Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Despre

Spectacol de studio

Scenariul: Mircea Constantinescu,  pe texte de:  Eschil, William Shakespeare, Mihai Eminescu, Ben Jonson, I.L.Caragiale, Goethe, Bertolt Brecht, Jean-Paul Sartre, Ilf şi Petrov

Gândit ca un fel de bilanţ al mijloacelor actoriceşti şi al abilităţilor dobândite în primii cinci ani de activitate de la absolvirea facultăţii, spectacolul propus de Mircea Constantinescu – „Strângând a vremii trudă într-un ceas” a grupat douăzeci şi cinci de fragmente din diverse opere ce leagă antichitatea de prezent, printre care: „Prometeu” de Eschil, „Cyrano de Bergerac” de Edmond Rostand, „Volpone” de Ben Jonson, „Hamlet”, „Cum vă place”, „A douăsprezecea noapte”, „Romeo şi Julieta” şi „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare„Scrisoarea I” de Mihai Eminescu, „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, „Danton” de Camil Petrescu, „Meşterul Manole” de Lucian Blaga. Ideile directoare ale spectacolului au fost următoarele: arta nu copiază, nu imită, ci creează viaţă; teatrul este chiar mai mult decât viaţa însăşi; temele de meditaţie au fost numeroase şi variate: cosmogonia, adevărul, revolta umană, rosturile artei şi ale artistului, inteligenţa, libertatea, falsul, fericirea, iubirea, sacrificiul, echilibrul, istoria, optimismul, singurătatea, lupta. Spectacolul a pus în discuţie încrederea în om şi în valorile întrupate de el, ridicând întrebarea supremă: care sunt sensurile trecerii noastre prin lume?

Comedie în două părţi de Tudor Popescu

După cincisprezece ani petrecuți împreună, căsnicia a ajuns să însemne pentru Ioana și Dinu un nesfârșit prilej de ciondăneală, de certuri înnebunitoare izvorâte din nimic și de bănuieli răutăcioase. Pentru a evada, măcar pentru câteva zile din acest cerc, Dinu inventează o entorsă ce îl forțează să rămână acasă cu piciorul în ghips, în timp ce Ioana pleacă la munte împreună cu fiul lor. Odată ce ei pleacă, ghipsul dispare miraculos, făcând loc unei petreceri mult-așteptate cu prietenii burlaci. La întoarcere, Dinu intră din greșeală în apartamentul de dedesubt, unde dă peste o frumoasă necunoscută, Otilia, pe care o împiedică să dea o spargere conducând-o la el acasă. Aventura extraconjugală care se anunță îmbietor nu poate avea loc, totuși, din cauza omniprezenței Ioanei, care, deși plecată, își lasă vocea imprimată pe o bandă de magnetofon, aducându-l pe Dinu într-o stare de disperare vecină cu nebunia. Când, a doua zi dimineață, Pamfil, vecinul din apartamentul de dedesubt este găsit mort, Dinu își vede toată viața dată peste cap. Știind că amprentele sale se găsesc la locul faptei și că a petrecut o bucată de timp cu criminala, Dinu se vede deja închis pentru complicitate la omor. Tulburarea teribilă căreia îi cade pradă îl face să își dea seama cât de mult o iubește de fapt, pe Ioana și cât de inutilă este măcinarea lor reciprocă de fiecare zi.

Premieră pe ţară de Keskin Yîldîrîm
Traducerea: Viorica Dinescu

Construit într-o notă onirică, spectacolul “Rechizitoriul” a redat o lume de coşmar în care psihologia destul de sumară a personajelor, care nu poartă nici măcar nume proprii, le reduce la arhetipuri. „Rechizitoriul reia o veche temă a literaturii universale: parvenitul şi compromisurile morale pe care el trebuie să le facă pentru atingerea abjectelor ţeluri. Rememorându-şi drumul de la condiţia de paria până la cea de mare potentat, personajul central al piesei nu face decât să evoce o suită de trădări, de pactizări oneroase şi de crime ce l-au propulsat în straturile superioare ale societăţii. Cu cât ajunge mai sus, cu atât compromisurile sunt mai mari, de la părăsirea unui amor dintr-o casă de toleranţă până la uciderea patronului pentru a-i lua locul, averea şi nevasta, fiind un drum lung nu numai ca timp, ci mai ales ca alienare, ca dimensiune a descompunerii morale. Ambiţiile ce combustionează ascensiunea arivistului sunt de neoprit, ele acaparează total individul târându-l într-un vârtej ameţitor, de treceri rapide de la postura de călău la cea de victimă. De altfel, eroul piesei se va convinge pe propria piele că drumul său nu constituie un unicat, ci o parte dintr-un angrenaj bine strunit şi necruţător, care îşi devoră cu tenacitate victimele. Murdăria se propagă, trădările se multiplică, crima prăseşte crimă, eroul piesei împărtăşind în cele din urmă soarta victimelor sale.” (Dumitru Chirilă, „Familia”, mai, 1980)

