Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 21.04.1924, Dej, judeţul Cluj

Studii: Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj

Şi-a început cariera la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, de unde a venit, în anul 1957, împreună cu actorul Kozma Lajos, angajat la secţia maghiară a Teatrului din Oradea. O bună profesionistă, atât ca scenografă, cât şi, în special, creatoare de costume, a depus o intensă activitate prodigioasă realizând scenografia la nu mai puţin de cincizeci şi şapte de spectacole în cele douăzeci şi două de stagiuni, cifre impresionante pentru un pictor scenograf, pe lângă colaborări cu alte teatre din ţară. Fişa de creaţie ilustrează nu numai numărul, ci şi dificultatea şi complexitatea unor montări, pentru care  a fost distinsă cu premii la mai multe manifestări naţionale de gen. A expus, de asemenea, lucrări de grafică şi pictură în cadrul mai multor expoziţii, personale sau de grup.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actor

A stat doar o stagiune, venit de la Craiova şi Galaţi, a jucat foarte bine trei roluri, lăsând impresia unui actor excelent şi a unui coleg pe măsură. Apoi, a plecat… unde? Nu ştim.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Fişă artistică – Teatrul de Stat Oradea

• Talanov în INVAZIA de Leonid Leonov, 1957, r.Radu Penciulescu
• Iancu în ACOLO, DEPARTE de Mircea Ştefănescu, 1958, r.Dan Alecsandrescu
• Cauchon în CIOCÂRLIA de Jean Anouilh, 1958, r.Radu Penciulescu

Actor

Data şi locul naşterii: 20.05.1931, Vaslui

Studii: fără studii de specialitate

A început să joace teatru la Ansamblul „Ciocârlia” din Bucureşti, secţia teatru. După zece ani, se transferă la Teatrul „Valea Jiului” din Petroşani. Vreme de şase ani (1964-1970) a jucat numeroase roluri în spectacole regizate de Marietta Sadova (care, de-abia eliberată din închisoare, era acceptată doar la teatre cât mai îndepărtate de Bucureşti), Ion Olteanu, Călin Florian, Mihai Zirra. O şansă pentru actori, o adevărată şcoală de teatru, extrem de folositoare şi pentru Marcel Popa – care nu a absolvit o facultate de profil.

Actriţă

Data şi locul naşterii: 04.04.1937, Bucureşti

A început activitatea scenică la Teatrul din Turda, de unde a venit la Oradea, în 1962, împreună cu soţul său. Dotată cu un fizic plăcut şi o anumită gingăşie scenică, a beneficiat de o utilizare peste medie în roluri de ingenuă de comedie, şi nu numai. Strălucind, uneori, a adus pe scenă, căldură şi prospeţime. După cincizeci de roluri în cele treisprezece stagiuni orădene, s-a transferat la Teatrul din Sibiu. În aproape toate rolurile încredinţate (majoritatea potrivite cu vârsta ei), Ana Popa aducea o notă de voioşie şi optimism, de încredere şi voie bună. I se potriveau perfect roluri ca Spiriduşul codrilor („Floricica purpurie” de Brausevici şi Karnauhova), Mioara-Lăcrămioara („Floare de nu-mă-uita” de Valentin Avrigeanu), Eros („Critis” de Radu Stanca) – râsul ei cristalin fiind inconfundabil. Cu umor a interpretat fetişcane simpatice sau chiar băieţi zburdalnici: Liana (în „Nicnic” de Anca Bursan şi Gheorghe Panco), Miţi („Escu” de Tudor Muşatescu), Guliţă („Chiriţa în provincie” de V.Alecsandri), Cocoşelul („Muşchetarii măgăriei sale” de Ion Lucian şi Virgil Puicea).

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actor

Studii: medii

Venit, pentru o scurtă perioadă de la Arad, a jucat câteva roluri de importanţă medie, pe care le-a rezolvat profesionist, fără a se impune ca o personalitate scenică în cele şase roluri jucate.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actriţă

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1954, clasa prof.Vlad Mugur

Venită la Oradea, ca absolventă, a jucat o stagiune aici, a plecat, împreună cu Radu Penciulescu la Teatrul Naţional din Craiova, iar după un an au revenit împreună. A realizat marea creaţie în Ioana din „Ciocârlia” de Jean Anouilh în anul 1958, după care a fost solicitată de Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat restul carierei. Din păcate, nu la nivelul la care se spera după primele succese. În spectacolul „Ciocârlia” de Jean Anouilh – unul din cele mai apreciate pe plan naţional din acei ani (1958-1959), Eliza Plopeanu a întruchipat cu măiestrie rolul Ioanei d’Arc. „Tânăra Eliza Plopeanu a fost o revelaţie pentru publicul bucureştean – scria Vera Călin, după turneul Teatrului de Stat din Oradea la Bucureşti – i-am urmărit cu plăcere jocul nuanţat şi fizionomia sensibilă”.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actor

Data şi locul naşterii: 05.01.1934, Obârşia, judeţul Olt

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1957

După câteva apariţii scurte, în câteva filme, în timpul studenţiei, a debutat, ca actor profesionist, la Teatrul din Oradea. Singurul în care a jucat, până la data decesului, urmare a unei boli incurabile.

Actor cu un fizic şi o voce ideale pentru teatru şi cu talent în aceeaşi măsură, a devenit chiar de la începutul carierei, actorul luat în calcul la întocmirea repertoriului. Juca la fel de uşor „frumoşi”, dar compunea, cu har, „tipuri” memorabile sau figuri puternice, ceea ce numim în teatru sau film „eroi”.

Actor

Data şi locul naşterii: 04.11.1939, Bucureşti

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1963

Din institut a venit direct la Oradea, unde, din păcate, nu a jucat pe măsura talentului său, deşi a apărut în unsprezece roluri de-a lungul celor trei stagiuni. Şi-a arătat, însă, calităţile în rolurile: Rodolfo din „Vedere de pe pod” de Arthur Miller sau Eli Liber din „Şantajul” de Irwin Shaw. Valentin Chifor a consemnat participarea sa exemplară la succesul spectacolului „Vedere de pe pod”, semnat de Valeriu Grama, în rolul Rodolfo, alături de talentatul său coleg, Vasile Constantinescu. În rolul Căpitanului Mârzea („Mihai Viteazul. Călugăreni” de Octav Dessila) a adus o robusteţe şi un entuziasm ce-i adăuga căpitanului un plus de credibilitate. S-a transferat la Teatrul „Ion Creangă” din capitală, unde a ajuns un actor de bază al colectivului. A apărut în mai multe emisiuni şi spectacole tv, precum şi în numeroase filme.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Regizor artistic

Data şi locul naşterii: 25.05.1930, Bucureşti; data şi locul decesului: 22.03.2019, Stockholm, Suedia

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, secţia regie teatru, 1955 (a fost coleg de an cu Lucian Pintilie, Mihai Dimiu, Valeriu Moisescu, Sanda Manu)

Când i s-a oferit, acum câţiva ani, Premiul de excelenţă al UNITER lui Radu Penciulescu, cineva l-a numit, cu iubire şi respect, „maestrul maeştrilor”. Şi asta, pe de o parte, pentru incontestabilele sale succese artistice din cariera lui artistică, dar şi pentru simplul fapt că foştii săi studenţi sunt azi, cel puţin câţiva, la rândul lor, maeştri în arta teatrală.

Pe vremea când a lucrat la Oradea, Radu Penciulescu era un tânăr regizor, de o inteligenţă sclipitoare, cult, un intelectual autentic, talentat şi plin de energie şi de înalte idealuri artistice. Spectacolele sale, toate, fără excepţie, indiferent de valoarea pieselor, sunt pline de viaţă şi mustesc de idei, construite cu eleganţă şi rafinament, în imagini ce întregesc, înnobilează ideile şi mesajul textelor.

Actor

Data şi locul naşterii: 04.09.1939, Teiu din Vale, jud.Argeş

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1963

A venit  la Oradea, după ce fusese la teatrele din Reşiţa, Arad şi Botoşani, şi a jucat destul de puţin şi roluri nesemnificative (în comparaţie cu soţia sa Dorina Păunescu), motiv pentru care a şi părăsit colectivul din oraşul de pe Crişul Repede, plecând la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani, unde şi-a petrecut restul carierei. În celelalte teatre jucase multe roluri importante, dovedindu-se un actor mai mult decât util-necesar.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actor

Data şi locul naşterii: 18.12.1942, Plaiul Cosminului, Ucraina

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1969

A trecut câte o stagiune pe la teatrele din Botoşani şi Arad, înainte de a poposi la Oradea. Actriţă foarte talentată, cu o înfăţişare plăcută şi expresivă, a jucat roluri importante şi în teatrele anterioare, ca şi la Oradea: Maşa din „Pescăruşul” de A.P.Cehov, Oana din „Apus de soare” de B.Şt.Delavrancea, Prinţesa din „Regele gol” de Evgheni Şvarţ, sau Silvia din „Aceşti îngeri trişti” de D.R.Popescu.

