Română (ro-ro)
- Details
- Category: Stagiunea 1972-1973
Comedie de Virgil Stoenescu
„O fată imposibilă” dezbate destinul intelectualităţii satelor din perioada comunistă, schiţând un conflict simplist şi vădit moralizator prin care militează pentru implicarea activă a tinerilor la locurile lor de muncă. Tânăra absolventă de facultate Mirela, se întoarce în satul natal împreună cu prietena ei, Otilia, visând la o viaţă de dăscăliţă în sensul cel mai clasic al acestui apostolat. Elanul şi ambiţiile ei se izbesc însă de rigiditatea Directorului şcolii, rutinier, dur şi impostor, incapabil de a accepta vreo schimbare în cursul lucrurilor. Mirela declanşează energii, împarte dreptatea, vindecă rănile sufleteşti; ei i se alătură un arheolog care o simpatizează, Primarul, medicul comunei, secretarul comunal al organizaţiei de tineret, femeia de serviciu a şcolii, soţia directorului. Deşi nu lipsită de savoare, confruntarea previzibilă se sfârşeşte când satul porneşte pe alt drum, prin construcţia unei noi şcoli şi a unui muzeu, prin descoperirea unei comori arheologice şi prin naşterea unor noi familii armonioase.
- Details
- Category: Stagiunea 1972-1973
Comedie în două părţi de D.R.Popescu
„Aceşti îngeri trişti” este o piesă în care realul se întrepătrunde cu simbolul, purtătorii aspiraţiilor spre puritate fiind tinerii, care întruchipează perpetua înnoire, regenerarea morală. Ion şi Silvia, „îngerii trişti”, sunt două personaje de o candoare adolescentină ce se apropie şi se descoperă reicproc, după cum îi descoperă şi pe cei cu care sunt în conflict. Categoria lor morală este pusă în antiteză cu laşitatea lui Marcu sau meschinăria lui Cristescu. Cei doi nu duc o viaţă pură, nu sunt scutiţi de rătăciri, au cunoscut deziluzia şi impostura. Totuşi, ei trăiesc cu convingerea că împlinirile îşi au un timp al lor şi râvnesc un paradis terestru, o fericire care, deşi unii le-o refuză, nu încetează să o caute. Ion şi Silvia devin nişte voci ale speranţei într-o piesă lirică intensă, ce pledează pentru altruism, încredere, adevăr şi armonie.
- Details
- Category: Stagiunea 1972-1973
Comedie muzicală de Ion Băieşu
„Preşul” este o comedie de moravuri a cărei acţiune se organizează în jurul unui bloc de locuinţe, cu mentalităţile şi năravurilor locatarilor de toate felurile. Piesa este un mozaic de glume, calambururi, foiletoane, momente care ar fi putut să se constituie chiar în scenete de sine stătătoare, trasfigurări ale unor situaţii, relaţii şi caractere umane uşor regăsibile în imediata apropiere. Sunt satirizate cu vervă şi umor dorinţa de parvenire, goana după bunăstarea egoistă, meschinăria, falsa cultură. La umorul savuros se adaugă dimensiunea muzicală a piesei, fiecare cuplet fiind destinat să întregească şi să îmbogăţească personajul sau situaţia căreia i se asociază. Deşi nu se dau soluţii de îndreptare sau lecţii moralizatoare, contactul cu lumea înfăţişată e apt de a da naştere unor semne de întrebare în conştiinţa publicului căruia i se aşează în faţă comedia, mai mult sau mai puţin plăcută a vieţii zilnice.
- Details
- Category: Stagiunea 1972-1973
de Herman Wouk
Traducerea: Anca Tănăsescu
Piesa „Revolta de pe Caine” reprezintă o dramatizare realizată de Herman Wouk însuşi a unuia dintre cele mai intense capitole ale romanului său cu acelaşi nume, inspirat din întâmplări din al doilea război mondial. Spectacolul înfăţişează cu o intensitate rară un proces la Curtea Marţială a Marinei americane, folosind resursele adecvate unei astfel de împrejurări: interogatorii, pledoarii, mărturii. Povestea imaginată are în centru un ofiţer secund care, în condiţii de furtună îngrzitoare, preia dreptul de comandă de la căpitanul navei, acuzând comportamentul său iresponsabil, aproape dement. Procesul reconstituie atmosfera şi situaţia în care subalternul a luat iniţiativa în faţa superiorului, pretext pentru a investiga psihologia umană în situaţii de viaţă extreme. Sentinţa propriu-zisă, rezolvarea cazului rămâne pe planul al doilea ca importanţă, prim-planul fiind ocupat de conştiinţele personajelor, de motivaţiile lor, de adevărul de care dispune fiecare. Procesul dezbate deopotrivă destinele inculpaţilor şi ale umanităţii. Am putea să ne imaginăm că în locul navei Caine este însăşi lumea şi că un dement ale cărui purtări sunt în flagrantă contradicţie cu realul, deţine puterea actelor decizionale. Din acest punct de vedere, piesa discută, de fapt, cazul întregii umanităţi, punând întrebări legate de responsabilitatea omului faţă de semenii săi, despre puterea de a stăpâni sau nu cursul vieţii.