Piesă în două părţi de Nelu Ionescu

Spectacolul de mare succes „Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrână” este construit aparent în jurul temei condiţiei femeii, dar în realitate avem de a face cu o dramă a singurătăţii. Acţiunea piesei urmăreşte, pe parcursul a treizeci de ani, biografia unei femei, produs tipic al mutaţiilor sociale ale vremii. După copilăria la ţară şi studii, Catinca lucrează mai întâi ca asistentă medicală, apoi terminând cursurile unei facultăţi de farmacie, se angajează la farmacia dintr-o comună. Piesa sugerează că aptitudinile şi calităţile acestei fete de ţărani ar fi putut-o duce şi mai departe şi că statornicirea în acel post a fost o opţiune personală. Realizării pe plan profesional i se opune, însă, eşecul din viaţa personală. În acest plan, exeperienţele sunt nefericite, greşelile alternează cu decepţiile şi ghinioanele, ezitările cu refuzurile categorice. În stil direct, gazetăresc, autorul grupează în jurul eroinei mai multe profiluri, de la tipul agresiv şi cinic (Doctorul), la insul lipsit de personalitate (Andu), de la egoistul cu suflet arid (Conferenţiarul) la omul de mare căldură sufletească şi generozitate (Mihai). Accentul cade atât pe suita de eşecuri ale Catincăi, cât şi pe alaiul de figuri cu care se interesectează, fiecare fiind apt de a deveni un studiu de caz. Eroina nu caută absolutul, un ales perfect, dincolo de limitele omenescului. Pur şi simplu, în fiecare situaţie, Catinca refuză compromisul, iar preţul plătit este singurătatea.

Comedie muzicală în trei părţi de György Méhes
Traducerea: Gelu Păteanu
Textele cântecelor:  Al.Covaci

Zi după zi, Valentin, actor realizat, simte că se întoarce acasă ca la o închisoare, sufocat de nimicurile cotidiene. Ana, soția sa, se complace în rolul de martiră a familiei, copleșită de treburile casnice care se adaugă meseriei de farmacistă, aducând-o la epuizare. Gabi și Alice, copiii lor gemeni ajunși la vârsta adolescenței, se află într-o perpetuă dispută. Iată tabloul unei familii care este departe de a funcționa la modul ideal. Cu toate acestea, într-o zi, pe neașteptate, Ana câștigă un concurs al Radiodifuziunii: chipurile, ea a descoperit secretul căsniciei fericite! Din acel moment, Ana este invitată la televiziune și la radio, copleșită de scrisori de la oameni care cer îndrumarea „dnei Mămica” și devine eroină națională, în timp ce în propria ei casă au loc întâmplări ce ar putea pune în pericol întregul echilibru al familiei. Jurnalista Erika pătrunde în familie sub pretextul de a surprinde câteva instantanee din viața marelui actor. Tânără, provocatoare, ea îl atrage pe Valentin într-un joc periculos al seducției, care totuși nu trece neobservat de Mimi, prietena Anei, și de copii.

Spectacol-coupé

Scrisă în tradiția teatrului absurdului, piesa „Picnic pe câmpul de luptă” este considerată o parabolă împotriva războiului, mecanism monstruos ce angrenează indivizii fără ca aceștia să fie conștienți de misiunea lor sau de forțele și principiile care îi conduc. Pe un câmp de luptă oarecare, domnul și doamna Tépan vin să petreacă o după-amiază de duminică agreabilă la un picnic alături de fiul lor, soldatul Zapo, singur, confuz și înspăimântat. În timp ce ei discută despre evoluția artei războiului (de la lupta cu cai la lupta fără cai), în tranșee își face apariția Zépo, soldat din tabăra adversă, care este făcut prizonier pentru că așa cer uzanțele. Zapo și Zépo au vieți interschimbabile, au aceleași obiceiuri, nutresc aceleași idei și aceleași credințe. Amândoi au fost mobilizați la luptă fără să cunoască mobilul acesteia, guvernați de forțe mai presus de ei, care nu se explică. Războiul, moartea, relațiile interpersonale nu au în ele nimic major, sunt reduse la dimensiuni ridicole. Cei patru găsesc chiar și o soluție pentru a opri războiul, soluție care este pe măsura acestei lipse de semnificații: fiecare trebuie să își convingă camarazii că cealaltă parte nu mai vrea să se războiască. Din nefericire, un atac cu bombe și mitraliere îi ucide pe toți, înainte de a-și fi putut comunica mai departe strălucita idee.

Comedie în trei acte de Teodor Mazilu
Premieră absolută

„Artă fără morală nu există (…). Numai că arta nu conţine legi de morală şi paragrafe, ci caută să suprindă morala în raport cu mişcarea dramatică a vieţii, supunând-o unui proces de transfigurare, specific acestei admirabile căi de cunoaştere a lumii.” (Teodor Mazilu). S-a spus în repetate rânduri că dramaturgia lui Teodor Mazilu este cea a unui moralist, iar comedia „Mobilă şi durere” nu face excepţie. Sub lupa dramatugului se află două destine negative, ce au în comun aceeaşi trăsătură: prostia. Sile, directorul cooperativei „Avântul mobilei”, parvenit şi mitocan, este mândru că a ajuns să piardă la jocul de cărţi, pentru că „asta li se întâmplă numai boierilor” şi consideră că trecerea de la popa-prostu la pocher este marea realizare a vieţii lui. Gore, josnicul său subaltern, caută să dea dovadă de o disciplină perfectă, prin disciplină înţelegând „totalitatea eforturilor unui subaltern pentru a părea mai prost decât şeful său.”(Dimitrie Bălan, „Familia”, decembrie 1979). Râvna de a acapara caracterizează toate personajele din piesă: fiecare îşi doreşte posturi de conducere, călătorii în străinătate, câini de rasă, tablouri de valoare, dar când vine vorba să dea, imoralitatea şi zgârcenia îi fac total neputincioşi. Toate valorile sunt răsturnate, chiar respectarea legii devine descalificantă. Orice sentiment moral este falsificat într-un întreg proces de alienare, de pierdere a atributelor ce definesc starea de normalitate a fiinţei umane.

Comedie în patru acte de I.L.Caragiale

Realizare majoră a lui Caragiale, comedia „O scrisoare pierdută” demonstrează, fructificând valenţele hilarului, asemeni schiţei „Telegrame”, că disputa antrenează în fapt nu diferenţe de principii ideologice, ci doar de meschine interese personale; de îndată ce acestea sunt acoperite, conflictul se aplanează.

Intriga surprinde un eveniment în aparenţă minor, dar care e gata să clatine siguranţa tuturor: Zoe Trahanache pierde, din nebăgare de seamă, o scrisoare de amor primită de la prefectul judeţului, Ştefan Tipătescu. Ajunsă în mâinile lui Nae Caţavencu prin turmentarea alegătorului anonim, scrisoarea devine obiect de şantaj. După ce agită toate spiritele, scrisoarea revine în posesia Cetăţeanului Turmentat, care, fost „împărţitor la poştie“, o restituie „andrisantului“, adică lui Zoe. Criticul Pompiliu Constantinescu apreciază în „Scrieri alese“ că „simetria clasică a intrigii e molierescă“. Există în piesă două scrisori similare: cea a lui Tipătescu către Zoe-cu sens circular şi cea a unui „becher“ de la o persoană importantă-cu sens unic. Scrisoarea devine ea însăşi o prezenţă, un obiect animat, dar şi un simbol al puterii, al imoralităţii ascunse, al conştiinţei neliniştite.

Poveste muzicală pentru mici şi mari de Lev Ustinov
Traducerea: Elisabeta Pop
Premieră pe ţară

Spectacolul muzical „Inimă de cristal”, adresat deopotrivă copiilor şi părinţilor lor, aduce în scenă o lume feerică, în care personajele sunt împărţite în tabere opuse, apartenenţa lor fiind sugerată chiar de nume: Prinţesa, Regele Bun, Matematicianul, Meşterul, Doctorul şi Balerina vizavi de Regele Cuceritor, Prinţul Răuţel şi Generalul, întruchipări ale forţei, violenţei, răutăţii. Spectacolul demonstrează cum este posibil să înlocuim o inimă rea cu una nouă, de cristal, în care nu încape nicio fărâmă de răutate. Mesajul tonic şi optimist al piesei-poveste este subsumat credinţei autorului, conform căreia „a fi bun înseamnă nu să ceri, ci să dăruieşti, nu să pretinzi, ci să oferi; iar spiritul de jertfă înseamnă să te jertfeşti numai pe tine însuţi.”

Comedie de Mircea Bereş, după o idee de Oscar Wilde
Premieră pe ţară

„Fantoma cu bretele” porneşte de la o proză scurtă a lui Oscar Wilde şi păstrează în mare măsură verva, sclipirea şi umorul fin ce caracterizează scrierile celebrului autor englez. „Este vorba în piesă de un castel pe care ultimul descendent al unei ilustre familii aristocratice, lord Augustus Canterville, specilizat în tocat moşteniri, îl vinde unui american îmbogăţit prin comerţul cu bretele, Hiram Otis. Conform contractului, noul proprietar preia castelul cu întregul său inventar, viu sau mort, inclusiv o fantomă despre care există indicii că îşi face de cap prin încăperi îndată ce bate miezul nopţii (ora Greenwich), provocând unele neplăceri locatarilor. Structuri pragmatice, lipsite de prejudecăţi, nici americanul cumpărător şi nici membrii familiei sale nu sunt câtuşi de puţin impresionaţi de existenţa fantomei: domnul Otis îi va propune să facă reclamă bretelelor sale, doamna Otis (…) îi va produce omeneşti tulburări prin apariţia sa nocturnă într-o toaletă sumară, gemenii Washington şi Lincoln (cums e putea altfel?) îi vor juca dezagreabile farse, doar romantica domnişoară Virginia Otis va dovedi compasiune pentru necazurile bietei fantome (…). Comedia relevă în cele din urmă că fantoma nici măcar nu e o fantomă cinstită, ci proprietarul de drept al castelului, obligat de nişte încurcături să trăiască în clandestinitate.” (Dumitru Chirilă, Familia, iunie 1979)

Comedie în două părţi de Victorien Sardou şi Emile Moreau
Traducerea:  Radu Popescu

Scrisă în 1893, „Madame Sans-Gêne” reînvie epoca Imperiului napoleonian, fiind definită de Jules Lemaître drept „vodevil istoric – sau anecdotic – pitoresc, somptuos şi sclipitor.” În personajul Catherine se combină trăsăturile a două femei a căror existenţă reală l-a amuzat şi inspirat pe dramaturgul francez. Thérèse Figueur, fiică de morar din Pontoise, a devenit vivandieră şi a însoţit armata franceză în bătăliile napoleoniene până în Spania şi Prusia. Pentru felul ei incisiv, dinamic şi guraliv, Thérèse a fost poreclită „Sans-Gêne”. Cea de-a doua figură istorică ce stă la baza piesei este Catherine Hubscher, spălătoreasă din Paris căsătorită cu Joseph Lefèvbre – viitorul mareşal al Imperiului şi duce de Dantzig. Inteligentă, ageră, ea amuza Curtea cu felul ei pitoresc şi franc de a vorbi, care îi trăda mereu originile modeste. Amândouă întruchipează rezistenţa la ipocrizia înaltei societăţi, având de partea lor bunul-simţ, sinceritatea, generozitatea şi onestitatea.

Piesă în cinci tablouri de Mircea Bradu
Premieră pe ţară

 

„Mi-e mai scump dreptul naţiunii mele decât viaţa mea” a fost crezul militantului român Vasile Lucaciu, a cărui figură proeminentă stă în centrul piesei de inspiraţie istorică „Inima”. Piesa urmăreşte câteva momente-cheie din viaţa acestuia, dinaintea redactării Memorandumului din 1892 şi până la alegerea sa ca deputat în Parlament, în 1907. Preot şi profesor transilvănean, doctor în filozofie la Roma, având relaţii cu Europa şi America prin Liga Culturală şi Politică al cărei preşedinte a fost o vreme, Vasile Lucaciu s-a afirmat pregnant ca om de cultură, pedagog, orator şi publicist, militând pentru drepturile românilor aflaţi sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar. Latinitatea şi continuitatea poporului român l-au preocupat mereu, nu numai prin caracterul lor istoric, ci şi prin impactul politic.

 

de  Tennessee Williams
Traducerea: Radu Nichita

Într-o cameră goală, un Bărbat și o Femeie, anonimi, sunt legați unul de celălalt prin durere și disperare. Amândoi au ajuns la limita de jos a existenței și a rezistenței, dincolo de care nu mai așteaptă nimic. Ea a băut doar apă de trei zile, iar El repetă obsesiv cum s-a trezit într-o cadă plină de cuburi de gheață, fără să știe cum și de ce a ajuns acolo sau ce s-a petrecut înainte. Este o singurătate în doi, în care solilocviile fiecăruia răsună în gol, fără a reuși să devină dialog. Monologurile generoase explorează într-un limbaj poetic și simbolic teme precum dragostea, moartea, decăderea omului sau dificultatea comunicării.

de  Euripide
Traducerea: Vasile Covaci
Premieră pe ţară. Cu titlul Regele trac spectacol a fost transmis pe postul televiziunii naţionale.

Preluându-şi subiectul din Cântul X al „Iliadei”, tragedia „Rhesos” se concentrează asupra figurii regelui trac care a fost, după unii cercetători, un discipol al lui Zamolxe. Piesa redă evenimentele care au culminat cu uciderea mişelească a eroului venit în ajutorul troienilor.Piesa începe în ambianţa de incertitudine şi temeri pentru soarta cetăţii Troia. Momentul cel mai luminos este reprezentat de apariţia regelui trac, în car cu aur şi argint, care le redă troienilor încrederea în izbândă. Expediţia tracilor nu este o simplă aventură războinică, ci are raţiuni şi determinări istorice clare. Rhesos soseşte la Hector nu pentru a împărţi prada de război, ci pentru a intra neîntârziat în luptă. Nu apucă să o facă deoarece duşanii pătrund în tabără, îi descoperă cortul şi îl ucid în somn. După cum remarcă Ioan Lazăr în „Scânteia” din 14 martie 1979, „întreaga acţiune e gândită spre a impune personalitatea regelui trac. Iată că avem nu un simplu spectacol, ci un act de restituţie bibliografică.” Autoritatea şi prestigiul eroului titular sunt puse în slubja celor ce vor pacea şi liniştea; demnitatea se conjugă cu omenia personajului, cu spiritul său de dreptate şi nu în ultimul rând cu încrederea în valorile prieteniei pentru care îşi dă chiar viaţa.

Comedie de Dimitris Psatas
Traducerea: Corneliu Şerban şi Lambros Zogas
Premieră pe ţară

Inspirată din realităţile lumii contemporane, comedia „Micii farisei” a dramaturgului grec Dimitris Psatos aşează sub lupă indivizii certaţi cu morala şi demască ipocrizia, falsitatea, setea de îmbogăţire. În „Familia” nr. 12 din decembrie 1978, Dumitru Chirilă face următoarea prezentare succintă a intrigii: „Un domn respectabil, cu nevastă serioasă şi fată de măritat îşi dă un rendez-vous cu o nu mai puţin respectabilă dar mult mai tânără vecină, într-un apartament considerat de dânşii discret, ferit de ochii şi urechile lumii. În calea fericirii extraconjugale a celor doi vecini lor apare inoportun un tânăr cam tăntălău, un „încurcă-lume”. În actul următor, complicaţiile se vor amplifica, pentru că tânărul se dovedeşte a fi – nici mai mult nici mai puţin – chiar aşteptatul pretendent la mâna fiicei respectabilului domn şi cum la întâlnirea anterioară cuplul ilegal îşi declinase o falsă identitate, nu va fi deloc uşor să facă faţă perplexităţii şi curiozităţii partenerilor legali, în momentul în care aceştia simt că „e ceva”. (…) Totul într-o avalanşă de încurcături, de situaţii hazlii şi poante bine plasate, inclusiv într-un final în care eroul, crezându-se într-o situaţie limită face nişte mărturisiri necontrolate.” Astfel ia sfârşit parada „cinstei” şi a „corectitudinii”.

de Luigi Pirandello
Traducerea: R.A.Locusteanu

Alexandru Colpacci, regizorul memorabilei piese care a constituit momentul de vârf al stagiunii 1978-1979, a definit spectacolul „Astă-seară se improvizează” ca o formă de „confesiune colectivă”. Într-adevăr, spectacolul le permite actorilor să arate pe scenă propria profesiune, printr-un joc halucinant în care teatrul este analizat în intimitatea sa. Chiar de la intrarea în sală, publicul descoperă actorii în faţa cortinei în timp ce se coafează, se machiază, într-un cuvânt – făcând tot ceea ce de obicei se întâmplă departe de ochii lumii. Astfel, prima parte a spectacolului introduce publicul în laboratorul de creaţie teatrală, îl face coautor la o întreagă serie de experimente. Spectacolul, departe de a fi produsul finit cu care suntem obişnuiţi, dar şi actorii şi regizorul, îşi tatonează încă drumul. Sunt încercate modalităţi ale teatrului psihologic, ale teatrului popular, ale spectacolului de circ, ale pantomimei, ale teatrului oniric, ale teatrului absurd. Tensiunile dintre actori şi regizorul Hinkfuss nasc întrebări precum: cine este autorul spectacolului? Ce primează în construcţia actoricească? Textul sau indicaţiile regizorale? Până unde şi cum trebuie să se producă fuziunea actorului cu personajul?

de Molière
Traducerea: Aurel Baranga
Spectacol realizat împreună cu Televiziunea Română

Adesea numită „farsă”, piesa „Vicleniile lui Scapin” este poate cea mai veselă comedie a lui Molière, de inspiraţie populară. Derivat din arhetipul commediei dell’arte italiene, Scapin – energic, descurcăreţ, optimist, superior stăpânilor săi – a devenit un tip ce va fi regăsit în toată literatura dramatică de după Molière, de la Regnard la Marivaux şi Beaumarchais. Intriga piesei poartă o amprentă clasică. În absenţa taţilor, Octave s-a căsătorit în secret cu Hyacinte şi Leandre s-a îndrăgostit de Zerbinette. Însă taţii revin din călătorie cu planuri de căsătorie pentru fiii lor. Scapin, valetul lui Leandre, le sare în ajutor celor două tinere cupluri, aplicând o stratagemă ingenioasă, cu înşelătorii şi deghizări, demonstrând că pentru el nimic nu este imposibil. În cele din urmă, agerimea şi inventivitatea valetului triumfă, astfel încât la petrecerea care pune punct aventurilor, Scapin ocupă nici mai mult nici mai puţin decât capul mesei…

Spectacol café-théatre
Mari procese politice

Spectacol-document, „Și totuși…” s-a constituit ca un colaj de depoziții din celebre procese politice. Spectacolul a fost inclus în seria café-théâtre-ului orădean și a participat la cea de-a V-a ediție a Galei recitalurilor dramatice de la Bacău (11-15 mai 1978).

Scenariul, regia artistică şi interpretarea:  Radu Vaida

Data premierei:  6 iunie 1978

 

Comedie în două părţi de Adolf de Herz
Adaptarea scenică: Emanoil Enghel

Comedie uşoară, cu tentă bulevardieră, „Încurcă-lume” are în centru eforturile depuse de un soţ abil în profesie, dar mai puţin abil în viaţa conjugală, de a salva o situaţie dificilă, în care a intrat de bună-voie, fără a bănui posibilele urmări. Întârziind în oraş, cu prietenii, întâlnind şi o fată frumoasă, Emil Strâmbuleanu caută o minciună veridică pentru a-şi linişti soţia îngrijorată. Pretextul găsit îl implică pe „prietenul X, fostul coleg de bancă.” Surpriză! În cinci minute, colegul apare cu adevărat, spre stupoarea soţului şi spre bucuria soţiei. Odată apărut, însă, el începe să încurce lumea…

Comedie de Ion Băieşu
Premieră absolută

Sub aparenţa unei comedii care desfată, piesa „Alibi” a lui Ion Băieşu analizează structura unor fenomene sociale, oferind totodată un remediu problemelor descrise cu ochi critic. Punctul de plecare este povestea unui fals accident de circulaţie, episod care, după mărturisirea autorului, este inspirat dintr-un fapt real. Centrul de interes al piesei rezidă însă în creionarea lui Gripcă, şeful sectorului cadre şi personal, personaj aproape sinistru, capabil să înlăture pe căi artificiale oamenii angajaţi pe drumul firesc al carierei profesionale. El îşi etalează fără scrupule arsenalul de care dispune, de la mitocănie la şantajul cu divulgarea secretelor intime, iar apropierea de realităţi cunoscute dă naştere unei tensiuni aparte în piesă. Personajul Bebe este, la rândul său, o figură excentrică, un cascador miraculos, un globe-trotter care doreşte să înconjoare pe jos pământul. Prin iubirea cu studenta Gabi şi prin invitaţiile de a redescoperi iarba cu rouă şi serile cu greieri, Bebe devine mesagerul întoarcerii spre umanitate, iar aceasta este, poate, o parte din remediul căutat şi imaginat de dramaturg.

Subcategories

Termeni generali de folosire a site-ului

Termenii și condițiile de utilizare a site-ului www.teatrulreginamaria.ro (denumite în continuare „Termeni și Condiții”) stabilesc condițiile în care orice persoană poate vizită sau utiliza serviciile disponibile pe site-ul www.teatrulreginamaria.ro (denumit în continuare „Site”) și are valoarea unei convenții încheiate între Teatrul Regina Maria,cu sediul în Oradea, Piața Regele Ferdinand nr 4-6, Oradea 410021, având Cod unic de identificare 28570729, în calitatea sa de proprietar și administrator al www.teatrulreginamaria.ro și orice persoană care vizitează ori accesează Site-ul sau care dorește să utilizeze serviciile disponibile pe site.

Neacceptarea Termenilor și Condițiilor, ori a oricărei prevederi din acestea, atrage obligația persoanei respective de a înceta accesarea Site-ului. Accesarea sau vizitarea în continuare a Site-ului, a oricărei pagini din acesta și/sau utilizarea serviciilor de rezervare/ cumpărare bilete, precum și a oricărui component al acestuia constituie o acceptare în întregime și necondiționată a Termenilor și Condițiilor și a oricărei prevederi din acestea.

Cumpărarea biletelor pentru spectacolele Teatrul Regina Maria

Teatrul Regina Maria oferă spre vânzare – bilete pentru spectacolele de teatru sau evenimentele pe care le găzduiește, în schimbul achitării acestor bilete, fie la Agenția de bilete, cash sau cu cardul, sau online, cu cardul bancar, pe www.eventim.ro. În funcție de contractele încheiate cu partenerii Teatrul Regina Maria, pot există taxe suplimentare. Taxele suplimentare reprezintă costurile survenite din procesarea plăților. Rezervările sunt înregistrate în momentul confirmării plății dumneavoastră. Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică prețul biletelor.

Modalități de plată

Pentru cumpărarea de bilete, Teatrul Regina Maria acceptă următoarele modalități de plată: plata cash sau cu cardul bancar la Agenția de bilete sau plata cu cardul bancar pe www.eventim.ro. Pentru a consulta termenii și condițiile site-ului www.eventim.ro, puteți accesa următorul link: https://www.eventim.ro/ro/termeni_de_utilizare/

Returnarea contravalorii biletelor

Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloare biletelor decat în situații exceptionale, precum anularea spectacolului. În suma returnata nu sunt incluse comisioanele percepute de către procesatorul plății. Persoanele care achiziționează bilete online pot anula rezervarea efectuată în urma achiziționării biletelor online. Pentru a beneficia de returul banilor, este necesară trimiterea unui e-mail către This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. cu subiectul „RETUR nume si data spectacol” împreună cu dovada aferentă comenzii, primită prin email/sms de la procesatorul de plată, cu minim 72 de ore înainte de data și ora la care a fost programat spectacolul. Nicio cerere venită după termenul anterior menționat nu va fi onorată. Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloarea biletelor în caz de neprezentare la oră anunțată oficial pentru începerea spectacolului.

