Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 21.03.1917, Finlanda
Fără studii de specialitate
Venită, împreună cu soţul, de la Teatrul din Bacău – după ce mai jucase la Galaţi ori Piteşti – a evoluat puţin în cele două stagiuni petrecute la Oradea.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 22.09.1959, Târgu Mureş
Studii: Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” Târgu Mureş, 1983
Ca studentă, a jucat, cu succes, câteva roluri foarte importante în spectacolele Teatrului Naţional Târgu Mureş: „Ifigenia în Aulida” de Euripide, „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, „Mobilă şi durere” de Teodor Mazilu, „Richard III” de Shakespeare. A debutat în 1983 la Teatrul de Stat Oradea, în rolul Anneli din spectacolul „Miraculoasa carieră” de Tauno Yliruusi (premieră pe ţară). Frumoasă, inteligentă, expresivă, plină de viaţă, cu o imensă poftă de joc, actriţa a cucerit uşor publicul orădean – pe care, din păcate, l-a părăsit, plecând în oraşul ei natal. Acolo, în spectacolul „Amalia respiră adânc” de Alina Nelega, s-a remarcat ca o mare actriţă.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Detaşată de la Teatrul din Timişoara, „a prins” câteva roluri importante la Oradea (Ana în „Tache, Ianke şi Cadâr” de V.I.Popa, Susanne în „Nunta lui Figaro” de Beaumarchais, Larisa în „Poveste din Irkutsk” de Alexei Arbuzov sau Gabi din „Ultima oră” de Mihail Sebastian, după care a revenit la Timişoara.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Data şi locul naşterii: 11.01.1930, Bucureşti
Studii: Facultatea de Matematică din Bucureşti
A venit la Oradea, adus de la Teatrul Naţional „I.L.Cargiale” Bucureşti de către regizorul Radu Penciulescu, actorul – un tip inteligent şi sociabil – s-a integrat uşor în colectivul în care a stat şapte stagiuni, jucând treizeci şi cinci de roluri, între care: Montserrat din piesa cu acelaşi nume de Emanuel Roblès, Ştefan Vardia din „Nota zero la purtare” de Virgil Stoenescu şi Octavian Sava, ori Tomovici din „Ziariştii” de Al.Mirodan. Apoi, s-a reîntors în capitală, devenind... profesor universitar de matematică – marea sa pasiune. (Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Regizor artistic
Data şi locul naşterii: 15.12.1950
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, secţia de actorie (clasa prof. Radu Penciulescu) şi regie (clasa prof. Octavian Cotescu), 1975
Actor şi regizor, director al Teatrului de Nord Satu-Mare şi al Teatrului Naţional din Târgu Mureş, Cristian Ioan a condus un an Teatrul din Oradea, cumulând două posturi de conducere: un experiment, o premieră pentru teatrul românesc, care ar fi dat, poate, roade, dacă autorităţile i-ar fi pus la dispoziţie o casă de locuit. Regizorul a montat în teatrele conduse de el, dar şi în altele, ca invitat, atât comedii, cât şi drame. Spectacolul său cu dificila piesă „O sărbătoare princiară” de Theodor Mazilu, a fost apreciat unanim de presa de specialitate. Având un acut simţ al umorului, el a început să monteze – bine! – comedii, fiind în scurtă vreme taxat drept „regizor de comedie”. Cum singur recunoaşte, montarea unei comedii e mult mai dificilă decât a unei drame.
