Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Despre

„Caleidoscop Caragiale” grupează cinci scrieri ale cunoscutului autor român, având ca temă educaţia şi justiţia de altădată: „Vizită”, „Domnul Goe”, „Lanţul slăbiciunilor”, „Un pedagog de şcoală nouă”, „Articolul 214”. Acest spectacol a sprijinit înţelegerea operei lui I.L. Caragiale de către elevi şi a fost prezentat în şcolile din Oradea şi în comunele judeţului Bihor. 

Comedie în două părţi de Anca Bursan şi Gheorghe Panco

Comedia lirică „Nicnic” poate fi considerată o parabolă actuală, autentică prin raporturile ei cu realitatea imediată. Deşi se petrece pe un şantier, „Nicnic” nu e o piesă de producţie, ci una etică, populată de personaje-ipostaze: Dan – funcţionarul mărunt, formalist şi puţin obtuz, altminteri conştiincios şi muncitor; Sorin – inginerul capabil, simpatic, glumeţ, franc, întruchipare a tinereţii; Mărău – şeful care îşi maschează sensibilitatea prin sarcasm; Liana – femeia dorită de toţi, tehnician capabil şi competent. Când în viaţa lor paşnică irumpe Nicnic, toate valorile sunt răsturnate. Nicnic este bărbatul-adolescent care se poate jertfi cu aceeaşi candoare pentru o idee sublimă, ca şi pentru una ridicolă; el simbolizează spiritul de aventură, capacitatea inepuizabilă de dăruire, fantezia, elanurile nestăvilite. După cum afirmă Şerban Cioculescu, întreaga piesă se construieşte pe confruntarea dintre spiritul de frondă şi bunul simţ, dintre elan şi chibzuinţă, dintre generozitatea cheltuită năvalnic şi iniţiativa raţională. Nicnic vede poezia într-o schiţă de construcţie şi mai ales vrea să îi facă pe oameni să zâmbească şi să asculte ploaia. Prin intermediul lui, existenţele celorlalţi, care funcţionaseră separat până atunci, se împletesc şi odată rolul lui terminat, Nicnic dispare, plecând după o altă himeră.

Comedie de D.R.Popescu
Premieră pe ţară

În „Vieţi paralele”, Plutarh consemnează evenimentul istoric al răpirii lui Cezar de către un grup de piraţi şi descrie modul în care conducătorul roman îi amuza pe răpitorii săi, scriind poezii şi discursuri pe care apoi le declama: „pe cei cărora nu le plăceau îi numea de-a dreptul neciopliţi şi barbari şi adesea îi ameninţa, râzând, că-i spânzură. Piraţii erau încântaţi de purtarea lui Caesar, socotind îndrăzneala lui drept simplitate şi glumă.” Acest eveniment istoric este preluat de D.R. Popescu ca pretext pentru a crea o piesă ce pune în discuţie ideea tiraniei, a forţei, a dictaturii. Prizonier, Cezar îşi întrevede întregul viitor: victoriile repurtate, puterea pe care o va deţine în Imperiul Roman, iubirea cu Cleopatra, chiar şi asasinarea în Senat. Contrar derulării istorice cunocute a evenimentelor, Cezar este asasinat de Căpitanul piraţilor, care hotărăşte să i se substituie şi să joace el scenariul avansat de Cezar. Dar Căpitanul va fi, la rândul său, suprimat de Slabul, astfel încât şirul de uzurpatori ar putea continua, nesfârşit, dintr-o epocă în alta. Identitatea posibilului/viitorului împărat roman se pierde; un dictator purtând numele de Cezar tot va exista, fără să se mai ştie însă exact cine a fost el. Stilul compozit, presărat cu elemente parodice sau de anticipaţie istorică, umorul absurd, grotescul conlucrează pentru conturarea unei tematici cu rezonanţă în societatea românească din acea epocă: mecanismul de formare a dictatorului. În definitiv, piesa sugerează că măştile, veşmintele, timpurile se schimbă, dar esenţa – necesitatea dictaturii – rămâne aceeaşi.

de George  Farquhar

Traducerea:  Victoria Gheorghiu şi Lucia Pascal

Inspirată din experienţa personală a dramaturgului irlandez, „Ofiţerul recrutor”  înfăţişează aventurile ofiţerilor Plume şi Brazen, aflaţi în Shrewsbury pentru a recruta soldaţi. Comedia ironizează mascarada înrolări soldaţilor meniţi a o sluji pe regina Angliei şi mirajul banilor câştigaţi din armată care i-ar salva pe ţăranii simpli de la sărăcia cotidiană. Acţiunea bogată şi colorată amestecă viaţa zgomotoasă a armelor cu intrigile sentimentale, inlcuzând deghizări şi confuzii, replici cu două tăişuri şi mult umor sănătos care asigură succesul de public al piesei.

Comedie în cinci acte de Molière
Traducerea:  Alexandru Toma

Depărtându-se definitiv de estetica farsei, această comedie de caracter a lui Molière se constituie atât ca un tablou de moravuri, cât și ca satiră a defectelor umane, anunțând tendințele liberale ce aveau să caracterizeze arta iluministă a secolului următor.