Limitarea răspunderii

Teatrul Regina Maria nu este răspunzător sub nicio formă și nu poartă niciun fel de responsabilitate pentru serviciul de procesare a plăților cu cardul. Teatrul Regina Maria nu este responsabilă pentru niciun fel de eroare și/sau fraudă decurgând din, sau în legătură cu acest serviciu. Totodată, deși serviciile de plată sunt oferite și dirijate în totalitate și în mod independent de către furnizorii noștri, Teatrul Regina Maria va întreprinde toate măsurile rezonabile pentru a limita pe cât posibil riscul apariției acestor erori și/sau fraude.

Teatrul Regina Maria va depune toate eforturile rezonabile pentru a asigura acuratețea și încrederea în Site și va încerca să corecteze erorile cât mai repede. Teatrul Regina Maria nu este responsabil pentru inadvertențe, erori sau omisiuni comise în furnizarea informațiilor de către Utilizatori.

Utilizatorii Siteului sunt de acord să nu considere Teatrul Regina Maria responsabil pentru utilizarea incorectă sau frauduloasă a Site-ului.

În cazul apariției situației de forță majoră, Teatrul Regina Maria și/sau operatorii, angajații și reprezentanții săi, sunt exonerați total de răspundere. Cazurile de forță majoră includ, dar nu se limitează la, erori de funcționare ale echipamentului tehnic al Teatrul Regina Maria, lipsa funcționarii conexiunii la internet, lipsa funcționării conexiunilor de telefon, virușii informatici, accesul neautorizat în sistemele Site-ului, erorile de operare, etc. Utilizatorii renunta la cereri, pretenții, acțiuni, impuneri, pierderi, daune, costuri (incluzând, fără nici un fel de limitare, onorariile avocaților), cheltuieli, judecați, decizii, amenzi, regularizări sau alte obligații rezultate sau relaționate cu orice altă acțiune a Utilizatorului în legătură cu utilizarea serviciului de vânzare sau rezervare bilete Teatrul Regina Maria.

Modificarea Termenilor și Condițiilor

Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică oricând și în orice mod oricare dintre prevederile din Termeni și Condiții, fără nici o notificare prealabilă și fără a fi obligată să îndeplinească vreo altă formalitate față de Utilizatori. Orice modificare este acceptată deplin și necondiționat de către Utilizatorii Site-ului prin simplă utilizare sau accesare a oricărei facilități oferite de site sau de serviciile de cumpărare sau rezervare bilete ori prin accesarea Site-ului. Utilizatorul este de acord cu Termenii și Condițiile de utilizare ale Site-ului, în formă și cu conținutul de la dată accesării.

Legea aplicabilă. Litigii

Drepturile și obligațiile utilizatorilor Site-ului și ale Teatrul Regina Maria, prevăzute de Termeni și Condiții, precum și toate efectele juridice pe care le produc acestea, vor fi interpretate, implementate și guvernate în conformitate cu legea română în vigoare. Orice litigiu apărut în legătură cu Termenii și Condițiile va fi soluționat pe cale amiabilă. În cazul imposibilității de a ajunge la un acord, litigiul va fi soluționat de către instanța judecătorească română competență aflată în rază teritorială a municipiului Oradea sau de către instanța judecatorasca a municipiului cel mai apropiat de locul desfășurării spectacolului în cazul deplasărilor.

Abonamente și bilete

Accesul publicului la spectacolele Teatrului Regina Maria se face exclusiv pe baza biletelor. Acestea pot fi achiziționate de la Agenţia Teatrului (cu plata în numerar sau cu cardul) sau online pe www.eventim.ro, în limita locurilor disponibile.

Utilizarea biletelor

Prin cumpărarea și rezervarea biletelor disponibile prin serviciul online, rezervarea locurilor în sala se face automat în ordinea achiziționării biletelor, în limita locurilor disponibile. Toate rezervările expiră cu 15 minute înainte de ora începerii spectacolului, în cazul neprezentării. Teatrul Regina Maria nu își asumă nicio despăgubire în cazul nerespectării intervalului de timp anterior menționat. În caz de întârziere, cumpărătorii care nu respectă regulă impusă de teatru își pierd prioritatea privind așezarea în sală. Accesul acestora în sală va mai fi posibil, în mod excepțional, numai în condițiile în care vor mai există locuri disponibile.

Accesul la spectacole se va face doar după verificarea datelor personale. Sunt acceptate următoarele modalități de validare: biletul printat primit prin e-mail sau e-mail-ul prezentat direct pe telefon sau tabletă. În cazul în care nu există posibilitatea prezentării cu biletul electronic, este de datoria dumneavoastră să imprimați biletul electronic în întregime, incluzând elementele de identificare (datele dumneavoastră, informațiile despre reprezentație, numărul locurilor achiziționate, etc).

Prin achiziționarea de bilete de la Agenția de bilete sau de pe www.eventim.ro, utilizatorii acceptă să respecte regulamentul de funcționare al teatrului. Teatrul își rezervă dreptul de a nu permite accesul acelor persoane care nu respectă regulamentul de funcționare al teatrului.

