„Jucăm cu toții, fie că vrem, fie că nu, fie că știm, fie că nu, într-o mare comedie politică. Și ar fi o comedie pură dacă nu ar fi, în fond, o tragicomedie – (in)umană.
Despre România s-a spus și se mai spune că e ultima țară din lume. Și multora această afirmație le conferă o satisfacție cinică (și sterilă). Fac parte dintre cei care spun că nu se poate ca pe unii dintre noi să nu ne doară. Și-mi doresc ca faptul acesta să-l împărtășesc, să se știe.
Comedie eroică în cinci acte de Edmond Rostand
Traducerea: Corneliu Rădulescu
Regia artistică: Valeriu Moisescu
Regizor secund: Valeriu Grama
Decor: Mircea Marosin
Costume: Lidia Pincus şi Olga Scorţeanu
Muzica: Theodor Grigoriu
Dirijor: Matolcsi Zoltán (imprimare)
Maestru scrimă: Szántay János şi T.Bartos
Data premierei: 19 iunie 1960
„Cyrano de Bergerac” este o piesă în cinci acte scrisă aproape în întregime în alexandrini, urmând ca formă şi stil tradiţiile teatrului romantic. Cyrano este un muschetar rebel îndrăgostit de verişoara lui, Roxane. Complexat de nasul său enorm, el nu îndrăzneşte să îşi dezvăluie sentimentele sau să o curteze şi, din disperare, acceptă să îşi protejeze rivalul, pe Cristian, de care e îndrăgostită Roxane. Mai mult, Cyrano chiar îl ajută să o seducă pe Roxane prin declaraţii şi scrisori pasionale. Treptat, totuşi, Cristian îşi dă seama că Roxane nu îl iubeşte pe el, ci spiritul şi inteligenţa de care Cyrano face dovadă în scrisori. În momentul în care cei doi se hotărăsc să dea totul în vileag, Cristian e ucis în luptă, iar Cyrano decide să păstreze tăcerea. Cincisprezece ani mai târziu, în timp ce trăieşte retrasă la o mănăstire, Roxane înţelege totul. Este însă prea târziu, căci Cyrano, rănit, moare în braţele ei.
Prezentată ca o coproducţie a secţiilor română şi maghiară a Teatrului de Stat din Oradea, „Cyrano de Bergerac” a constituit o reuşită atât prin conturarea atmosferei istorice şi prin redarea eroismului de capă şi spadă, cât şi prin caracterul personajelor, purtătoare de valori mereu actuale.
Distribuţia:
Cyrano: Ion Marinescu
Cristian: George Pintilescu
De Guiche: Bartos Ede
Ragueneau: Ioan Pater
Le Bret: Constantin Adamovici
Carbon de Castel: Ricardo Colberti
Cadeţi: Andrei Bursaci, Cseke Alexandru, Ilie Iliescu, Liviu Mărtinuş, Marcel Segărceanu, Jean Săndulescu, Grig Schiţcu, Nicolae Toma, Eugen Ţugulea
Ligniere: Dorel Urlăţeanu
De Valvert: Jean Săndulescu
Un marchiz: Constantin Simionescu
Al doilea marchiz: Ilie Iliescu
Montfleury: Dan Alecsandrescu
Bellerose: Grig Schiţcu
Jodelet: Valeriu Grama
Cuigny: Eugen Ţugulea
Bresaille: Nicolae Toma
Un plicticos: Radu Reisel
D’Artagnan: Andrei Bursaci, Zoltán Vadász
Portarul: Gheorghe V. Gheorghe
Un burghez: Mişu Vladimir
Fiul lui: Iván Sugár
Un borfaş: Marcel Segărceanu
Jucătorul de cărţi: László Balogh
Un călugăr capucin: Constantin Simionescu
Poeţii: Gheorghe V. Gheorghe, Radu Reisel, Valeriu Grama
Cofetarii: Jenő Sugar, Grig Schiţcu
Copiii: Péter Cseke, Bea Halasi
Roxana: Anna Dukász, Vera Varzopov
Sora Marta: Liana Simionescu
Liza: Sofica Albu, Doina Ioja Vasiu
Sora Clara: Eva Bányai
Vânzătoare: Doina Urlăţeanu
Maica Margareta: Lili Mihăilescu
Însoţitoarea: Maud Mary
O actriţă: Doina Ioja Vasiu
Pajul: Sofica Albu
Florăreasa: Simona Constantinescu
Preţioasele: Stela Adamovici, Lucy Chevalier
Călugăriţele: Doina Urlăţeanu, Doina Ioja Vasiu, Simona Constantintescu, Stela Adamovici, Eva Bányai, Liana Simionescu