- Details
- Category: Stagiunea 1972-1973
de Evgheni Şvarţ
Traducerea: Doina Criş şi Ion Vărădeanu
Preluând motivul central din basmul „Hainele cele noi ale împăratului”, piesa „Regele gol” a lui Evgheni Şvarţ tratează în parabole probleme grave cu care se confruntă lumea contemporană, în speţă aspecte ale unui sistem totalitar de care Europa secolului al XX-lea nu a dus lipsă, din nefericire. Acţiunea piesei se situează la curtea militarizată a unui rege, unde „pomii în grădină sunt puşi în linie, păsările zboară în batalioane”, legea şi ordinea nu se cunosc şi toată lumea vede adevărul, dar nu îndrăzneşte să îl mărturisească. Toţi ascultă orbeşte de ordinele regelui, a cărui autoritate şi competenţă nu o contestă câtuşi de puţin: „Regele nu poate fi idiot… el trebuie să fie întotdeauna deştept.” „El nu rânjeşte…el râde cel mult cu mărinimie”. Monarhul cultivă în jurul personalităţii sale un mit care să îi menţină şi să îi întărească puterea şi să îi ţină cât mai departe de adevăr pe supuşii săi.
- Details
- Category: Stagiunea 1972-1973
de Mircea Bradu
Premieră absolută
Binecunoscuta figură a domnitorului Vlad Ţepeş, animat de o ideologie antiotomană a găsit în piesa istorică a lui Mircea Bradu o întruchipare fără precedent. Spectacolul se constituie ca un insolit dialog al lui Vlad Ţepeş cu posteritatea. Asistăm la un interviu imaginar acordat de domn cronicarilor, din dorinţa de a face înţelese raţiunile politice, motivarea din spatele fiecăreia dintre celebrele lui „atrocităţi”. Autorul alege exact acele episoade care, la prima vedere, par neexplicabile, greu de înţeles: uciderea solilor de pace, baterea în cuie a turbanelor din capetele turcilor, tragerea în ţeapă a ambasadorilor lipsiţi de calităţile intelectuale cerute de misiunea lor sau de o ţinută vestimentară corespunzătoare. Din ceea ce rezultă, atitudinea lui Vlad nu este nici violenţă arbitrară, nici capriciun născut din vanitate, ci afirmarea puternică a demnităţii unui domnitor şi a unui popor care nu mai pot tolera înjosirea la care sunt supuşi. Episoadele povestite sunt reconstituite prin metoda „teatru în teatru” de către oştenii domnitorului, subliniind convenţia conform căreia nu primează naraţiunea, ci dezbaterea în planul ideilor şi al semnificaţiilor.
- Details
- Category: Stagiunea 1971-1972
Comedie în trei acte de Dan Tărchilă
„Unchiul nostru din Jamaica” este Tom Whyer, care în adâncurile sufletului său a rămas Toma Oaie, un suflet de român îmbrăcat în hainele milionarului american. După zeci de ani de absenţă, el revine în ţară pentru a-şi revedea familia şi a asigura continuitatea averii agonisite cu multă trudă peste ocean. Pentru aceasta, el îşi ispiteşte nepotul să îl însoţească în America, deşi înţelege prea bine că cel mai mare şi mai dureros sacrificu a fost despărţirea de ţară.
Dincolo de vioiciunea şi comicul piesei răzbate o undă de tristeţe provenită din singurătatea celui înstrăinat de pământul natal care doreşte, după toate înfrângerile, să ducă în Jamaica „oleacă de ţară”.
- Details
- Category: Stagiunea 1971-1972
de A.P.Cehov
Traducerea: Moni Ghelerter, Mara Nicolau şi Radu Teculescu
Poveste tristă a viselor şi speranţelor nimicite, „Pescăruşul” se concentrează în jurul temei căutării: unele personaje caută dragostea, altele doresc succesul, iar altele năzuiesc spre geniul artistic. În ciuda acestei căutări perpetue, niciunul nu atinge fericirea şi fiecare înregistrează câte un faliment tăcut. Tânărul Konstantin Treplev încearcă să îşi definească orientarea artistică scriind piese de teatru inovatoare, experimentale şi abstracte. El organizează în cadru restrâns reprezentaţia uneia dintre aceste piese oferindu-i rolul principal frumoasei Nina, pe care o iubeşte cu patimă. Din nefericire, dragostea nu îi este împărtăşită; de fapt, niciunul dintre personaje nu se bucură de reciprocitatea sentimentelor din partea persoanei iubite. Purtată de ambiţie şi îndrăgostită de Trigorin, iubitul mamei lui Treplev, Nina fuge în capitală, cu gândul de a deveni actriţă. În figura ei se concentrează aproape toate semnificaţiile simbolice ale Pescăruşului. Cuvintele sale, repetate, «Eu sunt un pescăruş», au devenit o frază-cheie a dramaturgiei universale : ele vorbesc despre libertate, despre vise, idealuri şi distrugere, într-o reflecţie profundă asupra unicităţii vieţii.
- Details
- Category: Stagiunea 1971-1972
Comedie de Rudi Strahl
Traducerea: Aneta Dobre
Premieră pe ţară
„Procesul Adam şi Eva” este o dezbatere – la propriu şi la figurat a unei probleme esenţiale a vieţii omului: întemeierea unei familii, a unui cămin. Tinerii Adam Schmitt, lăcătuş auto şi fotbalist şi Eva Muller, viitoare moaşă, căutând Oficiul stării civile, nimeresc în schimb în sala de şedinţe a unui tribunal aparte, un fel de „pre-stare civilă” care are menirea de a hotărî dacă viitorii miri au sau nu voie să se căsătorească. Tribunalul este compus dintr-un judecător în curs de divorţ, un procuror divorţat, un avocat celibatar convins şi un grefier văduv. Piesa pledează împotriva uşurinţei cu care se încheie, uneori, căsătoriile. Ea se doreşte un semnal de alarmă adresat mai ales tinerilor îndrăgostiţi, conţinând unele incursiuni în trecutul, dar şi în viitorul probabil al candidaţilor la căsătorie, luând în discuţie o serie de probleme morale, dar şi materiale ale viitoarei căsnicii. Piesa apără căsătoria durabilă, întemeiată pe o dragoste sinceră, pe o bună cunoaştere prealabilă a partenerului, pe spirit de răspundere, ea devenind astfel elementul sine-qua-non al vieţii împlinite.
- Details
- Category: Stagiunea 1971-1972
de B.Şt.Delavrancea, cu un prolog din viaţa lui Ştefan cel Mare, de Mihail Sadoveanu
„Apus de soare” deschide „Trilogia Moldovei” și este rezultatul unei munci amănunțite de documentare din lucrări istorice și din tradițiile folclorice. Inspirată din istorie, ea a fost considerată o cronică vie, amplă frescă a domniei zbuciumate a lui Ștefan cel Mare. Nota de modernitate a piesei constă în faptul că accentul este pus pe conflictul interior, psihologic, nu pe înfruntarea exterioară dintre eroi și grupările opuse. Există un conflict social-politic, dar el deține un rol secundar. El se încheagă în jurul transferului puterii. Voievodul Ștefan, mândru de biruința fiului său, Bogdan, a hotărât să îl înscăuneze domnitor. Ștefan verifică și judecățile făcute de Bogdan, care trece și această probă de vrednicie. Complotul celor trei boieri, în frunte cu Ulea, care vor să îl înscăuneze pe Ștefăniță, nesocotind voința domnitorului, precipită decizia acestuia. Punctul culminant al piesei este atins în actul III, al înscăunării, când Ștefan cel Mare rostește și un discurs patetic și emoționant, plină de imagini cu rezonanță mitologică.
- Details
- Category: Stagiunea 1971-1972
de Guilherme Figueiredo
Traducerea: Miron – Lasernon – Vincze
Piesa scriitorului brazilian Guilherme Figueiredo nu este o prelucrare a celebrei fabule, ci o reconsiderare poetică şi critică a acesteia. Pornind de la viaţa fabulistului Esop şi reconstituind o serie de întâmplări şi figuri din jurul său (stăpânul Xantos, soţia sa, Cleia, roaba Melita), piesa se transformă într-o subtilă pledoarie pentru pace şi libertate. Sclipirile minţii geniale a robului Esop contrastează cu privarea de libertate şi demnitate, considerate unicul cadu în care personalitatea umană se poate afirma deplin. După mărturisirea regizorului, piesa este numai aparent o comedie, fiind de fapt străbătută de un puternic fior tragic.
- Details
- Category: Stagiunea 1971-1972
de Horia Lovinescu
„Omul care…” de Horia Lovinescu se inspiră din acţiunile lucrătorilor în serviciile de securitate, fiind o pledoarie comunistă pentru vigilenţă revoluţionară, apărarea secretelor şi a interesului general de stat. Stilul piesei o apropie de genul poliţist şi utilizează numeroase din convenţiile acestui tip de scrieri: acţiunea se petrece în ţară şi în străinătate şi abundă în răsturnări spectaculoase de situaţie şi lovituri de teatru. Dincolo de acestea, subiectul punctat de aventură dobândeşte valoarea unei dezbateri etice despre problemele orânduirii socialiste.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
de Alecu Popovici
Regia artistică: Dorel Urlăţeanu artist emerit
Scenografia: Eliza Popescu
Muzica: Vasile Veselovschi
Conducerea muzicală: Ioan Danko
Coregrafia: Any Ungureanu
Regia tehnică: Elena Varlam
Sufleor: Sofica Spoială
Lumini: Vasile Blejan
Data premierei: 1971
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Farsă atroce în două părţi de Aurel Baranga
Premieră absolută
Piesă plină de fervoare şi vivacitate, „Interesul general” ia în obiectivul satirei organizarea dintr-un minister. Din piesă transpare îndemnul la responsabilitatea civică, pe care trebuie să şi-o asume cei care au primit încrederea poporului şi sunt numiţi în funcţii înalte. Implicit, piesa se transformă într-un rechizitoriu adresat demagogiei, birocraţiei stupide, servilismului jenant, parvenirii clădite pe practici reprobabile. Modalitatea dramatică folosită este cea a ateatrului în teatru, iar rezolvarea finală evită happy-end-ul superficial şi concluziile moralizatoare.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Piesă în două acte de Edward Albee
Traducerea: Antoaneta Ralian
Premieră pe ţară
Debutul piesei „Totul în grădină” (plasată la sfârşitul anilor 1960, într-o suburbie americană obişnuită) este realizat în stilul comediei de moravuri şi aduce în prim-plan cuplul Jenny şi Richard, preocupaţi de problema fiecărui om de rând: prea multe facturi de plătit şi bani insuficienţi pentru a o face. În continuare, însă, piesa ridică numeroase întrebări grave: cât de departe este dispus omul să meargă pentru a obţine aceşti bani? Cu ce preţ? Eşti dispus să îţi foloseşti trupul? Dar trupul apropiaţilor tăi?
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Baladă de Silvia Andreescu şi Theodor Mănescu
„Balada” dramatică a Silviei Andreescu şi a lui Theodor Mănescu este o piesă despre lupta ilegală a comuniştilor care pune în antiteză, cel puţin aparent, două personaje: o ordonanţă şi colonelul-magistrat pe care trebuie să îl predea viu şi nevătămat în mâinile tovarăşilor. Ordonanţa este un vechi luptător comunist, iar colonelul suferă de toate tarele militarului burghez, în spatele cărora se ascund, de fapt, merite în lupta antifascistă, pe care puţini le cunosc. În ajunul zilei de 23
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Comedie în două acte – cu muzică, cuplete şi dans – de I.L.Caragiale
„O noapte furtunoasă”, cunoscuta piesă a lui I.L.Caragiale evocă un timp nu prea îndepărtat şi deloc idealizat, un timp în care caracterele umane oglindesc moravuri şi situaţii absolut hilare, demne de subliniat, întrucât putem regăsi tipologii actuale, făcând doar un mic exerciţiu de recunoaştere. Jupân Dumitrache Titircă, zis şi Inimă-Rea, căpitan în garda civilă şi militant politic liberal, este un om care se respectă şi vrea să fie respectat, cu precădere în „onoarea lui de familist”. Foarte revoltat din pricina „bagabonţilor” care au umplut lumea, Dumitrache îi povesteşte amicului Nae Ipingescu cum de două săptămâni, un „amploiat” îi fierbe zilele, uitându-se după cucoane: Veta – soţia şi Ziţa – cumnata sa. Veta, însă, căsătorită de tânără cu Dumitrache, bărbat „copticel”, are o aventură amoroasă cu Chiriac, omul de încredere al căpitanului. Culmea comicului este atinsă când din stradă, Dumitrache, care îşi face rondul de noapte, îi strigă lui Chiriac, strâns îmbrăţişat cu Veta, să vegheze la onoarea lui de familist.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Comedie de Bertolt Brecht