Regulamentul oficial de participare la spectacolele Teatrului Regina Maria

Teatrul Regina Maria supune atenției dumneavoastră următoarele reguli de bază, obligatorii pentru toate persoanele care participă la spectacolele teatrului.

Prin participarea la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorii se obligă să respecte prezentul regulament, pe tot parcursul prezenţei în spaţiile teatrului. În caz de nerespectare a acestor reguli, teatrul îşi rezervă dreptul de a refuza accesul persoanelor sau excluderea acestora de la evenimentele desfăşurate în sălile şi spaţiile teatrului, fără a avea obligaţia de a restitui contravaloarea biletului.

Rezervări bilete

Pentru spectacolele Teatrului Regina Maria se pot face rezervări la Agenția Teatrului, prin email la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 0359/411.570. Rezervările sunt valabile 72 de ore, iar locul în sala de spectacol este garantat doar prin cumpărarea biletului.

Bilete cu reducere

Teatrul Regina Maria oferă reduceri la bilete pentru elevi, studenţi şi pensionari, în limita locurilor disponibile. Biletele cu reducere pot fi achiziționate exclusiv pe baza documentelor justificative și numai prin Agenția Teatrului. La controlul biletelor, spectatorul trebuie să îşi dovedească calitatea de elev, student sau pensionar. În caz contrar, Teatrul Regina Maria poate refuza accesul acestuia în sală fără a rambursa contravaloarea biletului respectiv.

Restricţii de vârstă

Unele spectacole ale Teatrului Regina Maria pot conține mesaje nerecomandate unui anumit segment de vârstă. În acest caz, teatrul va avertiza spectatorii despre restricția de vârstă pe afișul producției respective, pe afișul lunar și pe website-ul oficial al instituției și îşi rezervă dreptul de a refuza accesul în sala de spectacol pentru categoriile de vârstă care fac obiectul acestui mesaj.

Accesul în sălile de spectacol

Accesul publicului în sala de spectacol după ora începerii spectacolului nu este permis, cu excepția spectacolelor cu pauză, caz în care accesul poate fi făcut pe durata pauzei, însă disponibilitatea locului se pierde.

Neprezentarea la timp la spectacol nu dă dreptul la rambursarea biletului sau la utilizarea sa la o reprezentație ulterioară. Biletul achiziționat nu poate fi schimbat sau returnat indiferent de motivul invocat.

Prezenţa în sălile de spectacol

Spectatorii se obligă să respecte regulile de bună purtare, să mențină ordinea publică şi standardele de conduită acceptate, reglementările de securitate şi de siguranţă anti-incendiu şi să se conformeze ordinelor şi regulamentelor Teatrului Regina Maria şi/sau ale organelor de drept.

Prin prezența la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorul acceptă să fie filmat şi/sau fotografiat în timpul acestora de către persoane autorizate de teatru şi permite utilizarea înregistrărilor foto/video/audio în scopuri promoționale.

În incinta Teatrului Regina Maria sunt strict interzise următoarele:

  • fotografierea, filmarea sau înregistrarea audio a spectacolelor Teatrului Regina Maria fără un acord prealabil din partea conducerii
  • folosirea telefoanelor mobile pe toată durata de desfășurare a spectacolului/evenimentului
  • fumatul în interiorul Teatrului Regina Maria (inclusiv țigarete medicinale sau electronice)
  • consumul de alimente și băuturi în sala de spectacol
  • accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate
  • accesul animalelor în interiorul Teatrului Regina Maria
  • aruncarea oricărui obiect în scenă sau în sală, săvârșirea acțiunilor care încalcă ordinea şi periclitează desfășurarea evenimentelor
  • depozitarea oricărui tip de bunuri în sala de spectacol
  • comportamentul agresiv, limbajul vulgar şi abuziv, amenințările, tonul ridicat faţă de ceilalți spectatori sau reprezentanți ai teatrului
  • efectuarea actelor de comerţ de orice tip sau distribuirea de materiale cu conţinut informaţional şi/sau publicitar fară acordul scris al conducerii.

Reprezentanţii Teatrului Regina Maria îşi rezervă dreptul de a interveni în oricare din aceste situaţii în scopul respectării celor de mai sus.

Modificarea programului de spectacole

În cazuri excepționale, care implică îmbolnăvirea unui actor, caz fortuit sau în caz de forță majoră, Teatrul Regina Maria îşi rezervă dreptul de a face modificări în programul de spectacole, iar biletele vândute pot fi rambursate sau reînnoite pentru o altă reprezentație.

Amintim publicului că Teatrul Regina Maria este singurul producător, titular al drepturilor de autor şi drepturilor conexe din spectacole şi ale spectacolelor prezentate de către acesta, prin urmare îşi rezervă dreptul de a-şi apăra interesele prin toate mijloacele prevăzute de lege.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP