Treci la conținutul principal

ORAR AGENȚIEI DE BILETE

Luni: 14:00-18:00
Marți: 12:00 - 18:00
Miercuri: 10:00 - 14:00
Joi: 12:00 - 18:00
Vineri: 10:00 - 14:00
Sâmbătă și Duminică: închis
Agenția este deschisă și cu o oră înainte de începerea fiecărui spectacol de la Sala Mare, indiferent de zi.

PROGRAMUL AGENȚIEI DE BILETE
Luni: 14:00 - 18:00
Marți: 12:00 - 18:00
Miercuri: 10:00 - 14:00
Joi: 12:00 - 18:00
Vineri: 10:00 - 14:00
Sâmbătă și Duminică: închis
Agenția este deschisă și cu o oră înainte de începerea fiecărui spectacol de la Sala Mare, indiferent de zi.
Teatrul Regina Maria Oradea

Arhivă Trupa Iosif Vulcan

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Martin, Delia

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actriţă Data şi locul naşterii: 10.05.1976

Studii: Universitatea de Artă Teatrală Târgu Mureş, 1998

Delia Martin a debutat la Teatrul de Stat din Oradea în anul absolvirii Facultăţii de Teatru de la Târgu Mureş. Mignonă, frumoasă, cu un glas plăcut, actriţa a reuşit să joace, într-o singură stagiune, două roluri consistente, cărora le-a făcut faţă cu brio. Într-un tandem fericit cu Mariana Vasile (Domnişoara Cucu), ea a reuşit să creeze în rolul Elevei Zamfirescu un personaj simpatic, subliniind deopotrivă naivitatea, dar şi curiozitatea sâcâitoare a adolescentei. Din păcate spectacolul („Steaua fără nume” de Mihail Sebastian) a fost unul mediocru, cu toate că din distribuţie nu lipseau câţiva actori de frunte ai teatrului.

În „Cameristele” de Jean Genet – şi acesta un spectacol de valoare medie – Delia Martin a construit cu  migală, dar nu îndeajuns îndrumată regizoral – rolul dificil al uneia din cele două surori cameriste: Solange. L-a jucat cu emoţie şi credinţă, completând într-un fel inteligent jocul plin de energie al Paulei Chirilă (sora ei, Claire).

Marinescu, Ion

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actor

Data şi locul naşterii: 20.11.1930, Craiova

Fără studii de specialitate

Jeanot, cum îi spuneau colegii, a fost expresia concretă că „institutul” nu-ţi dă talent, perseverenţă, dăruire totală, putere de muncă – o confirmare a butadei exprimate de Dem Rădulescu Bibanu: „Studenţii ies din institut cum au intrat: cu talent, sau fără talent!” Venit de la Craiova, o dată cu revenirea regizorului Radu Penciulescu, s-a instalat în fruntea tuturor distribuţiilor, luând pe umerii săi greul majorităţii spectacolelor. Exigent cu sine însuşi, şi cu colegii lucra „în draci”, chiar şi la cea mai banală repetiţie, iar în spectacole „îi trăgea” după el, fără a-şi permite cea mai uşoară relaxare. În toate rolurile a fost lăudat de cronicari. „Uluitor era în «Omul care aduce ploaie» (de R.Nash) – un impostor şi un visător: Ion Marinescu. El aduce speranţă şi încredere… Admirabil acest actor…”. În „Cyrano” (de Edmond Rostand), „interpret strălucit” – într-un spectacol inteligent şi plin de idei şi sensuri, pilduitor prin omogenitatea lui” (regia: Valeriu Moisescu). 

Manolescu Uleu, Tatiana

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 21.04.1929

Studii: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, 1958

Tatiana Manolescu Uleu a venit la Oradea, împreună cu soţul ei, actorul Octavian Uleu, în anul 1961, şi a rămas aici, până la pensionare. Ea asemnat decoruri şi costume, iar la câteva spectacole doar costumele, la un număr relativ mic de spectacole, dacă raportăm numărul lor la stagiuni, ceea ce înseamnă că, cu oarecari excepţii, ea a semnat cam două spectacole pe stagiune, adică norma impusă de post. E important însă să observăm şi faptul că, în schema teatrului figurau mereu un număr rezonabil de scenografi (Nagy Sándor, Eliza Popescu, Maria Haţeganu, Bíró I.Géza, Vioara Bara, în plus colaboratori de prestigiu nu lipseau – Romulus Peneş, Tody Constantinescu, François Pamfil, Ştefan Hablinski, Paul Bortnovski, Vladimir Popov, Dan Jitianu etc.). Dar, cum nu doar numărul de spectacole e important, ci şi valoarea lucrărilor, remarcăm un fapt incontestabil: spectacolele la care a colaborat cu regizori creativi, cu care s-a întâlnit pe terenul fragil al metaforei scenice, rezultatele au fost remarcabile.

Maliţa, Maria

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 16.04.1957, New York, S.U.A.

Studii: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia Pictură, 1981

Eminentă studentă la Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, a făcut încă din primii ani, asistenţă la câteva filme semnate regizoral de artişti valoroşi ca Dan Piţa („Dreptate în lanţuri”), Tudor Mărăscu („Singur de cart”), Alexa Visarion („Năpasta”), Francisc Munteanu („Un petec de cer”), Malvina Urşianu („Figuranţii”), Nicu Stan („Furtună în Pacific”).

A debutat – ceva mai târziu – în teatru, semnând scenografia spectacolului „Tartuffe” de Molière, la Studioul Casandra. În tot acest timp, Maria Maliţa a şi pictat, participând cu lucrările sale la expoziţii de grup (1981-1982) şi la expoziţii municipale şi republicane (între anii 1981-1983).

Mâinea, Olimpia

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actriţă

Data şi locul naşterii: 13.03.1924, Birtin-Brad

Olimpia Mâinea a venit la Teatrul de Stat din Oradea împreună cu soţul ei la ora aceea, actorul Ion Mâinea, de la Teatrul Dramatic din Baia-Mare. Dacă Ion Mâinea a fost, încă de la începutul activităţii sale, sortit pentru roluri mari, devenind, în timp, o autentică vedetă, un maestru, Olimpia Mâinea a fost o actriţă destinată, în special, rolurilor secundare. Înaltă, blondă, planturoasă, extrovertită, cu o dicţie impecabilă şi o memorie foarte bună, actriţei i-a lipsit capacitatea de interiorizare, poate şi pentru că, fiind o femeie inteligentă, a refuzat să se confunde cu personajele interpretate, păstrând, impunând continuu, între ea şi ele, o distanţă, confundată adesea cu răceala şi indiferenţa. Fiind „un animal frumos” – cum singură a recunoscut – a jucat în tinereţe câteva roluri de „frumoase”. La Brăila, unde a jucat câţiva ani, a fost colegă şi prietenă cu Vasilica Tastaman şi Silviu Stănculescu. A interpretat câteva roluri importante, de mare întindere, dar, din păcate, n-a fost convingătoare, nereuşind să treacă de un nivel mediu. Să amintim: Chiriţa şi Veta („O noapte furtunoasă de I.L.Caragiale), Luise („Totul în grădină” de Edward Albee), Gina („Dictatorul” de Al.Kiriţescu) Didina („Încurcă-lume” de A.de Herz).

Maican Velcescu, Maria

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actriţă

Data şi locul naşterii: 04.02.1947, Bucureşti

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti”, 1966

A venit repartizată la Oradea, împreună cu soţul său, a fost distribuită în rolul Daniela Buzura din spectacolul „Simple coincidenţe” de Paul Everac. S-a declarat nemulţumită de distribuţie şi,  s-au reîntors în capitală (a colaborat şi continuă să colaboreze cu Teatrul Radiofonic). A mai jucat câţiva ani în teatrele din Brăila, Braşov şi Botoşani. Recitatoare sensibilă şi cunoscătoare a poeziei bune, Marina, împreună cu soţul ei Mihai, au fost parteneri în câteva spectacole de poezie, şi nu numai, Mihai cochetând serios şi cu regia de teatru.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Lupaşcu, Vitalii

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Regizor artistic

Data şi locul naşterii: 07.04.1971, Ungheni

Studii: Colegiul Naţional de Artă din Soroca (Republica Moldovă), secţiile de actorie şi regie. În 1992 obţine o bursă la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. În 1995 a jucat la Teatrul Mic în spectacolul Cătălinei Buzoianu, „Pescăruşul” de A.P.Cehov, fiind totodată şi regizor secund. A semnat apoi spectacole importante: „Emigranţii” de Slawomir Mrožek şi „Azilul de noapte” de Maxim Gorki. Licenţiat al Academiei de Teatru şi Film Bucureşti, Specializarea: Regie de Teatru, Clasa Prof. Univ. Cristian Hadji-Culea.

1998-2001:  Cadru universitar (asistent universitar – cercetător), Universitatea Ecologică Bucureşti Facultatea de Arte, Catedra Arta Actorului

2005-2008: Doctorand, Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale”, Facultatea de Teatru

Lungu, Igor

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actor

Data şi locul naşterii: 24.01.1977, Bălţi, Republica Moldova

Studii: Institutul de Arte din Moldova, Facultatea de Actorie, Teatru şi Film, 1997, clasa prof.Victor Ciutac 

Igor Lungu a venit la Oradea în anul 1999, din Republica Moldova, împreună cu câţiva colegi, tineri absolvenţi ai Şcolii de teatru şi film din Republica Moldova. Tânărul actor a atras de la început atenţia printr-o vioiciune, o energie şi o imensă şi sinceră bucurie de  a juca. Indiferent de roluri (episodice, mici sau principale), Igor Lungu a ştiut să adauge personajelor sale, pe lângă datele conferite de autori sau de cele ce decurg firesc din viziunea regizorală, propriile sale date, propria sa capacitate creatoare. Motiv pentru care fiecare din personajele interpretate de el are o notă originală. Apolodor al său (atât pe scena Teatrului de Stat Oradea, cât şi după reluarea lui pe scena Teatrului Arcadia Oradea), a fost un personaj plin de viaţă, de umor şi de tandreţe, de aceea copiii l-au îndrăgit mult, devenind, pentru o vreme, personajul lor preferat.

Leonte, Aurora

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actriţă

Data şi locul naşterii: 12.06.1953, Bucureşti

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1981, clasa prof.Petrică Vasilescu 

În Institut a jucat câteva roluri extrem de pretenţioase şi solicitante, în acelaşi timp; amintim doar Ziţa din „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, Ioana din „Sfânta Ioana” de G.B.Shaw sau Sonia din „Unchiul Vanea” de A.P.Cehov, sau la clasa de regie a lui Tompa Gábor: Mira („Meşterul Manole” de Lucian Blaga), Alla („Tango” de Slawomir Mrožek), Winnie („Oh, les beaux jours” de Samuel Beckett). A făcut un rol principal în filmul „Mireasa din tren” (scenariul D.R.Popescu, regia artistică: Lucian Bratu), rol pentru care a fost lăudat de cronicarii de film.

Lecca, Marie Jeanne

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 31.01.1959, Bucureşti

Studii: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucuresti, 1981, profesori: Vasile Roman, Traian Niţescu, Dan Jitianu

Marie Jeanne Lecca s-a angajat la Teatrul de Stat din Oradea după ce, încă studentă la scenografie, a semnat decorul unui spectacol de succes al foarte tânărului regizor Victor Ioan Frunză,  costumele la „Umbra” de Evgheni Şvarţ (Teatrul Tineretului Piatra Neamţ), „Peer Gynt” (Opera din Iaşi). La Bucureşti, la Teatrul Mic, a semnat scenografia unui important spectacol  al Cătălinei Buzoianu: „Ivona, principesa Burgundiei” de Witold Gombrowicz (cu Leopoldina Bălănuţă, Mitică Popescu, Rodica Negrea, Florin Călinescu etc.)

Köteles Panait, Camelia

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 29.03.1973, Beiuş

Studii: Academia de Arte „Ion Andreescu” Cluj-Napoca – Secţia pictură, 1997, prof. Andor Kőmíves, Nicolae Man

Camelia Köteles Panait a venit la Teatrul din Oradea în anul 1999, şi a lucrat ca scenograf doar două stagiuni. La început a făcut asistenţă pe lângă scenografa Vioara Bara la spectacolul „Despre sexul femeii…” de Matei Vişniec, al cărui regie a fost semnată de Petru Vutcărău. Desenele, schiţele ei foarte îngrijite şi documentarea serioasă, i-au îndreptăţit şi pe alţi regizori să colaboreze cu ea. Dacă la spectacolele „Bună seara domnule Wilde” (de Oscar Wilde) sau „Slugă la doi stăpâni” (de Carlo Goldoni) decorurile au fost temeinic legate de subiect, în deplină armonie cu viziunea regizorală, la „Gaiţele” (de Al.Kiriţescu) se pare că a acceptat şi unele idei impuse de regizor, în total dezacord cu ideile sale despre cunoscuta comedie. O modernizare neavenită, forţată, a părut „o grefă artificială”, lipsind tocmai elementul comic. S-a afirmat chiar că regizorul a impus comediei o supratemă cehoviană.

Jurăscu, Vladimir

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actor

Data şi locul naşterii: 24.04.1927, Chişinău

Venit împreună cu soţia sa, actriţa Viorica Cernucan, a devenit în scurt timp, unul dintre actorii cei mai întrebuinţaţi, şi nu în orice fel de roluri. Dotat cu un fizic impunător şi o voce puternică, a creat câteva personaje care au rămas  în memoria spectatorilor: Mircea Aldea din „Gaiţele” de Tudor Muşatescu, Pietro Gralla din „Act veneţian” de Camil Petrescu sau Alexandru Manea din „Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu. După trei stagiuni s-a transferat la Teatrul Naţional Timişoara, unde, o perioadă, a fost şi directorul instituţiei. În „Tartuffe” (de Molière) a optat – controversele nelipsind – pentru un personaj mai puţin ipocrit, impunându-se printr-o agresivitate care pe unii i-a scandalizat. Era, totuşi, o abordare originală… În „Act veneţian” (de Camil Petrescu) însă (ambele spectacole regizate de Marietta Sadova), a fost  Pietro Gralla, rol principal de mare întindere şi răspundere. „A avut – scrie un cronicar – monumentalitate şi o sete de absolut” convingătoare. Lui Alexandru Manea („Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu), în schimb, i-a dăruit sensibilitate şi poezie.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Juncu, Cristian

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Regizor artistic

Data şi locul naşterii: 08.01.1968, Bucureşti

Studii: Academia de Teatru şi Film Bucureşti, 1997

Încă de la începutul activităţii sale artistice, tânărul Cristian Juncu s-a dovedit un artist total, făcând figură aparte în lumea teatrului românesc: el scrie piese, traduce, adaptează şi, bineînţeles, regizează. Sunt de apreciat atât talentul, cât şi energia lui, capacitatea de a aborda din multiple unghiuri o lucrare dramatică. Din păcate, la Oradea nu a găsit, probabil, cadrul propice desfăşurării sale… multilaterale. În anul 2004 a început prin a traduce şi a adapta cunoscutul text al lui Isaac B.Singer, „Netotu’”, semnând şi regia, bineînţeles. Actorul Marius Damian a fost bine îndrumat, el rostind savuros respectivul monolog.

Jivan, Laurian

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actor

Data şi locul naşterii: 02.07.1944, Lugoj

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1974, clasa prof.Moni Ghelerter, Zoe Anghel Stanca şi George Carabin 

Repartizat la Oradea, a avut cincizeci şi cinci de prezenţe în cele cincisprezece stagiuni, dintre care nu puţine roluri dificile, de mare responsabilitate artistică. Cu un „ce” particular în apariţiile scenice şi în viaţă, a fost o prezenţă interesantă, ca o pată de culoare în toate ipostazele sale scenice. După revoluţia din 1989, s-a transferat la Teatrul Naţional din Timişoara, unde a jucat până la pensionare. Într-un spectacol „de mare acurateţe vizuală” („Calul în Senat” de Leonid Andreev), Laurian Jivan a jucat cu forţă şi o mare, imensă dăruire, iar în „Schimbarea la faţă” de G.M.Zamfirescu, într-un rol principal (Brană), reuşind să dea naştere nunui personaj subtil şi cu infinite feţe… A fost un Venticello – un partener foarte potrivit în tandem cu un mare actor:  Nicolae Toma –, având amândoi umor şi un mister aparte.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Jar, Elisabeta

Arhivă Actori Trupa Iosif Vulcan

Actriţă

Data şi locul naşterii: 04.07.1943, Oradea

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1966

Debutând în cinematografie încă din timpul studenţiei, a ajuns  în teatru la câţiva ani după terminarea facultăţii – între timp apărând în roluri importante pe pelicula mai multor filme. Pe scena orădeană şi-a demonstrat talentul în mai multe roluri principale: Ara în „Arca bunei speranţe” de I.D.Sârbu, Cleopatra în „Cezar şi Cleopatra” de G.B.Shaw, Eliza în „Madame Sans-Gêne” de Victorien Sardou şi  Émile Moreau, ori Zerbinette în „Vicleniile lui Scapin” de Molière. La începutul anului 1980 au plecat, împreună cu soţul său, Liviu Rozorea, în Germania. În rolul Jenny din „Totul în grădină” (de Edward Albee), sub atenta îndrumare a Mariettei Sadova, Elisabeta Jar a creat un rol complex – al distinsei doamne care se prostituează într-un bordel de lux… O joacă cu talent şi cu un simţ special al duplicităţii. Prin contrast, în Ara, în schimb („Arca bunei speranţe” de I.D.Sîrbu), este pură, angelică, superbă.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)