Traducerea: Mariana Şora şi Mircea Şeptilici
Convingerea de la care porneşte piesa „Dispariţia lui Galy Gay. Un om = un om” este că personalitatea umană poate fi demontată şi reasamblată înapoi ca o maşină, fără ca prin aceasta omul să piardă ceva. Ni se propune, aşadar, o experienţă ciudată, prin care docherul blând şi inofensiv Galy Gay va fi transformat în soldatul Jeraiah Jip. Într-o seară ca toate celelalte în India, Galy Gay pleacă de acasă cu gândul să cumpere un peşte pentru nevoile casnice. El întâlneşte trei soldaţi englezi care, pentru a nu fi sancţionaţi, îi cer să participe alături de ei la apelul de seară, în locul unui camarad dispărut. Reticent la început, Galy Gay acceptă, fiind incapabil de a spune NU. Aventura sa devine astfel o consecinţă mai întâi a naivităţii, apoi a neputinţei, căci odată intrat în postura soldatului Jip şi răspunzând „prezent” la apel, eul lui anterior încetează să mai existe. El îşi va schimba treptat caracterul şi personalitatea, trecând prin momente de violenţă extremă, fiind confruntat chiar cu plutonul de execuţie. Bărbatul paşnic de la început, dezarmant de docil, va ucide în final oameni nevinovaţi, în timpul asaltului unei fortăreţe. Astfel, piesa pare să sugereze că în economia alcătuirii lumii, oamenii cu personalităţile lor sunt interschimbabili.
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Spectacol-coupé de trei comedii într-un act
Adaptarea: Emanoil Enghel
Într-un orășel anonim de provincie, tânăra Olimpia este membră ferventă a unor cercuri progresiste ce militează pentru emanciparea femeii. Unchiul ei, Târgovișteanu, nu înțelege această implicare a fetei în activități care le fac pe femei să neglijeze treburile casei și alte atribuțiuni tipic feminine. De aceea, el cere sfatul doctorului Ursulescu, care îi indică drept remediu al acestei stranii maladii, căsătoria. Olimpia însă nici nu vrea să audă de așa ceva și nu se arată interesată de niciun pretendent… până la apariția lui Marin, care promite să o combată la adunarea societății feministe care are loc chiar la ea acasă. La apariția lui Marin la
- Details
- Category: Stagiunea 1970-1971
Comedie în trei acte de Virgil Stoenescu
„Nu cunosc nimic mai tulburător, mai contradictoriu, mai incert şi mai insolit decît ființa în continuă frămîntare a omului tînăr. Ard într-însul mii de întrebări, de visuri şi ambiții grandioase. Clocotesc într-însul imense energii potenţate, care stau gata să explodeze în isprăvi prometeice, unice, uluitoare — uneori deconcertante, alteori reprobabile — dar întotdeauna înnobilate de prețul uriaş aruncat — cu o inconştientă generozitate — de către acest tînăr în balanţă şi care este propriul lui destin, propria lui viață. Un asemenea personaj este Dinu, eroul comediei mele „Moartea ultimului golan”. De fapt personajul acesta poartă o emblemă falsă. Dinu nu e golan. El se joacă de-a golănia. O arborează ca pe un fel de blazon nobiliar. Sub acest blazon se ascunde însă o nemărturisită seriozitate. Nemărturisind-o, Dinu se defineşte ca un timid. Şi nu de puține ori asemenea oameni îşi convertesc timiditatea într-un cinism foarte bine disimulat. Desigur că Dinu plăteşte un greu tribut firii sale superficiale şi ariviste. Poate e prea grăbit să găsească un răspuns la complicatele întrebări pe care viața le pune înaintea unui tînăr. Poate metodele la care recurge ca să-şi ajungă scopul sînt potrivnice eticii societăţii noastre. Dar măcar un singur lucru nu i se poate contesta eroului meu: curajul sincerităţii! O sinceritate crudă, dureroasă, atunci cînd omul este confruntat cu propriile lui greşeli.” (Virgil Stoenescu în caietul-program al spectacolului)