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 11.11.1929, Gyula, Ungaria
Studii: Institutul de Teatru Cluj – trei ani, finalizat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1959
A fost selectată dintre actorii amatori care constituiau nucleul pe care s-a structurat secţia română a teatrului orădean, în 1955. În cele nouăsprezece stagiuni petrecute la Oradea, a jucat cam şaptezeci de roluri, şi principale, şi secundare, marcate de seriozitate şi dăruire, unele chiar creaţii: (Lenea din „POVESTE DIN PĂDUREA AURIE” de Valentin Avrigeanu” sau Smeraldina din „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni şi altele), apoi s-a transferat la Teatrul din Satu Mare, unde s-a căsătorit cu regizorul Mihai Raicu, împreună cu care s-a mutat la Teatrul Naţional din Timişoara. Fire veselă, optimistă, dotată cu o energie contaminantă şi cu o frumuseţe senzuală, Doina Ioja a impimat personajelor sale enorm din propriile sale calităţi. Motiv pentru care i s-au oferit mai mult roluri de comedie sau, oricum, de femeie răzbătătoare – ca Rose, de pildă, din „Ofiţerul recrutor” de George Farquhar sau Nevasta din „Dispariţia lui Galy Gay” de Bertolt Brecht.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 12.03.1972, Sânnicolaul Mare, judeţul Timiş
Studii: Academia de Arte „Luceafărul” Bucureşti, 1995, clasa profesorului Constantin Dicu
Absolventă a Facultăţii de Teatru, Loredana a venit, prin concurs, la Teatrul de Stat din Oradea, în anul 1995. Ea face parte din categoria – nu prea des întâlnită în teatru – a actorilor care trec cu uşurinţă, dar şi cu aceeaşi nonşalanţă şi bucurie a jocului, cu acelaşi interes, de la roluri mari, importante, la rolişoare mărunte, sau chiar la figuraţie. O fac cu convingerea că orice nouă apariţie scenică, oricât de minusculă ar părea, contribuie, cu certitudine, ca o experienţă preţioasă, la statura viitorului actor.
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 27 august 1952, Arad
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1975, clasa prof. Octavian Cotescu
Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea
- Elzevira Davidovna în PLOŞNIŢA de Vladimir Maiakovski, 1974, r.: Alexandru Colpacci
- Interpret în EMINESCU LA VIENA de Stelian Vasilescu, 1975, r.: Ion Mâinea
- Domniţa în NOAPTE ALBĂ de Mircea Bradu, 1975, r.: Zoe Anghel Stanca
- Eleva în STEAUA FĂRĂ NUME de Mihail Sebastian, 1975, r.: Szombati Gille Otto
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 03.05.1968, Constanţa
Studii: Academia de Arte „Luceafărul”, Facultatea de Teatru, clasa prof. Florian Pittiş, Florin Zamfirescu.
Frumoasă, subţire, cu o talie de viespe şi ochi verzi, Roxana Ivanciu a atras, încă de la venirea sa în cadrul trupei orădene, atât atenţia regizorilor, cât şi simpatia vizibilă a publicului. Ţinuta, figura ei o recomandau atât pentru roluri dramatice, cât şi pentru comedie. Ea va dovedi foarte curând că deţine capacitatea de a acoperi cu succes toate registrele. Dovadă că, în aceeaşi stagiune, a interpretat cu farmecul tinereţii, o fetiţă (Alice) în spectacolul „Peste şapte mări şi şapte... basme” de Gheorghe Stana şi Zâna lacului, dar şi o reuşită compoziţie (Baba Rada) în spectacolul „Sânziana şi Pepelea” de Vasile Alecsandri. A fost nu doar „o pată de culoare”, ci şi o apariţie surpinzătoare într-un personaj inventat de regie, în spectacolul „Scaunele” de Eugen Ionescu. Despre rolul ei – o fată de vârsta actriţei – din spectacolul „Poveste din Hollywood” de Neil Simon, un cronicar a scris că a fost nu doar dezinvoltă, ci şi caldă, naivă, copilăroasă cât trebuie, într-un fericit cuplu artistic cu maestrul Ion Mâinea, care juca rolul Tatălui şi semna, în acelaşi timp, regia spectacolului. Mircea Morariu vedea în ea „o actriţă promiţătoare”.
- Detalii
- Categorie: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 04.07.1943, Oradea
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1966
Debutând în cinematografie încă din timpul studenţiei, a ajuns în teatru la câţiva ani după terminarea facultăţii – între timp apărând în roluri importante pe pelicula mai multor filme. Pe scena orădeană şi-a demonstrat talentul în mai multe roluri principale: Ara în „Arca bunei speranţe” de I.D.Sârbu, Cleopatra în „Cezar şi Cleopatra” de G.B.Shaw, Eliza în „Madame Sans-Gêne” de Victorien Sardou şi Émile Moreau, ori Zerbinette în „Vicleniile lui Scapin” de Molière. La începutul anului 1980 au plecat, împreună cu soţul său, Liviu Rozorea, în Germania. În rolul Jenny din „Totul în grădină” (de Edward Albee), sub atenta îndrumare a Mariettei Sadova, Elisabeta Jar a creat un rol complex – al distinsei doamne care se prostituează într-un bordel de lux... O joacă cu talent şi cu un simţ special al duplicităţii. Prin contrast, în Ara, în schimb („Arca bunei speranţe” de I.D.Sîrbu), este pură, angelică, superbă.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
