  Iosif Balogh, Laviniu Goron
Sonorizare:  Sorin Domide

de William Shakespeare

Regia artistică:  Bogdan Huşanu
Data premierei:  16.04.2011

Cea mai celebră poveste de dragoste din istoria universală – „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare – care a cunoscut nenumărate montări, ecranizări şi adaptări – a fost jucată pe scena Teatrului Regina Maria din Oradea, într-o versiune pe înţelesul tuturor. Dueluri, deghizări, neînţelegeri, tragedie şi romantism se împletesc într-o poveste ce ne îndeamnă să nu ne îndoim nicio clipă de puterea dragostei.

Distribuţia:

Ducele:  Ion Ruscuţ
Paris:  Sorin Ionescu
Montague:  George Voinese
Capulet:  Ion Abrudan
Romeo:  Răzvan Vicoveanu
Mercutio:  Şerban Borda
Benvolio:  Pavel Sîrghi
Tybalt:  Petre Ghimbăşan
Lorenzo:  Emil Sauciuc
Servitorul Petre:  Ciprian Ciuciu
Spițerul:  Tiberiu Covaci
Contesa:  Suzana Macovei
Julieta:  Alina Leonte
Doica:  Elvira Platon Rîmbu

Comedie muzicală pentru toate gusturile
Adaptare de Katalin Vajda, după Péter Valló
Traducerea şi localizarea: Radu Sas

Regia artistică:  Andrei Mihalache
Scenograf costume:  Amalia Judea
Pregătirea muzicală:  Dorin Griguţă
Coregrafia:  Gabriela Tănase
Data premierei: 15.04.2011

„Îndrăgostiţii din Ancona” este o comedie de situaţii, în care nimic din ceea ce pare evident nu este real. Piesa este de fapt o comedie muzicală, cântecele fiind alese din registrul anilor ’60, ’70. Toţi eroii ştiu să cânte, dovedind încă odată, dacă mai era cazul, că italienii sunt romantici şi pasionali.

Acţiunea se petrece în orăşelul italian Ancona, într-o veche piaţetă, unde apropierea dintre case şi vulcanicul sânge latin fac imposibile păstrarea secretelor. Cel mai important om din oraş este bogătaşul Tomao Nicomaco, un Don Juan văduv, aflat la ultima tinereţe.

Distribuţia:

Don Tomao Nicomaco:  Richard Balint
Lucia:  Anca Sigmirean
Luigi del Soro:  Sebastian Lupu
Drucilla:  Corina Cernea
Lucrezio:  Alexandru Rusu
Victoriţa:  Adela Lazăr
Giovanni:  Andrian Locovei
Dorina:  Mihaela Gherdan
Agnese:  Ioana Dragoş Gajdo

de  Eduardo De Filippo
Traducerea:  Horia Gârbea

Regia artistică:  Alexandru Colpacci
Scenografia:  Vioara Bara
Ilustraţia muzicală:  Delia Şerban
Cu participarea iluzionistului Eduard Maliţa
Data premierei:  06.02.2011

Piesa «La Grande Magia» ne poartă în lumea iluziei, joc derutant în care realitatea îşi pierde sensul ordonator, căpătând noi şi multiple valenţe.

În Hotelul Metropol de pe Riviera Italiană, Otto Marvuglio, magician ambulant, prezintă o scamatorie prin care Marta, soţia lui Calogero di Spelta dispare fără urmă. În realitate, Marta profită de această stratagemă pentru a fugi cu iubitul său la Veneţia, iar magicianul va disimula adulterul ascunzând realitatea sub masca iluziei. Ce-i rămâne de făcut soţului înşelat? Acceptarea adevărului sau convingerea că soţia sa este într-adevăr victima unei magii şi că la un moment dat se va întoarce, neschimbată?

„Prin «La Grande Magia» am dorit să spun că viaţa este un joc şi că acest joc are nevoie de a fi sprijinit de iluzie, care, la rândul său, trebuie să fie alimentată de credinţă; am mai vrut să spun că fiecare destin se împleteşte cu firul altor destine într-un joc etern: un mare joc din care nu ne este permis să descoperim decât nişte detalii neînsemnate.” (Eduardo de Filippo, 1949)

Distribuţia:

Calogero:  Richard Balint
Otto:  Daniel Vulcu
Zaira:  Suzana Macovei
Amalia:  Mihaela Gherdan
Arturo:  Tiberiu Covaci
Marta:  Angela Tanko
Gervasdio:  Sebastian Lupu
Chelnerul:  Petre Ghimbăşan
Roberto:  Ion Ruscuţ
Sergentul:  Andrian Locovei
Gregorio:  Sorin Ionescu
Mariano:  Răzvan Vicoveanu
Gennario:  Alexandru Rusu
Doamna Locascio:  Mirela Niţă Lupu
Doamna Zampa:  Corina Cernea
Rosa:  Adela Lazăr
Matilda:  Lucia Rogoz

Regia tehnică:  Alexandru Rois
Sufleur:  Mihaela Teodora Vinter
Lumini:   Sandor Attila Nagy, Sorin Precup, Adrian Gherdan
Sonorizare:  Sorin Domide, Sergiu Domide

Dramatizarea: Mirela Niţă Lupu
Coordonator spectacol: Sebastian Lupu
Scenografia: Anca Popescu Raţiu
Data premierei: 18.12.2010

Moş Crăciun există ! Pur şi simplu există şi va exista atâta timp cât vor fi copii pe această lume.

Moş Crăciun a promis că vine anul acesta un pic mai devreme la Oradea, pentru toţi copiii prieteni ai teatrului. Ultima ediţie a acţiunii „Sămbăta e ziua copilului” din anul acesta este marcată de un eveniment aşteptat de toţi copiii : Crăciunul. Cu această ocazie, va avea loc spectacolul „Vine Moş Crăciun”, în care Magii vor anunţa vestea cea minunată a naşterii Fiului lui Dumnezeu. Crăciunul este o Sărbătoare a bucuriei şi a iubirii. Este o ocazie fericită de a fi alături de cei dragi şi de a împărtăşi cu aceştia minunea naşterii Domnului Iisus.

Copiii prezenţi la spectacol vor avea parte de brăduţ şi de colinde frumoase. Tot ceea ce trebuie să facă este să aplaude şi să râdă pentru ca Moşul să găsească drumul spre ei. El va veni cu un sac mare încărcat cu surprize.

Distribuţia:

Povestitor: Adela Lazăr
Iosif: Andrian Locovei
Maria: Mihaela Gherdan
Moşul: Tiberiu Covaci
Baba: Mirela Lupu
Magii: Emil Sauciuc, George Voinese, Ion Ruscuţ
Bătrânul: Petre Ghimbăşan
Soldăţelul: Pavel Sârghi
Colindător: Florian Chelu

de Ray Cooney, John Chapman
Traducerea:  Marinela Ioan

Regia artistică:  Cristian Ioan
Decoruri:  Vioara Bara
Costume:  Amalia Judea
Data premierei:  19.11.2010

Dramaturgul englez Ray Cooney s-a născut în 1932 şi şi-a făcut debutul ca actor aproape accidental, la vârsta de 14 ani. Ulterior, după ce a activat în mai multe trupe, s-a alăturat companiei lui Brian Rix la Whitehall Theatre în 1956, jucând mai mult de 200 de piese în decursul a cinci ani. Din experienţa pe scenă a deprins meşteşugul dramaturgiei, astfel încât prima piesă, scrisă în 1961 în colaborare cu Tony Hilton, a fost un succes imediat. În 1983, Ray Cooney a înfiinţat Compania Teatrului de Comedie, unde au fost montate, în perioada directoratului său artistic, peste 20 de piese. În 2005 i s-a acordat titlul de Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic, în semn de recunoaştere a meritelor sale pentru dezvoltarea teatrului englezesc.

Actor, dramaturg şi scenarist englez, John Chapman (1927-2001) a fost unul dintre cei mai activi şi mai pricepuţi exponenţi ai farsei postbelice. Şi-a început studiile de actorie la Academia Regală de Artă Dramatică din Londra pe care a părăsit-o după doi ani, descurajat de profesorul său de tehnica vorbirii. Norocul însă i-a surâs şi chiar în ziua în care a părăsit Academia, a primit un rol într-un spectacol produs de Brian Rix, primul din seria de farse a Teatrului Whitehall. Două dintre producţiile acestei serii – „Dry Rot” şi „Simple Spymen” – au fost scrise chiar de John Chapman şi au cunoscut un succes formidabil, având fiecare peste 1400 de reprezentaţii. Este autorul a numeroase piese de teatru şi scenarii de televiziune, scrise de unul singur sau semnate în colaborare cu alte nume faimoase din domeniu, precum Dave Freeman, Anthony Marriott, Jeremy Lloyd, Eric Merriman.

Din colaborarea lui John Chapman cu Ray Cooney s-au născut patru piese de mare succes: „Not Now Darling” (1968), „Move Over Mrs Markham” (1971), „My Giddy Aunt” (1968) şi „There Goes the Bride” (1974).

„Dublă rezervare” sau „Amor cu repetiţie” este una din piesele de succes ale celor doi autori. A venit şi rândul publicului român să se amuze copios la vizionarea acestei piese. Iar faptul că premiera are loc la Oradea, iar personajele sunt interpretate de actorii trupei de teatru „Iosif Vulcan” nu poate decât să ne bucure. Acest spectacol înseamnă personaje implicate în relaţii mai speciale. Punctul de întâlnire – acelaşi apartament, aceeaşi oră. Ce se întâmplă mai departe? Dublă rezervare este o comedie în două acte plină de suspans, complicaţii, decepţii şi situaţii riscante.

Distribuţia:

Joanna Markham:  Ioana Dragoş Gajdo
Linda Lodge:  Adela Lazăr
Olive Harriet Smyth:  Corina Cernea
Miss Wilkinson:  Lucia Rogoz
Philip Markham:  Petre Ghimbăşan
Alistair Spenlow:  Răzvan Vicoveanu
Henri Lodge:  Şerban Borda
Walter Pangbourne:  Alexandru Rusu
Sylvie Hausvater:  Daniel Vulcu

Scenariul (după L. Frank Baum), regia artistică şi scenografia: Dan Mirea
Data premierei:  07.11.2010

Una dintre cele mai cunoscute şi iubite poveşti de către copii, «Vrăjitorul din Oz» a reuşit să seducă generaţii întregi de copii de-a lungul timpului.

Scris la începutul secolului, mai precis în 1900, «Vrăjitorul din Oz» a devenit cu timpul o poveste nemuritoare, fiind considerat, de altfel, primul basm american modern. Peripeţiile lui Dorothy – o fetiţă din Kansas, aruncată de o tornadă pe meleaguri necunoscute, alături de un întreg alai de personaje – Omul de Paie, Omul de Tinichea, Leul şi Toto, căţeluşul – sunt faimoase în întreaga lume, cunoscând numeroase dramatizari şi ecranizări. Deşi au trecut mai mult de 100 de ani de la lansarea acestei cărţi, copiii din întreaga lume sunt încă fascinaţi de minunata lume a lui Oz.

Povestea va relata cum într-o zi Dorothy luată prin surprindere de către o tornadă şi purtată împreună cu căţeluşul ei Toto ajunge până în îndepărtatul ţinut Oz. Aici, fac cunoştinţă cu oamenii din Oz. Tot aici, Dorothy îi întâlneşte pe Omul din Paie, omul făcut din paie, după cum îi spune numele, care îşi doreşte să aibă şi el puţin creier, Leul cel Laş, care vrea să devină şi el un leu curajos ca toţi ceilalţi lei şi Omul de Tinichea care ar vrea şi el o inimă în pieptul său, aşa cum au oamenii normali.

Singura şansă pe care protagoniştii poveştii o au pentru a-şi îndeplini dorinţele e să-l întâlnească pe Vrăjitorul din Oz. Numai acesta are puterea de a-i ajuta. Aşa începe călătoria lor spre Oraşul de Smarald. Aceasta se dovedeşte a fi una foarte dificilă, prietenii fiind nevoiţi să treacă prin mai multe încercări. După un drum lung şi extenuant ajung la vrăjitor, dar acesta nu doreşte să le îndeplinească dorinţele aşa de uşor, ci trebuie să mai treacă peste câteva obstacole.

Distribuţia:

Dorothy:  Alina Leonte
Toto:  Anca Sigmirean
Omul de tinichea:  Andrian Locovei
Mătuşa/Vrăjitoarea :  Mirela Lupu
Ucenicul vrăjitoarei:  George Voinese
Omul de paie:  Emil Sauciuc
Leul:  Sebastian Lupu

de Pierre Sauvil
Traducerea:  Carmen Mocanu

Regia artistică şi scenografia:  Daniel Vulcu
Data premierei:  01.10.2010

Într-o seară, în apartamentul doctorului Benjamin Bertholin îşi face o apariţie intempestivă tânăra Josiane Desrumaux. Asumându-şi falsa identitate a unei foste paciente a medicului, tânăra se instalează în casa acestuia, obligându-l prin şantaj să o găzduiască. Ea răstoarnă ordinea şi tabieturile medicului pasionat de Mozart şi de şah, care refuză orice idee de familie, de responsabilitate sau de relaţii constante.

Răsturnarea spectaculoasă a situaţiei survine după o vreme de convieţuire, când este revelată adevărata identitate a fetei. O piesă despre asumarea responsabilităţii propriilor fapte, despre armonia şi dificultăţile vieţii alături de cei apropiaţi şi despre recuperarea timpului pierdut.

Distribuţia:

El:  Daniel Vulcu
Ea: Lucia Rogoz

Regia tehnică:  Florica Cighir
Sufleur:  Mihaela Teodora Vinter
Lumini:  Sorin Precup
Sonorizare:  Adrian Gherdan