Actor

Data şi locul naşterii: 14.05.1925, Bucureşti

Actor cu un haz şi un farmec aparte, exersate ca prezentator şi cupletist pe scena Ansamblului Armatei din Cluj-Napoca, şi-a valorificat aceste calităţi şi într-un teatru de proză, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, şi, mai cu seamă la Oradea, unde a jucat douăsprezece stagiuni, delectând spectatorii în patruzeci şi nouă de apariţii scenice, care se evidenţiau prin omenie, sinceritate şi… talent nativ. Sunt prea numeroase apariţiile sale, care stârneau multă simpatie, pentru a le enumera, dar, în absolut toate, a fost fermecător.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actriţă

Data şi locul naşterii: 03.12.1941, Păduroiu, decedată în 2000.

A venit  la Oradea de la Sibiu. Beneficiară a unui fizic scenic plăcut şi o voce caldă, a lăsat o impresie bună în cele nu mai puţin de optsprezece roluri (Elena din „Războiul Troiei nu va avea loc” de Jean Giraudoux, Maria din „Hotărârea” de Mircea Bradu, Mati în „Dictatorul” de Al.Kiriţescu sau Christine din „Fetiţa cu chibrituri” de Angel Cârstea după Hans Christian Andersen – sunt doar câteva) jucate în doar trei stagiuni pe scena teatrului orădean.

A plecat din teatru şi credem că n-a mai jucat nicăieri.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Pictor scenograf

Data şi locul naşterii: 22.01.1915

Pictor de profesie (pictură şi grafică), a devenit scenograf, ca o necesitate a teatrului orădean, unde a realizat scenografia la treisprezece spectacole în patru stagiuni, la secţia română, şi alte câteva la secţia maghiară. După venirea unor scenografi calificaţi, a fost solicitat mai puţin. După divorţ a plecat în Ungaria, unde a mai realizat câteva scenografii pe scena teatrelor maghiare, apoi a plecat în S.U.A., unde a şi decedat.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Regizor artistic

Data şi locul naşterii: 14.11.1951, Huedin, judeţul Cluj

Studii: Institutul de Arhitectură Iaşi, 1975 şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1986, clasa prof.Cătălina Buzoianu – Gheorghe Vitanidis

Regizorul Laurian Oniga a fost angajat la Teatrul de Stat din Oradea din 1987, iar anul în 1990, după Revoluţie, a plecat la Bucureşti, o bună bucată de vreme activând în politică, alături de Nicolae Manolescu, şi lipsind astfel din teatru. A început apoi prin a colabora cu diferite teatre din ţară: Teatrul Giuleşti Bucureşti, Teatrul Naţional din Timişoara (angajat ca regizor artistic şi director artistic), Teatrul Dramatic Constanţa (angajat ca regizor artistic şi director artistic), Teatrul Naţional şi Teatrul Mic din Bucureşti, Teatrul „Al.Davilla” Piteşti (angajat ca regizor artistic), Teatrul „Tony Bulandra” Bucureşti. Din anul 2000 se angajează la Teatrul „Ion Slavici” din Arad şi, în scurtă vreme, preia şi conducerea teatrului în calitate de director general.

Actor

Data şi locul naşterii: 23.02.1920, Gătaia

Studii: Institutul de Teatru Bucureşti (înainte de a deveni Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică), 1949

Actor de prestanţă şi forţă, cu un fizic ideal pentru teatru şi un timbru vocal plăcut, a trecut prin mai multe teatre – cum ar fi Teatrul Naţional Cluj-Napoca, unde a realizat un excelent Mircea din „Gaiţele” de Al.Kiriţescu –, şi cel din Oradea, timp de trei stagiuni. A lăsat aici amintirea unor… Cezar din „Cezar şi Cleopatra” de G.B.Shaw, Bocioacă din „Interesul general” de Aurel Baranga, sau Tudor Mărău din „Nicnic” de A.Bursan şi Gh.Panco, după care a plecat în alt teatru.

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actor

Data şi locul naşterii: 20.08.1946, Bucureşti

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1970

Actor cu un fizic plăcut, dar şi cu multe calităţi scenice, după ce a trecut prin nouă roluri în două stagiuni, a migrat spre ţinta „vânată” de toţi actorii tineri, dornici de realizare.  Nu ştim dacă a şi reuşit…

(Prezentare de Eugen Ţugulea)

Actriţă

Data şi locul naşterii: 15.02.1941, Bucureşti

Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1965

Venită ca absolventă la Oradea, beneficiind de un fizic plăcut şi de calităţi artistice, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic, actriţa a realizat o medie de patru roluri importante pe stagiune, ceea ce este grăitor chiar şi pentru un teatru de provincie. În Käthie („Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Meyer-Förster), un cronicar a observat că nu este doar frumoasă, ci şi sensibilă şi pină de gingăşie, în simplitatea ei. Ziţa („O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale) Ginei Nicolae a avut temperament şi chiar puţină poezie, o brumă de romantism, fie el şi desuet. O undă de dramatism autentic are în rolul Begbick din „Dispariţia lui Galy Gay” de Bertolt Brecht.