Aristocratul Orgon îl primește în casa lui pe Tartuffe, luându-l drept un creștin exemplar, adept al austerității morale (pentru alții, nu pentru el însuși, așa cum se va demonstra pe parcursul piesei). În timp ce Orgon și mama lui îl apreciază pe Tartuffe, ceilalți membri ai familiei îl văd așa cum este în realitate – un aventurier ipocrit și aservit plăcerilor senzuale ale vieții, ce profită de naivitatea bogatului său protector. Acesta i-o oferă drept soție pe fiica sa, Mariane, nevăzând cum Tartuffe încearcă să îi seducă de fapt soția. Elmira pune la cale un plan prin care intențiile duplicitarului Tartuffe sunt dejucate și adevărata lui fire iese la iveală chiar sub ochii uluiți ai lui Orgon. Falsul bigot însă, mai are o carte de jucat: servindu-se de niște documente compromițătoare pe care Orgon i le încredințase fără a se teme de ceva, Tartuffe îl denunță la curtea regală. Imprudență fatală: păstrând o mare afecțiune pentru Orgon, care îl servise odinioară cu credință, regele îl iartă, iar cel arestat va fi chiar trădătorul Tartuffe.

„Caleidoscop satiric” a pornit de la premiza că scena, prin calităţile sale audio-vizuale poate face textul literar mult mai accesibil; astfel, scopul spectacolului a fost promovarea scenică a literaturii prestigioase. Recitalul de literatură a cuprins două părţi: un colaj de poezie şi proză satirică de la antici până în contemporaneitate (Fedru, La Fontaine, François Villon, Topârceanu, Grigore Alexandrescu, I. A. Krîlov, I.L. Caragiale, Tudor Muşatescu, Tudor Arghezi) şi 3 opere fără legătură aparentă în partea a doua: monologul dramatic „Telegrama” de Aldo Nicolaj, schiţa „Musafirul nepoftit” de Petre Locusteanu şi piesa pentru televiziune într-un act „Noul locatar” de Eugen Ionescu.

Satiră în două părţi de  Aurel Baranga

„Opinia publică” este una dintre cele mai jucate piese din perioada comunistă în teatrele din România. Titlul piesei este justificat astfel de autor: „… eu cred cu o putere nemărginită în forţa acestui personaj colectiv care nu poate fi indus în eroare şi ale cărui judecăţi sunt, întotdeauna, fără greşeală. Oamenii –adică Opinia Publică – sancţionează cu un simţ al justiţiei care exclude orice eroare”.

Autorul subliniază prezenţa insuportabilă şi periculoasă a non-valorilor (laşitatea, lipsa de răspundere, ipocrizia, demagogia, obtuzitatea, favoritismul) şi necesitatea unei atitudini lucide şi intransigente pentru înlăturarea lor. Într-adevăr, astfel de valori negative sunt rând pe rând compromise, tratate ironic sau caricatural, şarjate polemic.

Ul element inedit al piesei îl reprezintă încurajarea participării cel puţin tacite a spectatorilor: un personaj iese din timpul şi spaţiul convenţional al spectacolului şi se adresează direct publicului din sală, îndemnându-l să ia parte la „dezbatere” şi să găsească o soluţie a conflictului.

În articolul „La o nouă lectură”, din România Literară, nr. 14/2003, criticul Alex Ştefănescu îl consideră pe Aurel Baranga „un I.L. Caragiale produs de cultură comunistă (…). Ambii dramaturgi aduc pe scenă viaţa de fiecare zi, cu insignifianţa ei agitată, cultivă comicul de limbaj, exploatând resursele oralităţii, imaginează qui-pro-quo-uri, stabilesc o complicitate cu publicul, pe deasupra personajelor. Şi totuşi, Aurel Baranga nu reuşeşte să reconstituie strălucirea pieselor lui I. L. Caragiale, fiind moralizator, nu cinic, explicit, nu echivoc, prozaic, nu poetic.”

Comedie în trei acte de Alejandro Cassona
Traducerea: Cornelia Petreanu şi Val Săndulescu
Premieră pe ţară

„Primăvara – sinuciderea interzisă” este o piesă construită pe un truc dramatic. Doctorul Roda, care a studiat mulţi ani psihologia celor care îşi pun capăt vieţii, are originala idee de a înfiinţa un sanatoriu pentru vindecarea maladiilor psihice care duc la acest gest extrem. Terapia se desfăşoară sub camuflajul unei structuri care, chipurile, facilitează întrajutorarea şi solidaritatea în drumul spre moarte; pacienţilor le sunt puse la dispoziţie mijloace moderne de sinucidere, dar şi cucuta socratică, veninul viperelor, baia călduţă sistem Seneca.  În sanatoriu îşi găsesc refugiul Îndrăgostitul închipuit şi Doamna tristă, care îşi hiperbolizează în mod egoist durerea, întreţinând-o şi chiar admirând-o, Alicia, copleşită de singurătate şi Juan, suferind de un accentuat complex de inferioritate faţă de fratele său, căruia totul îi reuşeşte în viaţă. Dar, desigur, tot ce se întâmplă în decorul magnific al sanatoriului (un castel izolat, înconjurat de o superbă grădină) este o regenerare, o redescoperire a frumuseţii vieţii. Nimeni nu se sinucide, ba mai mult, pacienţii se reintegrează în viaţă cu speranţe sporite. Singura tentativă o face Chole, tânăra sănătoasă care a nimerit în sanatoriu printr-un accident turistic şi pe care o seduce lejeritatea cu care este abordată în sanatoriu ideea morţii. O comedie lirică originală, care demonstrează că există întotdeauna o cale de rezolvare a problemelor, care sunt, de regulă, mai puţin grave, mai puţin dramatice decât par la prima vedere. Remediul universal pare a fi viaţa socială, comunicarea reală cu aproapele.

Feerie în şase tablouri în versuri de Valentin Avrigeanu

Destinat cu precădere audienţei tinere, spectacolul „Floare de nu-mă-uita” este o feerie având ca substrat lumea basmului. Pretextul piesei este înfruntarea dramatică, directă, dintre forţele răului, care vor să oprească timpul în loc şi personajele pozitive care sunt gata să investească totul pentru a asigura devenirea firească a lucrurilor. Aceste personaje pozitive nu poartă numele tradiţionale din basmele pentru copii, ci se numesc Boabă de Piper, Moş Ferigă, Fir de Busuioc sau Voinicul Freamăt.  Textul reuşeşte să nu devină o ilustrare versificată a unei teze şi cucereşte prin poezia delicată, curgătoare, lipsită de stridenţe sau de elemente vădit moralizatoare. De altfel, în loc să îl transporte pe spectactor în lumea basmului, autorul o apropie pe aceasta privitorului, încercând să îi demonstreze că „povestea” este pretutindeni în jurul său, mai ales dacă doreşte şi învaţă să o descopere. 

Dramă istorică în patru acte de Ion Omescu

Piesă-metaforă, de factură romantico-patriotică, „Veac de iarnă” ne introduce în culisele vieţii politice de la curtea „unui domn fără nume, dintr-o epocă fără strălucire” (Ion Omescu). Personajul central generic şi vagul momentului istoric (probabil cândva în epoca premergătoare domniilor fanariote) servesc interesului autorului de a evita reconstituirea muzeală în favoarea unei drame autentice. Anii de glorie ai marilor domnitori au trecut; duşmanii care înconjoară ţara sunt prea mulţi şi prea puternici. În aceste condiţii, numai tratativele şi diplomaţia mai pot salva ţara. Statornic, prudent, circumspect în acţiuni, conştient de rolul său în dezvoltarea culturii naţionale şi europene, Domnul devine un simbol. El însumează trăsăturile multor domnitori patrioţi care au apărat integritatea hotarelor şi a fiinţei naţionale. Metaforic vorbind, el devine „vierul care acoperă via, o scoate din iarnă… o fereşte de frig.” Finalul piesei nu aduce rezolvarea conflictului: reprezentanţii puterilor străine continuă să asalteze tronul, iar viforniţa suflă: iarna nu s-a sfârşit.

Comedie istorică, cu totul neistorică, în patru acte de Friedrich Dürrenmatt
Traducerea:  Aurel Buteanu şi H.Radian

În „Romulus cel Mare”, Friedrich Dürrenmatt falsifică în mod intenţionat istoria: ultimul împărat al Romei, Romulus, nu este împăratul-copil cunoscut de istorie, ci un filosof sceptic, care destramă conştient imperiul. În timp ce în jurul lui lumea antică agonizează, el îşi găseşte un rost în creşterea găinilor, pe care le botează cu numele ultimilor împăraţi romani (găina purtând numele lui Odoacru – cuceritorul vizigot- este cea mai productivă în ouă). Ani de-a rândul el face pe bufonul şi nimeni din anturajul său nu realizează că această extravaganţă este, de fapt, o metodă. Evenimentele şi figurile istorice sunt modernizate şi bagatelizate într-o manieră ce aminteşte de G.B. Shaw şi contribuie la demontarea locurilor comune ale gândirii istorice şi ale literaturii. Conform acestora, prăbuşirea unui imperiu capătă neapărat conotaţii tragice. Dimpotrivă, în piesa dramaturgului eleveţian, acest eveniment are chiar valenţe comice, cu ironii subtile la adresa istoriei şi a personalităţilor sale. După cum menţionează autorul însuşi, „Tragismul piesei rezidă în comedia sfârşitului ei: pensionarea lui Romulus de către Odoacru”, conducător lucid care înţelege că odată cu preluarea teritoriilor cucerite, vor fi preluate şi problemele imperiului învins şi că noua lui putere va fi şi ea măcinată şi condamnată. Pe orizontul istoriei îşi face deja apariţia Theodoric. 

de William Shakespeare
Traducerea:  Florian Nicolau 

Cea mai scurtă dintre tragediile lui Shakespeare, dar numărându-se printre cele mai complexe creații ale sale, „Macbeth” ilustrează, utilizând diverse tehnici, printre care și mijloace ale fantasticului, care sunt consecințele dezastruoase ale ambiției nemăsurate și ale setei de putere. Prezicerile a trei vrăjitoare, conform cărora generalul Macbeth va deveni „than de Cawdor” și apoi însuși regele Scoției, aprind în sufletul lui Macbeth dorința de a le transforma în realitate, depășind orice obstacole și recurgând chiar la crimă. Alături îi stă Lady Macbeth, care întreține și potențează în fiecare moment ambiția soțului, de la câștigarea tronului la pierderea sa fulgerătoare. Trădările, asasinatele, groaza de a avea mâinile pătate de sânge, dar și reversul pozitiv al acestora – nobleţea, dorinţa de dreptate şi tăria de caracter sunt toate înfăţişate într-o piesă extrem de jucată în lume, în care problematica politică se împleteşte cu cea etică. Caracterul lui Macbeth a devenit de-a lungul timpului aproape o legendă, fiind sinonim cu renunţarea la umanitate în schimbul puterii absolute. 

de Camil Petrescu 

Teren al aparențelor calme și al izbucnirilor pasionale, al confruntărilor cinice și al francheții, al erorilor sufletești și al iluminărilor tragice, „Act venețian” este mai mult decât o dramă a iubirii, o dramă a onoarei, categorie atât de specifică lumii meridionale. Pietro Gralla și Alta, căsătoriți în urmă cu mai mulți ani din dragoste sunt protagoniștii unui conflict complex, declanșat în momentul în care Cellino, tânăr patrician filfizon, subaltern al lui Pietro, apare întâmplător în casa lor. Părăsită cu zece ani în urmă de Cellino, Alta a visat mereu, măcar subconștient la el, de fapt, la imaginea închipuită de ea. Confruntarea dintre Alta și Pietro își are substratul în atitudinea diferită a celor doi în fața vieții și în reprezentările diferite pe care și le fac despre dragoste. Pietro își desfășoară viața după principii, în concepte, revendică lumea pe cale logică. Alta are o percepție a vieții concrete, participarea ei la cunoaștere este de ordin intuitiv. Pierzând iubirea, cei doi pierd sensul ordonator al vieții lor. Pietro pleacă departe, nu se știe unde, urmând probabil să își reia viața de luptător pe mări, iar Alta pe cea de artistă. Dacă vor supraviețui sufletește, dând un sens vieții lor – altul decât iubirea – ei se vor salva.

Spectacol pentru copii şi tineret de Ion Lucian şi Virgil Puicea

Spectacolul-coupé pentru copii „Muşchetarii Măgăriei Sale”, alcătuit din „Cocoşelul neascultător” şi „Muşchetarii Măgăriei Sale” îmbină scopurile educative cu delectarea artistică. În „Cocoşelul neascultător” se înlănţuie o serie de acţiuni cu mesaj educativ: este nevoie să fii ascultător, să te speli dimineaţa cu apă rece, să nu uiţi gimnastica etc, încurajând prietenia, cinstea, curajul. Partea a doua, cu aspect de fabulă, se desfăşoară într-o pădure în care Ursul, Motanul şi Cocoşul trăiesc în armonie în aceeaşi căsuţă. Corbul, poştaşul pădurii, le aduce o veste teribilă: pe tronul regelui pădurii, ocupat de obicei de leu, s-a urcat Măgarul, rege prost şi rău, înconjurat de curteni ticăloşi. Cei trei decid să se facă muşchetari şi să se infiltreze printr-un şiretlic în garda Măgăriei Sale pentru a face dreptate. Prieteni adevăraţi şi curajoşi, ei înving toate piedicile şi readuc dreptatea în pădure. Privighetoarea, simbol al libertăţii, a fost închisă, dar e salvată şi în locul ei, în temniţă, intră uzurpatorii, Măgarul, Vulpea şi Lupul.

Piesă în două părţi (10 tablouri) de Paul Everac

Prin multitudinea problemelor ridicate şi prin subtilitatea lor, piesa „Simple coincidenţe” a fost asociată dramaturgiei de idei sau „de probleme” (Radu Penciulescu). Piesa nu îşi propune descrierea unui peisaj social, nu există lovituri de teatru şi o intrigă bine înlănţuită; conflictele cele mai puternice au loc în conştiinţă. Piesa constă în prezentarea unor existenţe paralele ce prilejuieşte analiza amănunţită a mai multor concepţii de viaţă. Activistul sindical Emil Vlăsceanu, infailibil purtător al moralei proletare, descoperă în viaţă şi chiar în propria familie surprize pentru care nu poate găsi o soluţie imediată. Inginerul Gheorghe Buzura care crede că totul se poate rezolva prin măsuri administrative, îşi risipeşte toată energia în fapte mărunte, dar e copleşit de dificultatea studiului dialecticii. Moş Florică Predoiu este un mucalit cu un extraordinar fond de umanitate, în care imaginea moşneagului de la periferia contrastează cu ampla sa cultură. Opoziţia schematică între eroi este abandonată: binele şi răul, noul şi vechiul, raţiunea şi absurdul se împletesc adesea inexplicabil în planul aceleiaşi conştiinţe. Toţi sunt însă mişcaţi de aceeaşi forţă: „Personajul principal al piesei mele este nevoia de a creşte. Ea reprezintă sensul vieţii noastre.” (Paul Everac)

Piesă istorică în trei acte, cu un prolog şi epilog de  Dan Tărchilă

Piesa lui Dan Tărchilă nu îşi propune reconstituirea arhivistică a epocii lui Mircea cel Bătrân, evitând să înfăţişeze o suită de tablouri disparate curpinzând momentele importante ale acestei domnii. Autorul îşi concentrează atenţia asupra unui singur moment: consolidarea independenţei cucerite de Ţara Românească, asigurarea liniştii necesare prosperităţii: „Liniştea acestui pământ ne trebuie – spune Mircea. Să putem culege ce am însămânţat, să putem măcina ce am cules, să mâncăm în tihnă ce am măcinat.” Accentul cade pe calităţile de om politic, de diplomat ale lui Mircea, de care el încearcă să facă uz înaintea celor de militar. Neacceptând situaţia de mijloc între Semilună şi creştinătate, domnitorul român caută noi modalităţi de apărare prin iscusinţă diplomatică.  Strădaniile sale au o reuşită vremelnică şi, semnificativ, piesa se încheie cu o nouă luptă pe care oastea lui Mircea o dă pentru apărarea ţării, sugerând nenumăratele bătălii care vor mai urma de-a lungul istoriei.

de  Irvin Shaw
Traducerea: Anca Livescu şi Emil Constantinescu
Premieră pe ţară

Considerată de unii critici drept scriere antifascistă, „Şantajul” poate fi înţeleasă ca o piesă-simbol, desfăşurată în lumea oamenilor obişnuiţi din America. Jonah Goodman şi Philip Anagnos sunt pescari simpli, a căror întreagă existenţă s-a limitat la a ieşi în larg, în apele de lângă Brooklyn, pentru a pescui. Ei îşi pun toate speranţele pentru o existenţă mai bună în cumpărarea unei bărci cu care să poată ieşi liniştiţi la pescuit. Viaţa lor idilică e tulburată de Harold Goff, un gangster care le cere bani în schimbul protecţiei: cinci dolari pe săptămână pentru a-i apăra de piraţi. În continuare, Goff jinduieşte şi la banii adunaţi de cei doi pentru barcă, şi chiar la fiica lui Goodman. Când nici justiţia întruchipată de un judecător bătrân nu îi ajută, cei doi îşi dau seama că gangsterul nu se va da înapoi de la nimic şi decid să îşi facă singuri dreptate. Ei îl duc pe Goff într-o plimbare cu barca de unde acesta nu se va mai întoarce. Irwin Shaw şi-a intitulat piesa „fabulă din Brooklyn”, adăugând următorul comentariu: „dreptatea triumfă şi cei slabi sunt victorioşi împotriva oamenilor aroganţi şi violenţi. Autorul nu pretinde că lucrurile stau la fel şi în viaţa reală.”

Comedie în trei acte de Tudor Muşatescu

Printr-un joc intertextual, Tudor Muşatescu preia titlul celebrei piese shakespeariene, pentru a contura o poveste de dragoste cuceritoare şi idealizată. „Visul unei nopţi de iarnă” este visul unei tinere fete sărace, Maria (supranumită Doruleţ), vânzătoare la un magazin de bijuterii. Valoarea piesei constă în realizarea plină de omenesc a Mariei, în dorinţa ei de evadare din monotonia zilnică a unei existenţe de-abia asigurate. Această înălţare ar echivala pentru ea cu eliberarea sufletească. Procesul sufletesc al Mariei este dublat de visul scriitorului Alexandru Manea. Obosit de viaţa pe care o duce, de relaţiile sale cu „lumea mare”, Manea are, prin Maria, revelaţia vieţii adevărate, autentice, întemeiată nu pe interes, ci pe iubirea sinceră şi reciprocă. La sfârşitul nopţii şi al piesei, viziunile onirice ale personajelor „mor” spre a se naşte în plan real, ca împliniri concrete.

de A.J.Cronin
Traducerea:  Silvia Cucu
Premieră pe ţară

Acţiunea piesei „Jupiter se amuză” se desfăşoară în Anglia începutului de secol XX şi abordează condiţia morală a intelectualului într-o societate care nu întotdeauna îl înţelege ori îi este favorabilă. Doctorul Venner om cu mari resurse intelectuale şi pasionat de profesiunea sa, doreşte să îşi continue cercetările într-o problemă medicală foarte importantă. Pentru a reuşi, el are de luptat cu conducerea şi cu majoritatea personalului dintr-un sanatoriu particular. Înfruntarea dintre tabere este dramatică şi intransigentă, semnificând opoziţia dintre generozitatea şi umanismul savantului şi rapacitatea, mercantilisul celor care vor să transforme ştiinţa şi descoperirile ei într-o industrie rentabilă şi într-o modalitate de parvenire. Eroii îşi încep evoluţia fermi în concepţiile lor, pentru a se schimba treptat pe parcurs, ca şi cum ar abandona nişte măşti. Doctorul Venner, blazat, cinic şi misogin la început, se dovedeşte mai târziu capabil de mari sensibilităţi şi de o dragoste pasională. Mary Murray, care are de îndeplinit o datorie de misionară în Orientul Îndepărtat, îşi abandonează chemarea pentru a rămâne alături de omul pe care îl iubeşte cu o dragoste foarte pământeană. Bătrânul doctor Drewett, ascunde sub masca indiferenţei şi a egoismului un suflet cald, apt de un profund ataşament.

Comedie în trei acte  de Al Kiriţescu

Comedia „Gaițele” face parte din așa-numita „Trilogie burgheză” a lui Alexandru Kirițescu și înfățișează, de-a lungul celor trei acte, avatarurile clanului Duduleanu, întruchipat de cele trei „gaițe” (Aneta, Zoia și Lena), precum și de generația următoare. Intriga foarte sumară se conturează prin avansurile pe care Wanda Serafim le întreprinde pentru cucerirea lui Mircea, soțul Margaretei Aldea. Avare, rapace, cele trei babe dau impresia că ar putea trăi cât lumea. Moartea Margaretei, fiică și nepoată sinucisă cu laudanum nu le zdruncină apetitul, nici plăcerea de a bârfi la nesfârșit, jucând cărți și bând tacticos cafele. Centrul de interes al lucrării stă, însă, în creionarea chipului crud al lumii provinciale. Ritmul piesei se naște în afara oricărei linii evolutive din tensiunea permanentă a dialogului, din etalarea gratuită a răutății, din provocarea, bruscarea și iritarea partenerului de discuții. Toate personajele sunt (și se etichetează reciproc) „nebuni”, „izaltați” și „monștri” într-o atmosferă de ferocitate generală, în care fiecare vrea „viața, trupul, răsuflarea, tot sângele inimii” celuilalt. După cum afirmă Ion Vartic (Dicționar analitic de opere literare românești”), „înșelând prin aparențele lor realiste, personajele, în furiile lor mecanice, jucate, simulate, seamănă în realitate cu făpturile ubuești ale lui Jarry”. Comedia „Gaițele” devine, astfel, una dintre cele mai moderne experiențe teatrale românești.

Subcategories

Termeni generali de folosire a site-ului

Termenii și condițiile de utilizare a site-ului www.teatrulreginamaria.ro (denumite în continuare „Termeni și Condiții”) stabilesc condițiile în care orice persoană poate vizită sau utiliza serviciile disponibile pe site-ul www.teatrulreginamaria.ro (denumit în continuare „Site”) și are valoarea unei convenții încheiate între Teatrul Regina Maria,cu sediul în Oradea, Piața Regele Ferdinand nr 4-6, Oradea 410021, având Cod unic de identificare 28570729, în calitatea sa de proprietar și administrator al www.teatrulreginamaria.ro și orice persoană care vizitează ori accesează Site-ul sau care dorește să utilizeze serviciile disponibile pe site.

Neacceptarea Termenilor și Condițiilor, ori a oricărei prevederi din acestea, atrage obligația persoanei respective de a înceta accesarea Site-ului. Accesarea sau vizitarea în continuare a Site-ului, a oricărei pagini din acesta și/sau utilizarea serviciilor de rezervare/ cumpărare bilete, precum și a oricărui component al acestuia constituie o acceptare în întregime și necondiționată a Termenilor și Condițiilor și a oricărei prevederi din acestea.

Cumpărarea biletelor pentru spectacolele Teatrul Regina Maria

Teatrul Regina Maria oferă spre vânzare – bilete pentru spectacolele de teatru sau evenimentele pe care le găzduiește, în schimbul achitării acestor bilete, fie la Agenția de bilete, cash sau cu cardul, sau online, cu cardul bancar, pe www.eventim.ro. În funcție de contractele încheiate cu partenerii Teatrul Regina Maria, pot există taxe suplimentare. Taxele suplimentare reprezintă costurile survenite din procesarea plăților. Rezervările sunt înregistrate în momentul confirmării plății dumneavoastră. Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică prețul biletelor.

Modalități de plată

Pentru cumpărarea de bilete, Teatrul Regina Maria acceptă următoarele modalități de plată: plata cash sau cu cardul bancar la Agenția de bilete sau plata cu cardul bancar pe www.eventim.ro. Pentru a consulta termenii și condițiile site-ului www.eventim.ro, puteți accesa următorul link: https://www.eventim.ro/ro/termeni_de_utilizare/

Returnarea contravalorii biletelor

Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloare biletelor decat în situații exceptionale, precum anularea spectacolului. În suma returnata nu sunt incluse comisioanele percepute de către procesatorul plății. Persoanele care achiziționează bilete online pot anula rezervarea efectuată în urma achiziționării biletelor online. Pentru a beneficia de returul banilor, este necesară trimiterea unui e-mail către This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. cu subiectul „RETUR nume si data spectacol” împreună cu dovada aferentă comenzii, primită prin email/sms de la procesatorul de plată, cu minim 72 de ore înainte de data și ora la care a fost programat spectacolul. Nicio cerere venită după termenul anterior menționat nu va fi onorată. Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloarea biletelor în caz de neprezentare la oră anunțată oficial pentru începerea spectacolului.

Limitarea răspunderii

Teatrul Regina Maria nu este răspunzător sub nicio formă și nu poartă niciun fel de responsabilitate pentru serviciul de procesare a plăților cu cardul. Teatrul Regina Maria nu este responsabilă pentru niciun fel de eroare și/sau fraudă decurgând din, sau în legătură cu acest serviciu. Totodată, deși serviciile de plată sunt oferite și dirijate în totalitate și în mod independent de către furnizorii noștri, Teatrul Regina Maria va întreprinde toate măsurile rezonabile pentru a limita pe cât posibil riscul apariției acestor erori și/sau fraude.

Teatrul Regina Maria va depune toate eforturile rezonabile pentru a asigura acuratețea și încrederea în Site și va încerca să corecteze erorile cât mai repede. Teatrul Regina Maria nu este responsabil pentru inadvertențe, erori sau omisiuni comise în furnizarea informațiilor de către Utilizatori.

Utilizatorii Siteului sunt de acord să nu considere Teatrul Regina Maria responsabil pentru utilizarea incorectă sau frauduloasă a Site-ului.

În cazul apariției situației de forță majoră, Teatrul Regina Maria și/sau operatorii, angajații și reprezentanții săi, sunt exonerați total de răspundere. Cazurile de forță majoră includ, dar nu se limitează la, erori de funcționare ale echipamentului tehnic al Teatrul Regina Maria, lipsa funcționarii conexiunii la internet, lipsa funcționării conexiunilor de telefon, virușii informatici, accesul neautorizat în sistemele Site-ului, erorile de operare, etc. Utilizatorii renunta la cereri, pretenții, acțiuni, impuneri, pierderi, daune, costuri (incluzând, fără nici un fel de limitare, onorariile avocaților), cheltuieli, judecați, decizii, amenzi, regularizări sau alte obligații rezultate sau relaționate cu orice altă acțiune a Utilizatorului în legătură cu utilizarea serviciului de vânzare sau rezervare bilete Teatrul Regina Maria.

Modificarea Termenilor și Condițiilor

Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică oricând și în orice mod oricare dintre prevederile din Termeni și Condiții, fără nici o notificare prealabilă și fără a fi obligată să îndeplinească vreo altă formalitate față de Utilizatori. Orice modificare este acceptată deplin și necondiționat de către Utilizatorii Site-ului prin simplă utilizare sau accesare a oricărei facilități oferite de site sau de serviciile de cumpărare sau rezervare bilete ori prin accesarea Site-ului. Utilizatorul este de acord cu Termenii și Condițiile de utilizare ale Site-ului, în formă și cu conținutul de la dată accesării.

Legea aplicabilă. Litigii

Drepturile și obligațiile utilizatorilor Site-ului și ale Teatrul Regina Maria, prevăzute de Termeni și Condiții, precum și toate efectele juridice pe care le produc acestea, vor fi interpretate, implementate și guvernate în conformitate cu legea română în vigoare. Orice litigiu apărut în legătură cu Termenii și Condițiile va fi soluționat pe cale amiabilă. În cazul imposibilității de a ajunge la un acord, litigiul va fi soluționat de către instanța judecătorească română competență aflată în rază teritorială a municipiului Oradea sau de către instanța judecatorasca a municipiului cel mai apropiat de locul desfășurării spectacolului în cazul deplasărilor.

Abonamente și bilete

Accesul publicului la spectacolele Teatrului Regina Maria se face exclusiv pe baza biletelor. Acestea pot fi achiziționate de la Agenţia Teatrului (cu plata în numerar sau cu cardul) sau online pe www.eventim.ro, în limita locurilor disponibile.

Utilizarea biletelor

Prin cumpărarea și rezervarea biletelor disponibile prin serviciul online, rezervarea locurilor în sala se face automat în ordinea achiziționării biletelor, în limita locurilor disponibile. Toate rezervările expiră cu 15 minute înainte de ora începerii spectacolului, în cazul neprezentării. Teatrul Regina Maria nu își asumă nicio despăgubire în cazul nerespectării intervalului de timp anterior menționat. În caz de întârziere, cumpărătorii care nu respectă regulă impusă de teatru își pierd prioritatea privind așezarea în sală. Accesul acestora în sală va mai fi posibil, în mod excepțional, numai în condițiile în care vor mai există locuri disponibile.

Accesul la spectacole se va face doar după verificarea datelor personale. Sunt acceptate următoarele modalități de validare: biletul printat primit prin e-mail sau e-mail-ul prezentat direct pe telefon sau tabletă. În cazul în care nu există posibilitatea prezentării cu biletul electronic, este de datoria dumneavoastră să imprimați biletul electronic în întregime, incluzând elementele de identificare (datele dumneavoastră, informațiile despre reprezentație, numărul locurilor achiziționate, etc).

Prin achiziționarea de bilete de la Agenția de bilete sau de pe www.eventim.ro, utilizatorii acceptă să respecte regulamentul de funcționare al teatrului. Teatrul își rezervă dreptul de a nu permite accesul acelor persoane care nu respectă regulamentul de funcționare al teatrului.

Regulamentul oficial de participare la spectacolele Teatrului Regina Maria

Teatrul Regina Maria supune atenției dumneavoastră următoarele reguli de bază, obligatorii pentru toate persoanele care participă la spectacolele teatrului.

Prin participarea la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorii se obligă să respecte prezentul regulament, pe tot parcursul prezenţei în spaţiile teatrului. În caz de nerespectare a acestor reguli, teatrul îşi rezervă dreptul de a refuza accesul persoanelor sau excluderea acestora de la evenimentele desfăşurate în sălile şi spaţiile teatrului, fără a avea obligaţia de a restitui contravaloarea biletului.

Rezervări bilete

Pentru spectacolele Teatrului Regina Maria se pot face rezervări la Agenția Teatrului, prin email la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 0359/411.570. Rezervările sunt valabile 72 de ore, iar locul în sala de spectacol este garantat doar prin cumpărarea biletului.

Bilete cu reducere

Teatrul Regina Maria oferă reduceri la bilete pentru elevi, studenţi şi pensionari, în limita locurilor disponibile. Biletele cu reducere pot fi achiziționate exclusiv pe baza documentelor justificative și numai prin Agenția Teatrului. La controlul biletelor, spectatorul trebuie să îşi dovedească calitatea de elev, student sau pensionar. În caz contrar, Teatrul Regina Maria poate refuza accesul acestuia în sală fără a rambursa contravaloarea biletului respectiv.

Restricţii de vârstă

Unele spectacole ale Teatrului Regina Maria pot conține mesaje nerecomandate unui anumit segment de vârstă. În acest caz, teatrul va avertiza spectatorii despre restricția de vârstă pe afișul producției respective, pe afișul lunar și pe website-ul oficial al instituției și îşi rezervă dreptul de a refuza accesul în sala de spectacol pentru categoriile de vârstă care fac obiectul acestui mesaj.

Accesul în sălile de spectacol

Accesul publicului în sala de spectacol după ora începerii spectacolului nu este permis, cu excepția spectacolelor cu pauză, caz în care accesul poate fi făcut pe durata pauzei, însă disponibilitatea locului se pierde.

Neprezentarea la timp la spectacol nu dă dreptul la rambursarea biletului sau la utilizarea sa la o reprezentație ulterioară. Biletul achiziționat nu poate fi schimbat sau returnat indiferent de motivul invocat.

Prezenţa în sălile de spectacol

Spectatorii se obligă să respecte regulile de bună purtare, să mențină ordinea publică şi standardele de conduită acceptate, reglementările de securitate şi de siguranţă anti-incendiu şi să se conformeze ordinelor şi regulamentelor Teatrului Regina Maria şi/sau ale organelor de drept.

Prin prezența la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorul acceptă să fie filmat şi/sau fotografiat în timpul acestora de către persoane autorizate de teatru şi permite utilizarea înregistrărilor foto/video/audio în scopuri promoționale.

În incinta Teatrului Regina Maria sunt strict interzise următoarele:

  • fotografierea, filmarea sau înregistrarea audio a spectacolelor Teatrului Regina Maria fără un acord prealabil din partea conducerii
  • folosirea telefoanelor mobile pe toată durata de desfășurare a spectacolului/evenimentului
  • fumatul în interiorul Teatrului Regina Maria (inclusiv țigarete medicinale sau electronice)
  • consumul de alimente și băuturi în sala de spectacol
  • accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate
  • accesul animalelor în interiorul Teatrului Regina Maria
  • aruncarea oricărui obiect în scenă sau în sală, săvârșirea acțiunilor care încalcă ordinea şi periclitează desfășurarea evenimentelor
  • depozitarea oricărui tip de bunuri în sala de spectacol
  • comportamentul agresiv, limbajul vulgar şi abuziv, amenințările, tonul ridicat faţă de ceilalți spectatori sau reprezentanți ai teatrului
  • efectuarea actelor de comerţ de orice tip sau distribuirea de materiale cu conţinut informaţional şi/sau publicitar fară acordul scris al conducerii.

Reprezentanţii Teatrului Regina Maria îşi rezervă dreptul de a interveni în oricare din aceste situaţii în scopul respectării celor de mai sus.

Modificarea programului de spectacole

În cazuri excepționale, care implică îmbolnăvirea unui actor, caz fortuit sau în caz de forță majoră, Teatrul Regina Maria îşi rezervă dreptul de a face modificări în programul de spectacole, iar biletele vândute pot fi rambursate sau reînnoite pentru o altă reprezentație.

Amintim publicului că Teatrul Regina Maria este singurul producător, titular al drepturilor de autor şi drepturilor conexe din spectacole şi ale spectacolelor prezentate de către acesta, prin urmare îşi rezervă dreptul de a-şi apăra interesele prin toate mijloacele prevăzute de lege.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP